954 matches
-
și verde-albastră, să umble cu eprubetele la sala de chimie, orice ar putea să facă, la orice e pricepută... Mais tu serais une brillante couturière, a spus mademoiselle Rancœur, n-am întâlnit un asemenea gust nici în atelierele mele de croitorie de la Reuniunea ! Ar putea deci deschide o selectă Casă de Modă, numai să scape odată de casa aceasta ! Aici te simți ca într-o temniță fără soare. Umedă. Va rămâne de-acum în vacanțe la școală și va sta într-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
il n’y a plus de danger, și pe urmă am înțeles, tocmai de-asta începuseră să arunce cu ce găseau, pentru că își dăduseră seama că nu mai au nicio șansă să ne mai ajungă... Este prea devreme să puie croitorii parizieni modele care să umble pe străzile noastre în pantaloni, ai spus, după ce am lăsat-o la casa ei de mode, dar ai să vezi, n-are să mai treacă mult și va fi foarte chic să umbli așa îmbrăcată... — Ce
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
care stătea la masa lui și făcea fie niște schițe de costume, fie o machetă de decor, ridica privirea: Ura, Vasile! Bă, ce-a crescut fiu-tu! Mă... tu ești fericit, ai ieșit de la tîmplărie cu decorul, ți-a făcut croitoria costumele, ce mai cauți pe-aci? Auzi, da’ hai să-ți zic una... ne-a venit hîrtie de la primărie, anul ăsta trebuie să facem iar spectacolul pentru 23 August. RÎd amîndoi complice. Pentru că În trecutul lor comun exista acea poveste
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
de modă, cele mai multe de anul trecut - sau de acum doi ani. Gara de Nord din București arată ceva mai bine dimineața la prima oră, deși amenințarea plutește În continuare În aer. E plin de patrule. Le salut, Încrezător În micile artificii de croitorie pe care maică-mea le-a reușit - măcar că pantalonii nu mai ies din bocanci și nici nu se lasă de pe șolduri. Totuși, spre deosebire de gesturile altor soldați, care abia dacă schi țează un salut În lehamite, gestul meu un pic prea
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ani, abia intrați la gimnaziu. Cei doi purtau, ambii, matricolă pe brațul stâng. Așa era regula. Scris galben pe fond bleumarin. Doamna directoare Bruda ieși din curtea Școlii de Fete, pe poarta dinspre Primărie, unde era anexa cu atelierul de croitorie. Și, înaltă, masivă, bățoasă, cu o blană de vulpe în jurul gâtului, trecu la doi pași de Daniel fără să-și coboare măcar privirea către el. Știind prea bine cine este, Horia Victor i-ar fi expediat totuși un bulgăre de
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
și chiar trei în cameră, afară de mine, care n-aveam nici un tovarăș. Cele două odăi din fund erau ocupate de domnișoara Dorina și fratele ei, Virgilică, fost actor de operetă la Grigoriu, care dormea în bucătărie. Domnișoara se îndeletnicea cu croitoria și lucra toată ziua pentru cliente, iar actorul gătea la bucătărie fredonând arii din Pericola ori Vânzătorul de păsări. Ca să câștige un gologan în plus, dădeau masa la câțiva dintre colegii mei, servind pe fiecare în camera lui în lipsă
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
hotărând să-și serbeze ziua de naștere în fiecare an într-o altă țară, apucându se la 50 de ani să-nvețe limbi străine, să cânte la muzicuță sau la acordeon, ba luând și cursuri de dans, de ski, de croitorie. Pe scurt: cultivând schimbarea ca metodă antidepresivă, în dulce-sadica ignorare a storcoșelii înconjurătoare, găsindu-și motivații de recalibrare dintre cele mai fantasmagorice în ochii mei de paseist îndărătnic. Ba încă am, să știți, chiar și un workaholic la modul japonez
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
care m-am împrietenit era Sașa, Sașa Dimerli. După numele de familie ar fi fost găgăuză, adică turci ortodoxiți, însă în familia ei nu se vorbea decât rusește și românește. Erau trei fete. O soră, Manea, făcuse școala profesională. Lucra croitorie. Altă soră era măritată iar soțul era la armată. In sfârșit, Sașa. Era micuță, slăbuță, aproape brunetă și frumușică, chiar frumoasă. Avea un suflet de aur și dacă nu mi-ar fi spus că a fost logodită și apoi părăsită
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
