714 matches
-
rotea un mare stol de ciori pe deasupra plopilor ce se înălțau negri spre apusul soarelui și era oarecum urât să te uiți într-acolo. Încă înainte de părăsirea drumului cunoscut, Tașcă se simte agresat. Urâtul nu-i va da pace. Deși crivățul, hanul, străinii par că ilustrează scenariul unei posibile inițieri la care va fi supus personajul principal, Trașcă nu acceptă să intre în joc cu una cu două. Experiența trăită nu va fi uitată, dar nici rememorată cu nostalgie, pentru că amintirea
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
întinse pe pat. "Să adorm odată, își zise, apoi nu-mi mai pasă dacă se isprăvește lumînarea". Da, însă nu-i mai venea somnul. Degeaba-și închidea ochii, căci, așa obosit cum era, el stetea treaz și auzea mereu țiuiturile crivățului, tocăniturile și pocăiturile, zîngănitul ferestrelor și zgîlțîitura ușilor, nu putea să doarmă și fel de fel de gânduri îi umblau prin cap. Similitudinile dintre Slavici și Caragiale pe care le descoperim sondând modul în care fiecare a surprins în creațiile
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
izbânda. Izbânda eu am fost. Și m-ai dat diavolului. Și io, acum, zâce, mă duc să slujesc diavolului trei ani dă zile. Dac-oi putea să răușăsc, mai vin la dta, dacă nu, Îmi pierz capu’. Făt-Frumos și Fata crivățului are În centrul său povestea unui Împărat prins Într un război cu Crivățul, stăpânul altei Împărății, care avea pe lângă trei băieți și o fată năzdrăvană, Smanda. După o scurtă pauză, războiul este reluat, fără să știe Împăratul că soția Îi
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
zâce, mă duc să slujesc diavolului trei ani dă zile. Dac-oi putea să răușăsc, mai vin la dta, dacă nu, Îmi pierz capu’. Făt-Frumos și Fata crivățului are În centrul său povestea unui Împărat prins Într un război cu Crivățul, stăpânul altei Împărății, care avea pe lângă trei băieți și o fată năzdrăvană, Smanda. După o scurtă pauză, războiul este reluat, fără să știe Împăratul că soția Îi este Însărcinată. Crivățul a venit Însoțit de cei trei fii ai lui și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
centrul său povestea unui Împărat prins Într un război cu Crivățul, stăpânul altei Împărății, care avea pe lângă trei băieți și o fată năzdrăvană, Smanda. După o scurtă pauză, războiul este reluat, fără să știe Împăratul că soția Îi este Însărcinată. Crivățul a venit Însoțit de cei trei fii ai lui și-i cere, sfătuit de fermecătoarea lui nevastă nădejdea de-acasă. Neștiind ce-nseamnă acest lucru, Împăratul este de acord. Peste puțin timp, după ce-au făcut pace, nevasta naște un
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Cum anume îl slujește timp de atâția ani știm numai din câteva aluzii. Astfel, Prospero îi amintește duhului cât de ușoare lucruri i-a cerut (ușoare măsurate cu puterile lui Ariel): „să calci pe mâlul / Adâncului sălciu, să zbori pe crivăț și, de dragul meu, / În vinele pământului să forfoți / Când îl călește gerul“, iar Ariel, în ceasurile sale bune, proclamă că oricând e gata: „să zbor, să-not, să trec prin foc, să călăresc pe nori“. Și, într-un rând, tot
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
față, și-n pământ, căci, pasămite, Le săruta călcâiele.“ Parcă îl vezi făcând ca ei. Iar, în planul acțiunilor propriu-zise, spiritul îl slujește îndeplinind neostenit sarcinile pe care i le încredințează. Ariel poate să zboare foarte iute, fie și pe crivăț, să plutească pe nori, să înoate pe valuri sau să se cufunde în adâncul mării, călcând „pe mâlul / Adâncului sălciu“, să străbată până departe în vinele pământului, fie el și înghețat de ger, să intre în foc și să se
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
asumate sub condiția libertății de circulație și expresie. Adică vom trece de la epoca statelor națiuni la cea a civilizațiilor. Nu putem nega că noi, cei din România actuală, am dobândit în ultimii ani, o identitate europeană sau chiar euro atlantică. Crivățul rus, care a sulfat cu putere, în ultimele veacuri, peste plaiurile mioritice, ne-a împins sub adăpostul casei europene. Remarcabil este faptul că această identitate se impune la noi cu repeziciune față de alte nații care și-au asumat-o mai
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
