206,013 matches
-
ea, mai prejos... Să zici că ar fi un soi de defulare sexuală colectivă, ceva de seminariști, duminica, învoiți, scăpați la bordel... Nu. E mai mult. E o pierdere a simțului valorii pe toate planurile, din cauza unei lipse totale de criterii, datorată precarității culturii. Așa se explică și faptul că, la noi, în România, lucru unic în Europa, un antropoid cu greu școlit fu cât pe-aci să ajungă primarul Bucureștiului... Cine regretă dictatura, împinge răul și mai în sus. Răul
Româna vulgata by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11541_a_12866]
-
unic în Europa, un antropoid cu greu școlit fu cât pe-aci să ajungă primarul Bucureștiului... Cine regretă dictatura, împinge răul și mai în sus. Răul extrem ajungând într-o zonă în care nici nu mai poate fi perceput, iar criteriile, - dacă există, - devin complet arbitrare. Cu sufletul meu vechi de reporter, îmi place să dau raite prin piețe și să intru în vorbă cu cei ce își expun produsele spre vânzare. Cu această ocazie, am observat un lucru. Dacă ești
Româna vulgata by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11541_a_12866]
-
vedem în reportajele tv ce de patrupede flocoase are țara ? Doar un semn (a se citi ,acord") de la FMI ne trebuie și înțolim toată Europa, minus pe Brigitte Bardot, că asta e în stare să ne bage în vreun nou criteriu de aderare, încât nu ne scoate nici echipa de descarcerare a Întreprinderii Auto de Descarcerări (I.A.D.), darmite FMI-ul... Doamna Eugenia Vodă ne-a readus la TVR1 ,Profesioniștii" - o emisiune care, în loja de onoare a sufletului meu, ocupă
Marșul ,în și spre U.E" în acordurile F.M.I. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11551_a_12876]
-
diferența fundamentală între popular și cult. Sînt impuse unele reguli convenționale, stabilite de o comunitate înzestrată cu autoritate în domeniu (academie, societate a lingviștilor sau a filologilor etc.), care face o selecție între variațiile existente în uz, în funcție de foarte multe criterii, dintre care cele mai importante sînt criteriul tradiției și al etimologiei, cel al frecvenței în uz și cel al compatibilității cu structurile limbii. Astfel, o formă e preferată alteia pentru că e mai apropiată de cea de origine sau în orice
Noutăți normative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11586_a_12911]
-
impuse unele reguli convenționale, stabilite de o comunitate înzestrată cu autoritate în domeniu (academie, societate a lingviștilor sau a filologilor etc.), care face o selecție între variațiile existente în uz, în funcție de foarte multe criterii, dintre care cele mai importante sînt criteriul tradiției și al etimologiei, cel al frecvenței în uz și cel al compatibilității cu structurile limbii. Astfel, o formă e preferată alteia pentru că e mai apropiată de cea de origine sau în orice caz de cea păstrată prin tradiție, sau
Noutăți normative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11586_a_12911]
-
e mai apropiată de cea de origine sau în orice caz de cea păstrată prin tradiție, sau pentru că e folosită de majoritatea vorbitorilor, sau pentru că e mai potrivită cu modelele dominante, cu regularitățile limbii. Se mai pot invoca și alte criterii, mai puțin importante, chiar discutabile: cel estetic (e preferată forma ,mai frumoasă", mai eufonică), raționalist (e preferată forma care îi apare filologului ca mai ,logică", mai rațională - după diferite standarde: economia, simplitatea etc.), comparatist (comparația cu situația din alte limbi
Noutăți normative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11586_a_12911]
-
care îi apare filologului ca mai ,logică", mai rațională - după diferite standarde: economia, simplitatea etc.), comparatist (comparația cu situația din alte limbi), argumentul de autoritate ("așa a scris" cutare mare scriitor, sau ,așa a zis" cutare mare lingvist); în fine, criteriul etnic e o combinație între criteriul tradiției și cel al analogiei, modalizate în registru afectiv-persuasiv: ,așa e mai românește". De obicei criteriile se contrazic și e lesne de înțeles că discuțiile dintre specialiști pot continua la nesfîrșit, fiecare avînd dreptatea
Noutăți normative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11586_a_12911]
-
logică", mai rațională - după diferite standarde: economia, simplitatea etc.), comparatist (comparația cu situația din alte limbi), argumentul de autoritate ("așa a scris" cutare mare scriitor, sau ,așa a zis" cutare mare lingvist); în fine, criteriul etnic e o combinație între criteriul tradiției și cel al analogiei, modalizate în registru afectiv-persuasiv: ,așa e mai românește". De obicei criteriile se contrazic și e lesne de înțeles că discuțiile dintre specialiști pot continua la nesfîrșit, fiecare avînd dreptatea sa. Forma tradițională nu prea mai
Noutăți normative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11586_a_12911]
-