conferențiat, cu traducere simultană. Dar cel mai bine mă simt în cartierul "mafioților" italieni. Fulton Street, unde locuiesc, foarte aproape de port, e în acest cartier. La fiecare pas găsesc pe cineva care vorbește italiana. La spălătoria chimică din spatele casei, la croitoria unde m-am dus să-mi repare un buzunar rupt la o haină, la poștă, la anticariatul din apropiere. Pot să mă duc să închiriez casete video, cu filme mari care n-au venit în București, ori să-mi fac
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
care trebuia să poarte acel veston perfect, înceta de a pare arogant cum era pe pistă, la curse, sau pe scara de marmoră a palatului Maxențiu. Po-acolo, prin dos, Lică intrase la început cu mister Whip. Domnul Paul lucra croitorie cu două intrări separate, pentru două feluri de clienți: jocheul cu punga groasă și sportsman-ul care îi făcea reclamă. Același preț era șoptit stăpânului, ca o grație, și jocheului ca o concesie amicală. Mai îmbrăca cu prețuri mai mari
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
nouă, venită În locul Vilmei. Nu prea era simpatizată Imelda asta, nu se Înțelegea de loc cu ceilalți servitori, nu le arăta nici un pic de afecțiune, parcă n-ar fi avut inimă, se vedea limpede că de Îndată ce va termina școala de croitorie avea să-i părăsească pe toți fără nici un regret. Alături de ea, pe canapeaua din spate, stătea Julius, Îmbrăcat cu o uniformă albastră, impecabilă dimineața și murdară după-amiaza, cu gulerașul alb scrobit și strălucitor, la fel ca toți ceilalți copii de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
care urmărea scena puțin mirată. Julius se uită cum se Îndepărtează autobuzul și o luă spre casă, Însoțit ca Întotdeauna de Imelda. Era mai bine să nu-i spună nimic, fiindcă Imelda nu se gîndea decît la școala ei de croitorie. Arhitectul a găsit pînă la urmă o soluție elegantă și Împăciuitoare și a venit Într-o seară la masă, aducînd planul și pe inginerul constructor. Casa avea să fie foarte modernă, așa cum dorea Juan Lucas și, cu excepția acelor detalii extravagante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cu ele În sala de mese de lîngă bucătărie. Era pe jumătate albă, parcă de prisos acolo, ea era din Lima, nu ca ei de la țară și lipsea de multe ori după-amiezele pentru a se duce la cursurile școlii de croitorie. Asta de cum se vede cu diploma În mînă Își ia tălpășița, o să vedeți cum ne lasă baltă pe toți, fără nici o părere de rău. Celso și Daniel aproape că nu schimbau o vorbă cu ea, nu vorbeau decît strictul necesar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
astăzi au mîncat Împreună la telefon. Așa Încît pînă la urmă Julius rămase singur și servitorii profitară de ocazie pentru a-i ține de urît În sufragerie. N-a lipsit decît Imelda, care În curînd avea să termine școala de croitorie și era din ce În ce mai antipatizată de ceilalți. Nilda se arăta foarte Îngrijorată, cînd Julius Îi spuse că Într-o bună zi copilașul ei ar fi putut să moară nebotezat și n-ar mai fi putut ajunge În rai. Celso și Daniel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
puțin asta era impresia pe care o făcea. II Sosi În sfîrșit și ziua În care doamna Îi anunță că le poate plăti cîteva luni de vacanță pînă cînd palatul cel nou va fi gata. Imelda tocmai terminase școala de croitorie și confecții și plecă Îndată fără nici o urmă de regret, fără inutile păreri de rău, spre deosebire de Nilda. Doamna Îi anunță că le va plăti cîteva luni de vacanță și Celso și Daniel erau În culmea fericirii, fiindcă acum puteau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și alte probleme. Aveau nevoie de un grădinar, fiindcă Anatolio nu voise să-și părăsească florile din palatul vechi și mai era nevoie și de o fată pentru hainele și curățenia din camerele copiilor, de cînd Imelda absolvise școala de croitorie și confecții și plecase fără să-și ia rămas-bun de la nimeni și fără nici un regret. N-au fost discuții, din fericire. Susan observă și singură aceste absențe și pe deasupra, acceptă ca pe un lucru foarte firesc mărirea salariului pentru toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
decît o noapte care a durat luni în șir, într-o înghesuială de oameni flămînzi și obosiți, deși traseul autobuzului era întrerupt de tot felul de aventuri confuze în locuri obscure: interiorul unei biserici din lemn, o cameră deasupra unei croitorii, o bucătărie cu podea din piatră și cu gîndaci care mișunau peste tot. A dormit în paturi ciudate, unde abia putea respira și se trezea urlînd că e mort. I-au apărut bășici pe scrot și autobuzul i-a dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
colții de cauciuc în buzunar și zise: — Ce vrei să fii? — O vrăjitoare. Dar cred c-o să mă rezum la ținuta de universitar. își puse toca. Nu ajunge, spuse Drummond. Du-te acolo. Dădu la o parte un manechin de croitorie și deschise o altă ușă. Thaw intră într-o cămăruță curată și ordonată în care, evident, locuia o femeie. Avea draperii înflorate, tapet în dungi și o pătură roz din satin matlasat. Mai erau o colivie aurită și ornată, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
decît în primii 50 de ani ai secolului douăzeci. Oamenii preistorici erau prea preocupați să lupte împreună împotriva foametei, inundațiilor și înghețului ca să se urască; cu toate astea au îmblînzit focul și animalele, au ajuns să stăpînească tîmplăria, arta culinară, croitoria, pictura, olăritul și semănatul. Aceste talente încă ne mai țin în viață. în comparație cu cultivarea și culegerea primei recolte de grîne, cea mai mare realizare a noastră îtrimiterea a trei oameni spre lumea moartă și înapoi într-un cartuș care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Un fapt peste care am dat zilele acestea ne-a făcut să ne amintim de această societate și să constatăm o mare lipsă. Iată despre ce e vorba. Școlile noastre profesionale au scos deja câteva rânduri de absolvente, meștere în croitorie, în arta florilor artificiale și altele. Ce s-au făcut, ce fac aceste profesioniste? Întâmplarea ne-a scos în cale pe una din ele. Cu micul capital pe care l-a căpătat la ieșirea din școală, a deschis, în tovărășie
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
explice cu exactitate cum a păcălit sute de oameni, făcându-i să creadă că au văzut o clădire ciudată - un fel de arsenal. Clădirea ar fi apărut în spațiul ocupat, anterior și actualmente, de localul familial "Mătușa Sally" și de croitoria "Patterson". În interiorul celor două localuri se aflau doar salariații, dar nici unul dintre aceștia nu observase vreun eveniment neobișnuit. O firmă mare și strălucitoare indica fațada arsenalului născut atât de miraculos din neant; ea a constituit prima dovadă că întreaga scenă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
spuse locotenentul. Televizorul din camera bătrânei e deschis. Ce fac? Maiorul rîse: ― Lasă-l așa și vino repede. Am primit rezultatul autopsiei Valericăi Scurtu și a lui Grigore Popa. ― Sânt tare curios. ― Ai și de ce. * Melania Lupu intră într-o croitorie. Responsabila o ajută să-și scoată paltonul și o pofti în cabina de probă. ― Cum a mers? ― Perfect. Ce îmbrac? ― Fusta maxi și scurta de blană. Nu uita pantofii! ― Ești nebună, râse Melania. Tocuri de 8 cm! O să-mi rup
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
-l târască poate, ca pe o carpetă, peste dușumeaua neregulată a biroului. Patru dintre muncitorii din fabrică îmbrățișaseră strâns cele două șunci de Smithfield care erau coapsele lui Ignatius și, cu mare efort, îl ridicau pe una dintre mesele de croitorie. De pe umerii cărăușilor săi, Ignatius lătra instrucțiuni, de parcă ar fi supravegheat încărcarea unei mărfi dintre cele mai rare și mai prețioase: — În sus și la dreapta, striga el spre cei de jos. Sus, sus, fiți atenți. Mai încet. Ați apucat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
avusese un efect oarecum stimulant. — Prieteni, spuse solemn Ignatius și ridică brațul în care nu ținea cearșaful. În sfârșit, ziua noastră a sosit. Sper că n-a uitat nimeni să-și aducă instrumentele de luptă. Dinspre grupul din jurul mesei de croitorie nu se auziră nici aprobări, nici infirmări. Vreau să spun bețe, lanțuri, ciomege și așa mai departe. Chicotind în cor, muncitorii agitară șipci de gard, cozi de mătură, lanțuri de bicicletă și cărămizi. Pe cinstea mea, ați adus aici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
care trebuie respectat. Uite, cele două doamne de colo, luați stindardul între voi și agitați-l cu onoare și mândrie, ținând cât mai sus mâinile et caetera. Cele două femei pe care le indicase Ignatius înaintară încet spre masa de croitorie și apucară cu prudență drapelul între degetul mare și arătător, ținându-l la distanță de parcă ar fi fost lințoliul unui lepros. Arată chiar mai impresionant decât mi-am imaginat, spuse Ignatius. — Nu scuturați chestia asta pe sub nasu’ meu, fetelor, le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]