mocirloasă ca după o toamnă ploioasă târzie și peste care se lăsase și o pâclă deasă și înecăcioasă, acum clisa se pietrificase și era acoperită de o ninsoare cu fulgi repezi și deși. Se făcea simțită aripa vântului de nord, Crivățul. Mi s-a făcut frig. Lodinul meu kaki și casânca neagră din lână nu-mi țineau de cald pe o asemenea vreme. vârtelnițe , împletituri și țesături, unele ciupite sau chiar ciuruite de molii în sipetele bunicilor unde zăcuseră ani buni
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
p. 4. 116 Cadran, an I, seria a II-a, nr. 3, noiembrie 1939, p. 1. 117 Cadran, an I, seria a II-a, nr. 4, decembrie 1939, p. 4. 118 "Mi-a murit mila în pragul iernii.../ Mă bate crivățul durerii neștiute./ Mă troienesc privirile pline și mute,/ Mi se'ncâlcesc în pletele sufletului lilieci/ Îmi fac din străfunduri poteci.../ ... Îmi spun, că cuprinzător, golan!/ Ce le pasă că-mi strivesc degetele sub ciocan,/ Ce le pasă că-mi dogoresc
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
model de urmat, cel vest-european sau cel american, fiecare cu avantajele și dezavantajele sale. Ținând cont de experiența istorică a României din ultimul secol, tendința de a idealiza, prin contrast, practica americană în raport cu tot ce venea rău de la răsărit, inclusiv crivățul și protecția socială socialistă, fascinația modelului transatlantic devine irezistibilă pentru unii. WESTERN Westernul este genul artistic tipic american în literatură și film, ilustrare elocventă a tezei frontierei (vezi FRONTIER THESIS) și a excepționalismului american, exaltând individualismul, rezistența și inventivitatea. Westernul
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
García Márquez, Un veac de singurătate, pref. trad., București, 1971; Barrie Stavis, Joe Hipp, București, 1971; Teatru american. 300 de ani în 3 piese de teatru, Cluj, 1973; Tennessee Williams, Teatru, București, 1978 (în colaborare cu Anda Boldur și Dana Crivăț). Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, IX, 302-303; Piru, Panorama, 150-151; Barbu, O ist., 349-351; Firan, Macedonski-Arghezi, 213-223; Dorin Tudoran, Biografia debuturilor, Iași, 1978, 169-181; Constantin Cubleșan, „Istorii dramatice”, TR, 1978, 10; Alexandru Balaci, Studii și note literare, București, 1979, 215-221; Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
Ceremonia cuvintelor, Cluj-Napoca, 1986; Ultimele cuvinte, Cluj-Napoca, 2001; Alternativă cu Fata Morgana, Cluj-Napoca, 2001; Teatru, I-II, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Ion Manițiu, „Omul de la miezul nopții”, TR, 1966, 19; Aurel Gurghianu, „Omul de la miezul nopții”, ST, 1966, 5; Dana Crivăț, „Omul de la miezul nopții”, TTR, 1967, 1; Corneliu Popel, „Întoarcerea în anotimp”, IL, 1969, 1; Victor Felea, „Întoarcerea în anotimp”, ST, 1969, 1; Dumitru Micu, „Întoarcerea în anotimp”, RL, 1969, 6; Alexandra Indrieș, Despre literaritate, O, 1969, 6; Nicolae Balotă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288463_a_289792]
-
inorogul, și ce știu românii despre el, în "Cercetări folclorice", nr. 1, 1947, p. 61. 27 Fiziologul latin, în vol. Fiziologul latin. Richard de Fournival, Bestiarul iubirii, ediție îngrijită, traducere din latină și franceza veche, note și studiu de Anca Crivăț, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 33. 28 Roger Caillois, Le mythe de la licorne, Éditions Fata Morgana, Montpellier, 1992, p. 35. 29 Ibidem. 30 Idem, p. 12. 31 Florence McCulloch, Medieval Latin and French Bestiaries, The University of North Carolina Press
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
inorogul, și ce știu românii despre el, în "Cercetări folclorice", nr. 1, 1947, p. 61. 314 Fiziologul latin, în vol. Fiziologul latin. Richard de Fournival, Bestiarul iubirii, ediție îngrijită, traducere din latină și franceza veche, note și studiu de Anca Crivăț, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 33. 315 Roger Caillois, Le mythe de la licorne, Éditions Fata Morgana, Montpellier, 1992, p. 35. 316 Ibidem. 317 Idem, p. 12. 318 Florence McCulloch, Medieval Latin and French Bestiaries, The University of North Carolina Press
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
distanța de 2-3 metri între ele. O grupă sunt „CRABII” și alta „CREVEȚII”. Învățătorul strigă: „CRABII!”, iar aceștia aleargă să prindă creveții și să-i ia în grupa lor. Învățătorul strigă alternativ „CRABII!”, „CREVEȚII!”, dar și cuvinte asemănătoare: cretă, cravată, crivăț, pentru a produce emoții și amuzament.