argumentul de autoritate ("așa a scris" cutare mare scriitor, sau ,așa a zis" cutare mare lingvist); în fine, criteriul etnic e o combinație între criteriul tradiției și cel al analogiei, modalizate în registru afectiv-persuasiv: ,așa e mai românește". De obicei criteriile se contrazic și e lesne de înțeles că discuțiile dintre specialiști pot continua la nesfîrșit, fiecare avînd dreptatea sa. Forma tradițională nu prea mai e folosită în uz, forma preferată de uz nu prea e convergentă cu regularitățile limbii și
Noutăți normative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11586_a_12911]
-
centrului", din punctul de vedere al diversității regionale. Pînă una-alta, norma s-a stabilit, prin tradiție (recentă) la București; procesul e cu siguranță mai comod și mai eficient, dar nu se justifică în mod absolut. Din contrapunerea și conflictul criteriilor, au rezultat în noua ediție destule modificări ale normelor anterior existente: de pildă, acum se recomandă varianta cu s intervocalic a cuvîntului filosofie (și a întregii sale familii lexicale), admițîndu-se ca variantă și filozofie (singura considerată corectă în ediția din
Noutăți normative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11586_a_12911]
-
îndrumare marxist-leninistă a literaturii. Totuși, în timp, din echipa de critici literari formată aici (Paul Georgescu, Ov. S. Crohmălniceanu, Mihail Petroveanu, Gabriel Dimisianu, Lucian Raicu) se va constitui, prin completare și printr-o spectaculoasă modernizare a viziunii (ajungând până la considerarea criteriului estetic drept unic criteriu de evaluare a unui text literar), faimoasa echipă de critici de la România literară. Deocamdată, însă, în paginile Gazetei literare se pledează imperativ pentru o literatură de proslăvire a comunismului. La rubrica Poșta redacției, Savin Bratu îi
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
Totuși, în timp, din echipa de critici literari formată aici (Paul Georgescu, Ov. S. Crohmălniceanu, Mihail Petroveanu, Gabriel Dimisianu, Lucian Raicu) se va constitui, prin completare și printr-o spectaculoasă modernizare a viziunii (ajungând până la considerarea criteriului estetic drept unic criteriu de evaluare a unui text literar), faimoasa echipă de critici de la România literară. Deocamdată, însă, în paginile Gazetei literare se pledează imperativ pentru o literatură de proslăvire a comunismului. La rubrica Poșta redacției, Savin Bratu îi promovează pe începători în funcție de
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
se poate chiar în fața Primăriei, în care înregistrează, ca pe o comedie tristă, transformarea monumentelor din Arad (începând cu ,Monumentul Libertății" al celor 13 generali maghiari uciși în 1949) în instrumente de propagandă etnică sau politică. Rezultatul? O ceartă fără criterii, generalizată și neproductivă: , S-a ajuns până acolo încât nu există statuie și grup statuar în Arad (altfel destul de sărac în acest gen de artă) care să nu fi fost contestate fie ca simbol și reprezentare, fie ca realizare artistică
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11597_a_12922]
-
s-a procedat odinioară. Poate că deplasarea de accent decurge și din învățămintele istoriei recente, deoarece abuzul în trâmbițarea mândriei de a fi german a înlesnit comiterea atâtor orori. Și în analiza concretă la obiect nu-și mai găsește aplicație criteriul rasei și al originilor. Reiese firesc din textele de interpretare critică gradul de importanță a lui Schiller ca dramaturg mondial: e situat totuși mai prejos de Shakespeare. Rivalitatea în audiența poeziei cu Hölderlin nu se rezolvă continuu în favoarea lui; un
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
care se dau probe de limba română, inclusiv de cultivare a limbii. Am întîlnit studenți care știau cu precizie (pentru că învățaseră cu tenacitate) care era forma recomandată de vechiul DOOM, dar care nu se întrebaseră niciodată cine stabilește norma, după ce criterii, cu cîtă îndreptățire. Același DOOM era invocat de mulți redactori de editură: fermi, inflexibili, deloc dispuși să admită variații sau contraziceri. După aproape 25 de ani de stabilitate, apariția noii ediții aduce sub ochii tuturor fenomenul (firesc) al modificării normelor
DOOM2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11632_a_12957]
-
cărțile mele, acolo.ș...ț Era un rit înițiatic, o dovadă a maturizării: cel ale cărui cărți stau în picioare nu mai este copil - e un bărbat. Acum eram și eu ca tata. Cărțile mele se adresau atenției celorlalți." Singurul criteriu de a-și aranja mica bibliotecă a fost înălțimea cărților, cel mai la îndemîna ordinii unui copil. Revolta paternă s-a formulat rapid. După descărcarea emoțională, a urmat o lecție esențială, de viață și de filosofie a ei, de la citit
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11619_a_12944]
-
foarte diferite. De aceea afirmă: "scopul nostru nu a fost pentru moment de a întocmi o lucrare de istorie literară, ci numai de a documenta asupra unui spațiu în mod greșit socotit alb; delimitarea materiei nu s-a făcut pe criterii obișnuite de periodizare" (p. 6). Dintr-o astfel de procedare comodă, fără nici un fel de perspectivă și fără observații de ansamblu asupra epocii, provin insatisfacțiile cititorului și reproșurile specialiștilor. Din panorama lui Al. Piru nu putem afla decât ce a
