1,151 matches
-
alte păsări emit sunete asemănătoare celor emise de pui. În acest fel, femela primește nu numai hrana necesară depunerii ouălor și clocitului, ci de asemenea află că masculul se pretează creșterii ulterioare a puilor. Unele specii,în loc de hrană aduc partenerei crenguțe mai mari de copac, pe care le oferă aplecându-se repetat. Această formă de oferire a cadoului este parte componentă a ritualului nupțial și o dovadă emblematică a faptului că masculul este pregătit pentru întemeierea unei familii. Dans nupțial alternant
Ritualurile nupțiale ale păsărilor () [Corola-website/Science/320221_a_321550]
-
primit numele de la adăpostul sub formă de umbrar, pe care masculii îl construiesc în perioada de împerechere. Pentru aceasta, masculul caută un spațiu deschis între copaci, pe care apoi îl curăță de crengi și frunze. După aceasta, construiește umbrarul din crenguțe alese cu grijă, pe care le înfige vertical în pământ. Forma construcției diferă în funcție de specia de pasăre-grădinar. Pasărea-grădinar cu fața neagră își construiește un adăpost rotund, cu formă de colibă, localizat frecvent în jurul tulpinii unui copac tânăr. În interior curăță
Ritualurile nupțiale ale păsărilor () [Corola-website/Science/320221_a_321550]
-
nu moară cineva din casă. Primul lemn tăiat pentru casă nu e bine să fie atins cu mâna ci cu toporul pentru a nu se face carii în el. Când casa e gata, pe acoperiș este bine să se pună crenguțe de tei, pentru a o feri de tunet. (Dumitru Copil) Ca să aibă noroc în toate și să fie ferit de rele, omul e bine să poarte la el trifoi cu patru foi, boabe de grâu de primăvară, sau „argint viu
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
de marfă în spate. Ca urmare a impactului coliziunii, focosul dezarmat intră în Deakins și întregul tren deraiază într-o minge de foc, incinerându-l pe Deakins. Hale supraviețuiește și găsește o bancnotă de 20 de dolari fluturând pe o crenguță în dărâmături; aceeași bancnotă de 20 de dolari pe care o furase mai devreme de la Deakins. El o găsește pe Terry și ei se prezintă oficial unul celuilalt în mijlocul dărâmăturilor. Muzica originală a fost compusă de Hans Zimmer și interpretată
Operațiunea Broken Arrow () [Corola-website/Science/325730_a_327059]
-
și cărnoase. Toate speciile cresc ușor din semințe. Mesteacanul se scutura de polen primavara iar de frunze toamna. Speciile de mesteceni din America de Nord sunt: Speciile de mesteceni din Europa și Asia sunt: Mestecenii sunt copaci multilaterali. Sucul, coaja, frunzele, lemnul, crenguțele și rădăcina sunt folosite pentru materiale de construcție, tobe, tratamente medicale naturiste, uleiuri și alte aplicații practice. Deoarece lemnul de mesteacăn are fibre scurte, această esență este folosită în industria hârtiei. În India, cojile subțiri și albe care pot fi
Mesteacăn () [Corola-website/Science/302680_a_304009]
-
aveau ca bază uleiul de mesteacăn dulce. La scară comercială, gudronul de mesteacăn sau uleiul rusesc, extrase care conțin coajă de mesteacăn, au fost folosite ca lubrifiant și în industria farmaceutică. Mesteacănul argintiu (Betula pendulata) este copacul național al Finlandei. Crenguțele de mesteacăn argintiu, proaspete și aromate, sunt folosite în saune, pentru a face masaj pe piele. Crenguțele se numesc vihta sau vasta, și au un efect foarte relaxant pentru mușchi. Ceaiul de frunze de mesteacăn are efect diuretic, și este
Mesteacăn () [Corola-website/Science/302680_a_304009]
-
care conțin coajă de mesteacăn, au fost folosite ca lubrifiant și în industria farmaceutică. Mesteacănul argintiu (Betula pendulata) este copacul național al Finlandei. Crenguțele de mesteacăn argintiu, proaspete și aromate, sunt folosite în saune, pentru a face masaj pe piele. Crenguțele se numesc vihta sau vasta, și au un efect foarte relaxant pentru mușchi. Ceaiul de frunze de mesteacăn are efect diuretic, și este foarte folosit în industria cosmeticelor, la pigmenți și șampoane. Crengile uscate de mesteacăn, prinse într-o legătură
Mesteacăn () [Corola-website/Science/302680_a_304009]
-
dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu de argint, undat, compus din trei valuri. În partea superioară, pe fond verde, se află două oi afrontate, de argint. În partea inferioară, pe fond roșu, este reprezentată o crenguță cu două mere și două frunze, de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Oile semnifică ocupația locuitorilor zonei, creșterea animalelor, în mod special a ovinelor. Brâul undat simbolizează râul
Comuna Târnova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301097_a_302426]
-
