3,503 matches
-
a două ovule și doi spermatozoizi diferiți, ei vor fi parțial asemănători, căci provin din aceiași părinți. De exemplu, un ovul poate conține gena A (există două gene în fiecare cromozom, dar una singură în ovul sau în spermatozoid) din cromozomul 1, care vine de la bunicul din partea mamei, în timp ce alt ovul poate conține gena B (care provine de la bunica din partea mamei), acesta fiind motivul pentru care copiii seamănă uneori cu bunicii sau cu unchii și mătușile. Pe scurt, în cazul falșilor
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
gena B (care provine de la bunica din partea mamei), acesta fiind motivul pentru care copiii seamănă uneori cu bunicii sau cu unchii și mătușile. Pe scurt, în cazul falșilor gemeni (dizigoți, sau DZ), avem de-a face cu marea loterie a cromozomilor, ei semănând ca simpli frați, dar nu mai mult. Nenumărate studii au fost realizate asupra gemenilor, adevărate clone naturale, iar acestea arată că frații gemeni au o inteligență foarte asemănătoare, având în vedere corelația foarte ridicată dintre IQ-urile lor
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
mai multe gene ale acesteia. Fenomenul anomaliilor genetice demonstrează foarte bine acest fapt. Cea mai cunoscută maladie genetică din domeniul deficiențelor mentale este mongolismul sau sindromul Down. Studiile biologice au arătat că mongolismul este asociat cu un număr anormal de cromozomi, 47 în loc de 46. Perechea cu numărul 21 (cromozomii stau doi câte doi și sunt numerotați de la 1 la 23, de la cei mari la cei mai mici) cuprinde, de data aceasta, trei cromozomi. De asemenea pornind de la această particularitate, numim această
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
demonstrează foarte bine acest fapt. Cea mai cunoscută maladie genetică din domeniul deficiențelor mentale este mongolismul sau sindromul Down. Studiile biologice au arătat că mongolismul este asociat cu un număr anormal de cromozomi, 47 în loc de 46. Perechea cu numărul 21 (cromozomii stau doi câte doi și sunt numerotați de la 1 la 23, de la cei mari la cei mai mici) cuprinde, de data aceasta, trei cromozomi. De asemenea pornind de la această particularitate, numim această deficiență trizomia 21. În afara deficitelor fiziologice, deficiența mentală
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
mongolismul este asociat cu un număr anormal de cromozomi, 47 în loc de 46. Perechea cu numărul 21 (cromozomii stau doi câte doi și sunt numerotați de la 1 la 23, de la cei mari la cei mai mici) cuprinde, de data aceasta, trei cromozomi. De asemenea pornind de la această particularitate, numim această deficiență trizomia 21. În afara deficitelor fiziologice, deficiența mentală este, în general, foarte gravă, de vreme ce într-un studiu realizat asupra a 474 de subiecți trizomici IQ-ul mediu este 60 la 3 ani
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
deficiența mentală este, în general, foarte gravă, de vreme ce într-un studiu realizat asupra a 474 de subiecți trizomici IQ-ul mediu este 60 la 3 ani și 35 la 15 ani. Cercetări neurobiologice recente permit înțelegerea câtorva mecanisme deficitare. Un cromozom este alcătuit din secvențe chimice de ADN, care servesc drept planuri pentru fabricarea anumitor molecule; aceste secvențe sunt numite subbenzi și sunt, de asemenea, numerotate. Astfel, subbanda numerotată 21-22 a cromozomului 21 conține genele care produc o enzimă implicată în
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Cercetări neurobiologice recente permit înțelegerea câtorva mecanisme deficitare. Un cromozom este alcătuit din secvențe chimice de ADN, care servesc drept planuri pentru fabricarea anumitor molecule; aceste secvențe sunt numite subbenzi și sunt, de asemenea, numerotate. Astfel, subbanda numerotată 21-22 a cromozomului 21 conține genele care produc o enzimă implicată în metabolismul oxigenului; dar un exces al acestor derivați ai oxigenului este foarte periculos, deoarece se poate fixa oriunde: este vorba despre „radicalii liberi”, cunoscuți din publicațiile destinate femeilor, pentru că produc îmbătrânirea
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
deficitare, ca la copiii trizomici (de exemplu, IQ-ul mediu este 60), dar indivizii sunt de foarte multe ori înzestrați cu talent muzical (Lenhoff et al., 1998). Anomalia genetică a fost identificată în 1993 și pare să fie cauzată de cromozomul 7, care este deteriorat pe banda ce produce elastina, de unde ridurile și îmbătrânirea prematură, precum și malformațiile vasculare („coaja” vaselor și a organelor). Studiul creierului (autopsia după deces sau radiografiile) pune în evidență numeroase diferențe, dar în special... ...caracteristici anatomice [...] care
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