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
o astfel de procedare comodă, fără nici un fel de perspectivă și fără observații de ansamblu asupra epocii, provin insatisfacțiile cititorului și reproșurile specialiștilor. Din panorama lui Al. Piru nu putem afla decât ce a publicat cutare scriitor în intervalul 1940-1950. Criteriul ordonator e generația (Al. Piru departajează pentru fiecare gen literar trei generații), iar instrumentul principal e rezumatul. Nimic mai mult: istoricul literar nu-și ridică privirea din cărți. Scriitori și opere au parte de o descriere neutră, ca într-un
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
de creație. Continuitatea dintre literatura interbelică și cea contemporană nu ar fi fost afectată. Cu toții (inclusiv Al. Piru) știam că nu e adevărat. Instalarea regimului comunist a frânt o evoluție firească. Din 1948 ideologia de partid a funcționat normativ, dislocând criteriul estetic. Decupajul 1940-1950 este ales cât se poate de neinspirat, chiar cinic. Al. Piru nu spune nimic despre ce s-a întâmplat politic în acest interval. E un deceniu fără unitate sau coerență de istorie literară. În cuvântul lămuritor, autorul
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
la ora 12 ș...ț va fi lansată și la Timișoara, Arad, Iași, Brașov". Se vede că Simona Chețan, care semnează propozițiile acestea în 4 iunie, are un vocabular foarte limitat ceea ce n-o împiedică să lucreze în presă, unde criteriile de angajare rămîn obscure. în rest, în legătură cu Tîrgul de Carte - totuși un eveniment al mai multor zile - ziariștii n-au avut nici măcar curiozitatea să-l viziteze. S-au mulțumit să treacă în pagini listele de lansări venite pe e-mail de la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
foarte la modă. Din zona publicisticii, pamfletarul Arghezi își exercită puterea de iradiere a unui model încă viu. Nu aș zice că investigația despre rezistența în timp a modelului creator Arghezi e greșit orientată. Productivitatea influenței unui scriitor e un criteriu de menținere în canon. Din punctul de vedere al istoriei literare, Arghezi este un domeniu foarte atractiv. Posibilitățile de explorare sunt generoase, iar reexaminările documentare, absolut necesare. Nu avem încă o biografie Arghezi, destul de greu de realizat datorită numeroaselor incertitudini
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
ci aceea de pricepere și de inteligență. Faptul că se declară o colecție de 50000 euro, nu spune absolut nimic despre valoarea de achiziție care poate să fie cu mult mai mică. 3) autoevaluarea lucrărilor este, practic, imposibilă, pentru că nici un criteriu obiectiv sau subiectiv nu funcționează pînă la capăt. Prețul de achiziție este caduc încă de a doua zi și, oricum, nu este relevant, prețurile de referință din sistemele organizate, gen casă de licitație, nu pot fi luate nici ele drept
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11664_a_12989]
-
A sosit momentul să nu mai dăm vina pe ploaie. Trebuie ca ticăloșii care au căștigat bani buni făcînd diguri proaste să plătească. Trebuie ca mafioții lemnului să plătească și ei. Iar incompetenții care au fost numiți la mediu, pe criterii politice, trebuie urgent trimiși pe urmele purtătoarei de cuvînt a ministresei Sulfina Barbu. Dacă și după aceste inundații vom da vina pe agenda lui Dumnezeu, atunci chiar că purtătoarea de cuvînt de la Mediu a avut dreptate și că avem țara
Ticăloșiile de sub ape by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11709_a_13034]
-
discrepanța dintre extraordinara popularitate de care s-a bucurat - și continuă să se bucure - această operă peste hotare și interesul ceva mai scăzut pe care l-a suscitat în România. Faptul poate fi explicat, desigur, până la un punct, prin invocarea criteriului limbii în care au fost redactate inițial scrierile istratiene. Apoi, o pondere deloc neglijabilă trebuie să fi avut, mai cu seamă după '48, criteriul ideologic (Istrati a fost, cum știm, unul dintre primii intelectuali de stânga care a vorbit despre
Simpozion Panait Istrati la Roma by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11733_a_13058]
-
care l-a suscitat în România. Faptul poate fi explicat, desigur, până la un punct, prin invocarea criteriului limbii în care au fost redactate inițial scrierile istratiene. Apoi, o pondere deloc neglijabilă trebuie să fi avut, mai cu seamă după '48, criteriul ideologic (Istrati a fost, cum știm, unul dintre primii intelectuali de stânga care a vorbit despre abuzurile stalinismului). Și argumente s-ar mai putea găsi. În cazul criticilor noștri interbelici n-ar fi exclus, de pildă, să fi funcționat o
Simpozion Panait Istrati la Roma by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11733_a_13058]