396 matches
-
de o maladie incurabilă, un suflet chinuit care, culmea!, se simte bine În chinul lui. O posibilitate de lectură este de a lua În serios această complicată prefăcătorie și de a vedea, din interior, mecanismul ei liric. Altfel zis: figurile crosului bolnav. O primă observație pe care o putem face este că suferința a fost totdeauna scutierul iubirii. Numai dragostea nefericită are istorie (Rougemont). Iubirea fericită se mistuie fără a lăsa mari urme. Poezia Începe de-abia de la un anumit grad
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
stăruitor de plăcere, de tandrețe. Căderea este dulce pentru că ea este o probă de dragoste. Cufundarea este Întăritoare pentru că ea ilustrează existența unei pasiuni incontrolabile. Figura catastrofei se transformă, astfel, printr-o abilă răsturnare de perspectivă, Într-o figură a crosului acaparator, totalizant: o figură a paroxismului pasiunii erotice. 7. A doua figură a crosului curtenitor de tip Conachi, Văcărescu (Ienăchiță, Alecu) este aceea a vasalități (domnei, donnoi, cortezia din poezia trubadurescă). Rougemont o pune În legătură cu erezia Catharilor și dogma „Bisericii
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dragoste. Cufundarea este Întăritoare pentru că ea ilustrează existența unei pasiuni incontrolabile. Figura catastrofei se transformă, astfel, printr-o abilă răsturnare de perspectivă, Într-o figură a crosului acaparator, totalizant: o figură a paroxismului pasiunii erotice. 7. A doua figură a crosului curtenitor de tip Conachi, Văcărescu (Ienăchiță, Alecu) este aceea a vasalități (domnei, donnoi, cortezia din poezia trubadurescă). Rougemont o pune În legătură cu erezia Catharilor și dogma „Bisericii Amorului” (L’Amour et l’Occident), descoperind astfel În amorul-pasiune o sursă religioasă. Barthes
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
știe unde, dar nu despre ca este propriu-zis vorba, ci despre iubirea celui care o jelește. Obiectul erotic continuă astfel să aibă o prezență terorizantă: e cauza unui veritabil sentiment al catastrofei. Barthes l-a introdus printre figurile obișnuite ale crosului: o criză violentă În cursul căreia subiectul descoperă că se află Într-un impas total; de aici un sentiment de panică, de distrugere a ființei... (Fragments...). Conachi trece prin această stare de asfixie În durere. Deosebirea față de figura clasică a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Dăscălescu (Ziorile, 1854) are de asemenea o Elisa, „limbă suavă de poezie”... Muzele lui Al. Sihleanu (Armonii intime, 1857) sînt Ema, Sofia și Elvira. Cele ale lui Alex. Depărățeanu (Doruri și amoruri, 1861) Iacinta și Nini. Pentru Grigore H. Grandea crosul ia Înfățișarea Elizei și a frumoasei Nina. I.C. Fundescu vede În Elvira (Flori de cîmp, 1864) un templu și, la drept vorbind, Însăși divinitatea („Ființa ta mi-e templu, Îmi e dumnezeirea”). Elvira apare În Don Juan ou le Festin
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
orce apucă Să fie-n stare să-l ducă.” Nu este un dispreț În acest portret, ci o mentalitate pe care Pann, critic al leneviei și al fățăriilor orășenești, o Îmbrățișează fără ezitare. Femeia are În gospodărie un rol precis, crosul este eliminat din discuție. Dragostea s-a stins, a rămas doar Îndatorirea femeii față de casă, bărbat și copii. Însă femeia este, din fire, rea, Înșelătoare, și Pann dă mai multe pilde. Toate duc spre o morală misogină. Un bărbat se
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ia după ea. ........................................... Și curvele poartă rochi Dar le cunoști după ochi...” