703 matches
-
Tăcură, ascultând încordați. Acum nu se mai auzeau decât crengile pomilor, lovindu-se și frecîndu-se. - Un chibrit... aveți careva un chibrit? se dumeri cel dinții starostele. Se căutară înfrigurați. Neacșu găsi o cutie prin fundul nădragilor. Dădu să aprindă, dar crivățul stinse flacăra mică a bățului umezit. - Îți tremură mâna, ai? râse iar Anghel mânzește. Adu la mine. Încercă și el stricând câteva chibrite. Dumitru se uită îngrozit Împrejur, căutând un pom mai înalt în care să se cațăre. Umbrele negre
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și o vorbă: "s-acasă!"; se bucura bătrâna. Îi auzea motanii căzând de pe scrinuri, miorlăind să iasă afară, că-i podidise și pe ei arșița înșelătoare a primei călduri. - O, că vin! făcea muierea din casă. În salcâmii lustruiți de crivăț se posomora cerul cât era el de albastru, numai cu niște floace albe călătoare, ca spuma mării. Pe poteci, dinspre groapă, sosea-sosea și baba Mița, în fusta ei de astăvară, numai flori, cu un batic negru legat sub bărbia ascuțită
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
altă problemă cu care ne confruntăm frecvent este și aceea referitoare la plata salariilor asistenților personali. Oferim ca exemplu scrisoarea cu nr. 15555 înregistrată în data de 13.12.2004 la ANPH, din partea domnului I.I., domiciliat în orașul Budești, satul Crivăț, județul Călărași. Petentul reclama faptul că „I.G., P.I., I.M., G.M., V.E (...Ă, toți aceștia nu au primit indemnizația pe ultimile șase luni”. Pentru a verifica cele relatate, s-a transmis din partea ANPH o adresă Inspectorului de județ Irina Călin
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
suflet te vede În orice meteor. Pe orice spăimîntează, ș-amerință viața, În orice loc de groază, acolo te zăresc; Ca tunetul ți-e glasul, ca fulgerul ți-e fața! Fulger În mine trece cînd ochii-mi te-ntîlnesc! Viforul bubuie, zboară, Crivățul vîjÎie, trece, Tremurul saltă, doboară, Trăsnetul arde, petrece Cu cugetul cînd vii, Grindina bate, rănește, Stingerea pasu-i urmează; Seceta seacă, sterpează, Foametea rumpe, răcnește, Boalele zbiară, turbează, Moartea doboară, cosește Osînda tu cînd ții”... Avem aici concentrate aproape toate elementele
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
legioanele, zbor cu cavalele, Luna dispare; Cerul se-ntunecă, munții se cleatină — Mihnea tresare. Fulgerul scînteie, tunetul bubuie, Calul său cade; Demonii rîseră; o, ce de hohote! Mihnea jos sare. Însă el repede iar Încalecă, Fuge mai tare; Fuge ca crivățul; sabia-i sfîrÎie În apărare. ,Aripi fantastice simte pe umere, Însă el fuge; Pare că-l sfîșie guri Însetabile. Hainele-i suge; Baba p-o cavală iute cu fulgerul Trece-nainte, Slabă și palidă, pletele-i fîlfîie Pe osăminte; Barba
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
adeseori Îndemnul său; Încep prin corespondența cu Londra, cu Parisul, cu Bucureștii, cu lașul, cu Montpellier, chiar și cu America; apoi mă apuc de vreo lucrare mai serioasă și ziua trece făr-a băga de seamă dacă ninge și dacă suflă crivățul.” Însă bucuria scrisului se exprimă cu discreție, trebuie să citești cu atenție propozițiile pline de vaiete și suspine pentru a deduce, totuși, gîndul ascuns al așteptării, pregătirea discretă pentru o sărbătoare fără fast. Poeziile, proza, scrisorile sînt pline de referințe
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
poeziei. Să cităm cîteva fragmente din Serile de la Mircești: „Perdelele-s lăsate și lampele aprinse, În sobă arde focul, tovarăș mîngîios Și cadrele-aurite, ce de pereți sînt prinse, Sub palida lumină, apar misterios. Afară plouă, ninge! afară-i vijelie, Și crivățul aleargă pe cîmpul Înnegrit; Iar eu, retras În pace, aștept din cer să vie O zînă drăgălașă, cu glasul aurit. Pe jilțu-mi, lîngă masă, avînd condeiul-n mînă, CÎnd scriu o strofă dulce pe care-o prind din zbor, .......................................................................... O
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pe sînul lui nu crește, În veci dorita ploaie, nici rouă nu-l stropește, Iar dac-un nor se sparge deasupra-i cîteodată, Cu lacrimi lungi de sînge e ploaia-amestecată. De cîmpul cel de groază chiar gîndul se ferește; Chiar crivățul pe margini din zboru-i se oprește, Atît este de mare pe locul de-anatemuri Urgia nempăcată cereștilor blăstemuri!” Peisajul are Însă consistență materială, mai mare, În orice caz, decît priveliștile ce primesc adeziunea poetului. Alecsandri devine, fără voia lui, un remarcabil