Clocesc că și celeilalti stârci, stârcul de Canada ("Ardea herodias") și egreta pitica ("Egretta garzetta"), în colonii. Într-un copac se construiesc 30 de cuiburi pe crengile groase, asemănătoare celor al stârcului de mangrove ("Butorides striatus"), făcute de mascul din crenguțe, rădăcini și iarbă. Femelă face retușurile. Stârcii de noapte clocesc doar o dată pe an, rareori de două ori. Femelă depune de la trei până la cinci ouă în perioada aprilie-iunie. În prima zi, ouăle sunt de-un verde puternic, dar de deschid
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]
-
având inducție lirică în tot perimetrul spiritual valahic / românesc: ...Că mama te-a legăna, / Pe obraji, pe geana sa; / Pe un spic frumos de grâu / și pe val adânc de râu, / Pe-amiros de măr, pe-o stea, / pe-o crenguță de ceasla; Pe răsuflet cald de doină / și pe tremur lin de horă, / Pe ram verde de stejar, / Pe coamă de armăsar; / Pe doi faguri dulci, mustoși, / Într-un clopot de strămoși, / Pe-amintirea lui bunicu, / Pe nesomnul lui Tăticu
Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
dincolo de-un job, de-o proprietate, dincolo de ce-au apucat să știe. Eu nu vreau proprietăți. Am eu o vorbă: dacă mă simt bine, din pereți cresc flori. Cand a înflorit liliacul acum vreo doi ani, am rupt o crenguța - mie-mi place mult cum miroase - și trebuia să merg la Universitate. Am coborât la metrou, obosisesm de cât îl mirosisem și nu știam ce să fac cu el, că nu voiam să-l arunc. Am văzut o găurica în
„Orice om pe lumea asta trebuie să aibă un loc unde să doarmă, să mănânce și să se spele” () [Corola-website/Science/296060_a_297389]
-
devin prada păianjenilor și acționează ca un camuflaj pe fonul frunzelor îngălbenite sau uscate. Păianjenul e capabil să modifice componența chimică a mătasei, schimbând astfel și nuanța mătasei, fiind adaptate vederii insectelor.<br> Păianjenii "Nephila" construiesc plase complexe cu diferite crenguțe, frunze, cuticula neconsumată a victemelor, ataște la o mică distanță de pânză, îndeplinind rolul unor bariere, care văzute de păsări sau de animale mai mari împiedică distrugerea lor. Pânză este de formă rotundă, țesută din radiare și spirale cu ochiuri
Păianjeni țesători sferici aurii () [Corola-website/Science/319337_a_320666]
-
a fost detaliată în textele chineze în secolul al XVI-lea. De-a lungul dinastiei Ming, aproximativ cincizeci de texte au fost publicate cu privire la tratamentul variolei. În ceea ce privește igiena orala, egiptenii antici au avut o periuta de dinți primitivă având o crenguță uzată la un capăt, chinezii au fost primii care au inventat moderna periuță de dinți cu peri în 1498, deși o foloseau cu păr rigid de porc. Istorici sinologi dezbat încă cifrele referitoare la populația fiecărei perioade din timpul dinastiei
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
el o reprezentare a ,arborelui lumii’’, alții îl consideră o referire directă la ,arborele Paradisului’’, împodobit cu mere de un roșu aprins, care amintesc de păcatele comise de primii oameni, înainte de alungarea lor din rai. Până în secolul al 15-lea, crenguțele verzi cu care erau împodobite casele cu ocazia Crăciunului, ca și darurile care le făceau oamenii unii altora, erau considerate tradiții păgâne. Dar nu peste multă vreme în locul acestora va fi folosit un arbore întreg. Conform documentelor, în 1605 la
Crăciunul în România () [Corola-website/Science/324897_a_326226]
-
Eugen. Înălțarea sa fizică poate reprezenta și o ascensiune spirituală, personajul descoperind o taină pe care nu o poate revela oamenilor obișnuiți; astfel, la întrebarea "„Ce este acolo?”" el răspunde enigmatic: "„Totul este”". Gestul aparent simplu al oferirii câte unei crenguțe de pe ramura unui copac celor trei vizitatori poate reprezenta un îndemn de a căuta Pomul Cunoașterii Originare pentru a înțelege semnificația vieții, dar nu este însă înțeles. Cei trei vizitatori iau cu mare teamă ramura verde în mâini, dându-și
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
care acționează ca un scut împotriva viespelor parazite. Cu ajutorul pedipalpilor și picioarelor, ei țin trapa închisă, atunci când sunt deranjați. E foarte să greu să observi vizuina unui astfel de păianjeni, deoarece ea este bine camuflată cu particule de sol, frunze, crenguțe. Trapa se deschide asemenea unei uși, fiind alipită de peretele vizuinii cu mătase. Păianjenul așteaptă parada ținându-se cu ghiarele tarsiene de partea inferioară a trapei. De la intrare în vizuină pleacă numeroase fire de semnalizarea. Păianjenul detectează prada prin vibrațiile
Ctenizidae () [Corola-website/Science/319398_a_320727]
-
agrega în colonii mici. Cuibul este situat la 1-2 metri deasupra solului într-un arbust, arbore mic sau în tufișuri, la marginea pădurilor; uneori sunt folosite cuiburile altor păsări sau cele de veverițe. Este o platformă subțire și fragilă din crenguțe, căptușită cu rădăcini, radicele, tulpini mici de plante și ierburi, eventual cu câteva fire de păr. Ponta conține obișnuit 2 ouă. Ponta și clocitul au loc de de două ori pe an, mai rar de mai multe ori. Ouăle sunt