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2938]
-
pe tatăl ei, fost pretor, pe când eram a 2-a oară prefect, și am lucrat cu dânsul foarte activ. Era muncitor și modest și ne-am Înțeles desăvârșit, dându-mi prețios concurs, mult mai devotat decât toți ceilalți pretori (Unul Crivăț din Pașcani nu-și cunoștea nici satele. Trebuia să Întrebăm pe oameni de drumul spre cutare sat. El juca toată noaptea cărți și primarii Îi aduceau „Condica de inspecții” la Pașcani, s-o semneze. Așa ceva! Parazitism adevărat.). Apariții editoriale? Da
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
din înălțimi ca un prăpăd. Viforul lovea cu dușmănie, parcă, în uși, în ferești, în pereți.. îndoind copacii. În iarna aceea, cu geruri năpraznice, încă de la Sf. Nicolae, zăpada căzuse aproape fără întrerupere. De înaintea Bobotezei, mai ales, începuse viscolul.. crivățul gemea și șuiera, răscolea și învolbura zăpada în troiene până în streșini. Și, tot așa a ținut-o, de la Sf. Trei Ierarhi, până după Întâmpinarea Domnului. Sfârșit de martie... Anotimpul de primăvară sosise. După aproape o săptămână, când de burnițe fulguite
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cu dușmănie, parcă, în uși, în ferestre, în pereți, îndoind copacii ca pe niște nuiele. În iarna aceea, cu geruri năpraznice, încă de la Sf. Nicolae, zăpada începu să cadă aproape fără întrerupere. Chiar din primele zile ale anului, începuse viscolul. Crivățul gemea, șuiera, răscolea și învolbura zăpada în troiene până în streșini. Și, tot așa a ținut-o până după Bobotează. Ziarele vuiau de noile prefaceri, făcute de comuniști în țară, cu o grabă care înfricoșa. „România liberă” de vineri 2 ianuarie
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
sunt prea multe cozi de topor Capitolul VII „ZDROBITE CĂTUȘE...” Boboteaza lui 1948, a găsit un ger năpraznic,framântările văzduhului cu vijelii... viforul lovea cu dușmănie, parcă, în ferestre, în uși, în pereți... Copacii trosneau sub suflarea aspră a vântului... Crivățul gemea, șuiera, răscolea zăpada în troiene până în streșini. În zilele care au urmat Bobotezei, vântul se mai domolise, dar gerul năpraznic crăpa obrazul. Zăpada care începuse să cadă încă de la Sf. Nicolae, a trecut de cinci palme mari... străzile erau
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
îngropate în omăt, iar din casele, ca niște momâi învelite în alb, răsăreau doar hornurile cu fuioare subțiri de fum.. „.. O iarnă cum n-o mai fost alta..!”, spun bătrânii. Și, tot ningea, ningea întruna, cu fulgi mari și grei.. Crivățul gemea cumplit. Urlete de fiare flămânde, străbăteau de sus, din inima codrilor. În nopțile senine, cu lună plină, povesteau ei înfiorați..sălbăticiunile înfometate, se apropiau de sate, peste garduri, care nu se mai știa pe unde sunt. Uneori, stând pe
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Căci se clatină rărite șiruri lungi de bătălie; Cad asabii ca și pâlcuri risipite pe câmpie, În genunchi cădeau pedeștri, colo caii se răstoarnă, Când săgețile în valuri, care șuieră, se toarnă Și, lovind în față,-n spate, ca și crivățul și gerul, Pe pământ lor li se pare că se năruie tot cerul... Mircea însuși mână-n luptă vijelia-ngrozitoare, Care vine, vine, vine, calcă totul în picioare; Durduind soseau călării ca un zid înalt de suliți, Printre cetele păgâne
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
fel de beci. Adică păstrează o temperatură constantă tot anul - anul vostru, al trăitorilor Într’o zonă tempe rată. Adică, mereu 11 C prin Muntenia, 10 pe la Iași, vreo 9 pe la Suceava; răcoare vara și căldură iarna, când pe deasupra suflă crivățul prin care rușii exportă vreo 20 de grade, dar sub zero... fără urmă de foc; pe când casa, bântuită de toate vânturile, trebuie musai Încălzită. Și, doar cu câteva găteje, locatarul bordeiului poate chiar huzuri; fără ca Natura să simtă ceva. Încă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a doua de „umanioare” un curs de retorică și compunere în limba română, pe care, în 1834, îl tipărește tot în tipografia lui Eliade. Deși școala funcționa într-o singură odaie care fusese fierărie și în care „gerul iernii și crivățul spulbera zăpada pe o fereastră și o scotea pe alta”, profesorul își făcea datoria de om cultivat, traducând și scriind comentarii pe care le-a și tipărit de-a lungul anilor. După îndemnul lui Eliade, toată această „intelighenție” românească a
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
prinși și va fi vai de voi! Clar? S-a urcat în mașină și a plecat. Am rămas singuri sub cerul fierbinte și inospitalier al Câmpiei Bărăganului. Bărăganul... Câmpie întinsă, cu ploi puține, cu veri toride și ierni bântuite de crivețe cumplite. Nu existau alternative. Trebuia să supraviețuim. Era un aspect edificator al luptei pentru existență și, în același timp, al selecției naturale: cei puternici supraviețuiesc și merg mai departe, pe câtă vreme cei slabi dispar. Vulpile au vizuini și păsările cerului cuiburi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]