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cu negrul ei pămînt, Cu-a sale mari vîrtejuri de colb ce zboară În vînt. De mii de ani În sînu-i dormind, zace ascunsă Singurătatea mută, sterilă, nepătrunsă, Ce-adoarme-n focul verii l-al grierilor hor Și iarna se deșteaptă sub crivăț În fior. Acolo floarea naște și moare-n primăvară, Acolo pere umbra În zilele de vară, Și toamna-i fără roadă, ș-a iernii vijelii Cutrieră cu zgomot pustiele cîmpii. Pe cea savană-ntinsă și cu sălbatic nume, Lung ocean
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de peisajul interior (cabinetul poetului), trei. Cel dintîi sugerează, printr-un șir de tablouri aspre, Încremenirea universului material, colosala amorțire a lucrurilor, stingerea proceselor vitale. În modul lui poetic, Alecsandri lasă privirea să alerge slobod pe astfel de vaste Întinderi: „Crivățul din meazănoapte vîjie prin vijelie, Spulberînd zăpada-n ceruri de pe deal, de pe cîmpie, Valuri albe trec În zare, se așază-n lung troian, Ca nisipurile dese din pustiul african. Viscolul frămîntă lumea!... Lupii suri ies după pradă, Alergînd, urlînd În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Și pe ele se așază bolta cerului senină, Unde luna Își aprinde farul tainic de lumină. O! Tablou măreț, fantastic!... Mii de stele argintii În nemărginitul templu ard ca vecinice făclii. Munții sînt a lui altare, codrii - organe sonoare Unde crivățul pătrunde, scoțînd note-ngrozitoare. Totul e În neclintire, fără viață, fără glas; Nici un zbor În atmosferă, pe zăpadă - nici un pas; Dar ce văd?... În raza lunei o fantasmă se arată... E un lup ce se alungă după prada-i spăimîntată
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Viscolul, de „o căsuță drăgălașă cu ferestrele lucind”. Aici călătorul urmărit de viscol află dulcea, zîmbitoarea „ospeție”. Focul este simbolul ambivalent al acestui adăpost: este un combustibil și, În același timp, o sursă de lumină. CÎnd iarna vine călare pe crivăț, vîntul șuieră prin hornuri, boii rag, cîinii latră... omul se retrage spre acest obiect ocrotitor și luminos („omul, trist, cade pe gînduri și s-apropie de foc”). Succedaneu al soarelui, focul mai are o funcție stimulatorie: provoacă meditația și eliberează
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
se-ntrec pe cîmpul luciu, scoțînd aburi lungi pe nare. O! tu, gerule năpraznic, vin, Îndeamnă calul meu Să mă poarte ca săgeata unde el știe, și eu!” Nota dominantă a acestui spațiu deschis este exuberanța. În locul vuietului Înfricoșător al crivățului se aude acum clinchetul clopoțeilor. Natura e din nou primitoare, spiritul se vindecă de melancolii: „Caii scutură prin aer sunătoarele lor salbe Răpind sania ușoară care lasă urme albe. Surugiul chiuiește; caii zboară ca doi zmei Prin o pulbere de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o criză internă. Să nu uităm că tot ce este organic (deci și statul) e supus unor procese analoage de viață și că nimeni nu ar întreprinde operații chirurgice asupra unui organism în momentul în care acesta se află espus crivățului amorțitor sau istovitorului sirocco. Se înțelege că-n împrejurări normale aceste observații ni s-ar părea de prisos și că numai în considerația complicațiilor din afară ne îngăduim a uza de marginile în care ni este invoit a ne rosti
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dezlănțuie forțele întunecate ale limbii. La atingerea limbii folosite de personajele sale, realității i se desprinde sulemeneala de pe față și corp. Rămâne o ființă rebegită și suferindă, prinsă în vârtejul nemilos al limbii lui Schwab, care este un soi de crivăț lingvistic eliberator, dar și îngrozitor de greu de suportat. Dacă ar fi numai atât, ar fi încă bine. Dar, în substanța literaturii s-au comis în mod delibarat cele mai cumplite sperjururi pe care un scriitor european a îndrăznit să le
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
1. Circulația maselor de aer este influențată de mișcarea vânturilor pe direcția nord-vest și nord, apoi cele de pe direcția sud-est și sud fiind însoțite de geruri iarna și de secetă vara. Vântul cel mai caracteristic este cel din nord - est, Crivățul sau ,,Crivățul rusesc’’, cum îi spuneau bătrânii. Acesta este determinat de către anticiclonul siberian, care are și cea mai mare intensitate și frecvență anuală. El predomină în special iarna, dar se simte destul de des și toamna, în lunile octombrie și noiembrie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
maselor de aer este influențată de mișcarea vânturilor pe direcția nord-vest și nord, apoi cele de pe direcția sud-est și sud fiind însoțite de geruri iarna și de secetă vara. Vântul cel mai caracteristic este cel din nord - est, Crivățul sau ,,Crivățul rusesc’’, cum îi spuneau bătrânii. Acesta este determinat de către anticiclonul siberian, care are și cea mai mare intensitate și frecvență anuală. El predomină în special iarna, dar se simte destul de des și toamna, în lunile octombrie și noiembrie, precum și primăvara
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
intensitate și frecvență anuală. El predomină în special iarna, dar se simte destul de des și toamna, în lunile octombrie și noiembrie, precum și primăvara, în lunile martie și aprilie. Cea mai mare frecvență și intensitate se înregistrează în luna decembrie, când Crivățul bate nemilos cu viteze ce ating 100 km/h sau chiar mai mult, cum a fost în anul 1954, când a suflat cu 125 km/h. Acest vânt aduce iarna ger și precipitații sub formă de ninsoare, iar vara bate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
despre tipografiile de la Bârlad (1909), în colaborare cu I. Antonovici, și pe avocatul Lascăr Costin, iar girant responsabil îl citează pe D. Irimescu. Ziarul „Drapelul" a fost lucrat la Tipografia Cațafany. Costin Lascăr era autorul unor lucrări („Apărarea lui David Crivăț și a Elenei G. Andreescu, acuzați de infanticid, înaintea Curții cu jurați Tecuci, 6 septembrie 1876, 1878; Maxime și reflecții, 1893) tipărite la tipografia Cațafany. Era licențiat în drept de la Paris, proprietar al moșiei Banca și ca student publicase și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
-se cu sloiurile alunecoase ce-i fugeau de sub tălpile grele ale bocancilor încărcați din belșug cu apă și gheață, sub privirile îngrozite ale celorlalți copii, a ieșit la mal singur-singurel, neajutat de nimeni. Ud leoarcă, șfichiuit de biciul rece al crivățului care nu îl slăbea o clipă, la jumătatea drumului spre casă, s-ar fi transformat într-un sloi inert ce s-ar fi topit hăt încolo, odată cu venirea primăverii. Noroc de părinții prietenului său de joacă Nichita care locuiau în
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
că trebuia să aibă grijă de cei trei copii, din care cel mai mic abia împlinise trei ani. În cel mult cinzeci de minute va fi la școală. Mergând spre sud, s-ar părea că avea și un oarecare avantaj. Crivățul îi venea în ajutor, îl împingea din spate. Nu erau mai mult de zece grade sub zero, însă datorită vântului puternic frigul se strecura chiar și pe sub scurta căptușită cu misadă. Pe o asemenea vreme e păcat să ții afară
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
mocirloasă ca după o toamnă ploioasă târzie și peste care se lăsase și o pâclă deasă și înecăcioasă, acum clisa se pietrificase și era acoperită de o ninsoare cu fulgi repezi și deși. Se făcea simțită aripa vântului de nord, Crivățul. Mi s-a făcut frig. Lodinul meu kaki și casânca neagră din lână nu-mi țineau de cald pe o asemenea vreme. vârtelnițe , împletituri și țesături, unele ciupite sau chiar ciuruite de molii în sipetele bunicilor unde zăcuseră ani buni
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
ba da... sunt bieții oameni careși caută un pic de fericire... atât cât e cu putință aici pe pământ... Cu zile bune și cu zile rele, înălțați de speranță ca de o vijelie, sau prăbușiți de deznădejde ca de un crivăț... Fii om, pentru numele lui Dumnezeu, că nu suntem decât oameni, chiar când iubim... [...] GELU: Maria, sunt nemângâiat eu însumi, dar aici nu poate fi greșeală... Dacă întro pagină întreagă de calcul, un inginer a zis o singură dată că
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ba da... sunt bieții oameni careși caută un pic de fericire... atât cât e cu putință aici pe pământ... Cu zile bune și cu zile rele, înălțați de speranță ca de o vijelie, sau prăbușiți de deznădejde ca de un crivăț... Fii om, pentru numele lui Dumnezeu, că nu suntem decât oameni, chiar când iubim... SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre importanța adevărului în existența noastră. SUBIECTUL al IIIlea (30
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
concepând iubirea ca valoare absolută. Contrastiv, Maria consideră că dragostea este singura șansă de a accede la fericire, aici pe pământ. Concepția ei se concretizează prin figuri plastice - antiteză, metaforă, comparație -, me nite să sugereze forța stihială a iubirii (vijelie, crivăț) și natura ei contradictorie, para doxală. Prin afirmația finală, eroina situează iubirea în sfera cea mai profund omenească a existenței. Ambele personaje își susțin punctul de vedere cu toată convin gerea, întrun limbaj marcat de simboluri semnificative. SUBIECTUL al IIlea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]