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]
-
prezent tencuiți și în interior și în exterior descriu un plan dreptunghilar ce se termină spre răsărit cu absida altarului, decroșată, cu cinci laturi. Pentru a conferi stabilitate tencuielii, grinzile pereților au fost acoperite mai întâi cu o rețea de crenguțe de carpen. Ulterior au fost aplicate cel puțin două straturi distincte de tencuială, așa cum se poate vedea în unele părți ale peretelui unde tencuiala este picată. Acoperișul de șindrilă a fost înlocuit cu unul de tablă zincată în anul 1965
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
între care să stai ghemuit, decât de la un singur foc; - Pregătește și adună mereu, chiar de la început, vreascuri, așchii, rămurele, alt combustibil. Chiar dacă sunt ude, se vor usca la focul pe care-l vei face; - Păstrează și economisește vreascurile, așchiile, crenguțele, combustibilul și chibriturile; ele pot fi încălzite sau uscate cu căldura corpului; - Alege cu grijă locul unde faci primul foc. Să nu fie sub un copac plin de zăpadă. Nici sub o stâncă care abia se ține la locul ei
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
soare să se usuce. Sau, expune-le la altă sursă de căldură. Scopul e să fie foarte uscate (ca tutunul). - Vreascurile: adună-le de peste tot și păstrează-le la căldură, uscate. Folosește orice material: hârtie (bani), fotografii, acte de identitate, crenguțe, tufe rășinoase, resturi de hrană, resturi de hârtie (ambalaje), cârpe, așchii de lemn, plută, pene, iarbă uscată, coajă de copac, bucăți de crenguțe cojite (astfel ca fâșiile de coajă să se onduleze în afară, ca la o minge de badminton
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
de peste tot și păstrează-le la căldură, uscate. Folosește orice material: hârtie (bani), fotografii, acte de identitate, crenguțe, tufe rășinoase, resturi de hrană, resturi de hârtie (ambalaje), cârpe, așchii de lemn, plută, pene, iarbă uscată, coajă de copac, bucăți de crenguțe cojite (astfel ca fâșiile de coajă să se onduleze în afară, ca la o minge de badminton), rădăcini, cetină, ulei de la motor (dacă nu ai vreun vas - îl scurgi direct pe sol, înainte de a se congela în motor), cuiburi
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
roadele pământului și pentru a evita dezastrele naturale precum grindina sau seceta. Arminden este de fapt o zeitate a vegetației, așadar sărbătoarea are origini păgâne. Se obișnuiește ca în aceasta zi sa se pună câte un pom sau câte o crenguță verde la poartă, ușa sau ferestrele caselor. Este supranumită și sărbătoarea lui Ieremia, de la vechiul slav Ieremii nidini (ziua lui Ieremia). În tradiția rurală, armindenul era un copac curățat de crengi și împodobit cu spice de grâu:
Armindeni () [Corola-website/Science/328595_a_329924]
-
ce nu trebuie furat pe ascuns de flăcăi. Păzit astfel, usturoiul va putea mai apoi să asigure protecția ființei umane, reușind uneori să-i schimbe chiar soarta. Tot în această noapte, pentru a testa rodnicia livezilor și câmpurilor, se aduc crenguțe de vișin în casă, care vor înflori până la Crăciun, sau se seamănă boabe de grâu în diverse recipiente. Decembrie vine apoi cu sărbătoarea, atât de așteptată de copii, a Sfântului Nicolae. Câți dintre noi nu au așteptat cu înfrigurare dimineața
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
el o reprezentare a ,arborelui lumii’’, alții îl consideră o referire directă la ,arborele Paradisului’’, împodobit cu mere de un roșu aprins, care amintesc de păcatele comise de primii oameni, înainte de alungarea lor din rai. Până în sec. al 15-lea, crenguțele verzi cu care erau împodobite casele cu ocazia Crăciunului, ca și darurile care le făceau oamenii unii altora, erau considerate tradiții păgâne. Dar nu peste multă vreme în locul acestora va fi folosit un arbore întreg. Conform documentelor, în 1605 la
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
românescul "Crăciun". Sorin Paliga susține că termenul "Crăciun" este un cuvânt de origine daco-tracă legat de sărbătorile focului cu ocazia solstițiului de iarnă. Precum și în „bucată de lemn”, în („Crăciun”, dar și „creangă”/„cracă”) tot așa și în ar însemna „crenguță”/„crăcuță”. Aceasta posibilitate lingvistică este susținută și de obiceiul roman de a pune crenguțe / crăci de copac la casele oamenilor cu ocazia solstițiului de iarnă și a festivităților Sol Invictus. Evanghelia canonică a lui Luca cât și cea a lui
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]