insensibile la culoare. Nici măcar Majestatea Sa pisica nu pare să distingă culorile (Bonaventure, 1965). Au fost descoperite cele trei gene ale ființei umane care determină producerea celor trei pigmenți ai perceperii culorilor (Nathans, 1989). Gena pigmentului albastru se află în cromozomul 7, genele verdelui și roșului sunt la capătul cromozomului sexual X (23), și nu pe cromozomul Y, căruia îi lipsește un „picioruș”. În timpul duplicării cromozomilor ca urmare a diviziunii celulare, un cromozom își poate pierde gena verde sau chiar și
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
să distingă culorile (Bonaventure, 1965). Au fost descoperite cele trei gene ale ființei umane care determină producerea celor trei pigmenți ai perceperii culorilor (Nathans, 1989). Gena pigmentului albastru se află în cromozomul 7, genele verdelui și roșului sunt la capătul cromozomului sexual X (23), și nu pe cromozomul Y, căruia îi lipsește un „picioruș”. În timpul duplicării cromozomilor ca urmare a diviziunii celulare, un cromozom își poate pierde gena verde sau chiar și pe cea roșie. Această deficiență se numește daltonism (de la
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
descoperite cele trei gene ale ființei umane care determină producerea celor trei pigmenți ai perceperii culorilor (Nathans, 1989). Gena pigmentului albastru se află în cromozomul 7, genele verdelui și roșului sunt la capătul cromozomului sexual X (23), și nu pe cromozomul Y, căruia îi lipsește un „picioruș”. În timpul duplicării cromozomilor ca urmare a diviziunii celulare, un cromozom își poate pierde gena verde sau chiar și pe cea roșie. Această deficiență se numește daltonism (de la numele chimistului englez John Dalton, care s-
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
producerea celor trei pigmenți ai perceperii culorilor (Nathans, 1989). Gena pigmentului albastru se află în cromozomul 7, genele verdelui și roșului sunt la capătul cromozomului sexual X (23), și nu pe cromozomul Y, căruia îi lipsește un „picioruș”. În timpul duplicării cromozomilor ca urmare a diviziunii celulare, un cromozom își poate pierde gena verde sau chiar și pe cea roșie. Această deficiență se numește daltonism (de la numele chimistului englez John Dalton, care s-a confruntat el însuși cu acest fenomen) sau orbire
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Nathans, 1989). Gena pigmentului albastru se află în cromozomul 7, genele verdelui și roșului sunt la capătul cromozomului sexual X (23), și nu pe cromozomul Y, căruia îi lipsește un „picioruș”. În timpul duplicării cromozomilor ca urmare a diviziunii celulare, un cromozom își poate pierde gena verde sau chiar și pe cea roșie. Această deficiență se numește daltonism (de la numele chimistului englez John Dalton, care s-a confruntat el însuși cu acest fenomen) sau orbire pentru roșu și verde. Concluzie O importantă
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
diferențele naturale sunt legitimate ca inferiorități și dependențe politice și economice ale femeilor de bărbați. Când conservatorii susțin că biologia marchează fundamental destinul unei persoane, înțeleg în principal următoarele: 1) Oamenii se nasc cu o anume anatomie și cu anumiți cromozomi, fie bărbătești, fie femeiești. 2) Femeile sunt destinate să aibă mai multe sarcini legate de rolul reproductiv decât bărbații. 3) Sub cele mai multe aspecte, bărbații și femeile sunt egali, dar, din cauza acestor diferențe: • bărbații vor manifesta mai ales caracteristici psihologice „masculinexe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
aproape toate lucrările de genetică populațională și evoluționistă, mutațiile sunt considerate ca fiind alterări ale materialului genetic. Ele pot fi de tip punctiform, adică schimbări la nivelul unei singure baze a ADN-ului, sau pot fi modificări structurale majore ale cromozomilor sau chiar ale numărului acestora. Pentru ca o mutație să fie moștenită, aceasta trebuie să aibă loc în materialul genetic al celulelor sexuale. Frecvența estimată a mutațiilor în celulele sexuale umane este de aproximativ 1: 10 000-1 000 000 per genă
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
de vedere al plasticității adaptative sunt: Fisher (1930), Hamilton (1967) și Trivers și Willard (1973). Murphy (2006) expune câteva dintre conceptele necesare înțelegerii interpretărilor evoluționiste ale raportului sexelor. Astfel, pentru cele mai multe vertebrate, determinismul sexual este unul cromozomial, deci prezența anumitor cromozomi sexuali (heterozomi) va determina sexul genetic al unui individ (de exemplu, la mamifere, cromozomii XY determină sexul masculin, iar cromozomii XX determină sexul feminin). Cu toate acestea, există unele specii de animale, la care sexul poate fi determinat de anumiți
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
1973). Murphy (2006) expune câteva dintre conceptele necesare înțelegerii interpretărilor evoluționiste ale raportului sexelor. Astfel, pentru cele mai multe vertebrate, determinismul sexual este unul cromozomial, deci prezența anumitor cromozomi sexuali (heterozomi) va determina sexul genetic al unui individ (de exemplu, la mamifere, cromozomii XY determină sexul masculin, iar cromozomii XX determină sexul feminin). Cu toate acestea, există unele specii de animale, la care sexul poate fi determinat de anumiți factori de mediu. Un exemplu clasic și foarte citat în literatura de specialitate este
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
conceptele necesare înțelegerii interpretărilor evoluționiste ale raportului sexelor. Astfel, pentru cele mai multe vertebrate, determinismul sexual este unul cromozomial, deci prezența anumitor cromozomi sexuali (heterozomi) va determina sexul genetic al unui individ (de exemplu, la mamifere, cromozomii XY determină sexul masculin, iar cromozomii XX determină sexul feminin). Cu toate acestea, există unele specii de animale, la care sexul poate fi determinat de anumiți factori de mediu. Un exemplu clasic și foarte citat în literatura de specialitate este dat de unele specii de țestoase
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ulterior, în 1909, Wilhelm Johannsen, un biolog danez, a introdus termenii: gene (unitățile de bază ale eredității), genotip (constituția genetică a unui organism), fenotip (totalitatea caracteristicilor fizice și comportamentale ale unui organism). În 1910, factorii mendelieni sunt localizați la nivelul cromozomilor de către Thomas Hunt Morgan, un embriolog care a făcut celebră banala musculiță de oțet, Drosophila melanogaster. Identificarea ADN-ului drept „principiu transformator” de la baza transformărilor genetice la bacterii este realizată în 1944 de Oswald T. Avery, Maclyn McCarty și Colin
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Dăbală (2005), Benga (2005), și site-ul Proiectului Genomului Uman (http://www.ornl.gov/sci/techresources/Human Genome/project). Termenul ó genom a fost introdus în 1920 de Hans Winkler. Genomul cuprinde totalitatea conținutului ADN-ului nuclear al unui set de cromozomi ce aparțin unui organism. Celulele care au două cópii ale genomului se numesc diploide, celelalte fiind denumite haploide. Ambele tipuri de celule care conțin un număr normal de cromozomi sunt euploide. Cei cu mai mulți sau mai puțini cromozomi sunt
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Genomul cuprinde totalitatea conținutului ADN-ului nuclear al unui set de cromozomi ce aparțin unui organism. Celulele care au două cópii ale genomului se numesc diploide, celelalte fiind denumite haploide. Ambele tipuri de celule care conțin un număr normal de cromozomi sunt euploide. Cei cu mai mulți sau mai puțini cromozomi sunt celule aneuploide. Diviziunea celulară este de două tipuri: mitotică și meiotică. Mitoza (diviziunea mitotică) duce la apariția a două celule fiice care au același număr de cromozomi cu celula-mamă
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
de cromozomi ce aparțin unui organism. Celulele care au două cópii ale genomului se numesc diploide, celelalte fiind denumite haploide. Ambele tipuri de celule care conțin un număr normal de cromozomi sunt euploide. Cei cu mai mulți sau mai puțini cromozomi sunt celule aneuploide. Diviziunea celulară este de două tipuri: mitotică și meiotică. Mitoza (diviziunea mitotică) duce la apariția a două celule fiice care au același număr de cromozomi cu celula-mamă; are loc în celulele somatice. Meioza (diviziunea meiotică) se finalizează
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
normal de cromozomi sunt euploide. Cei cu mai mulți sau mai puțini cromozomi sunt celule aneuploide. Diviziunea celulară este de două tipuri: mitotică și meiotică. Mitoza (diviziunea mitotică) duce la apariția a două celule fiice care au același număr de cromozomi cu celula-mamă; are loc în celulele somatice. Meioza (diviziunea meiotică) se finalizează cu apariția a două celule fiice care au doar jumătate din numărul de cromozomi ai celulei-mamă; prin acest tip de diviziune se obțin gameții (celulele sexuale). Celulele organismului
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
diviziunea mitotică) duce la apariția a două celule fiice care au același număr de cromozomi cu celula-mamă; are loc în celulele somatice. Meioza (diviziunea meiotică) se finalizează cu apariția a două celule fiice care au doar jumătate din numărul de cromozomi ai celulei-mamă; prin acest tip de diviziune se obțin gameții (celulele sexuale). Celulele organismului uman conțin 23 perechi de cromozomi, dintre care 22 sunt autosomii sau cromozomi somatici, care direcționează structura și dezvoltarea majorității organelor corpului, și o pereche sunt
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
celulele somatice. Meioza (diviziunea meiotică) se finalizează cu apariția a două celule fiice care au doar jumătate din numărul de cromozomi ai celulei-mamă; prin acest tip de diviziune se obțin gameții (celulele sexuale). Celulele organismului uman conțin 23 perechi de cromozomi, dintre care 22 sunt autosomii sau cromozomi somatici, care direcționează structura și dezvoltarea majorității organelor corpului, și o pereche sunt cromozomii sexuali XX sau XY, care ghidează dezvoltarea organelor sexuale. În celulele umane, ADN există și în mitocondrii, organite celulare
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]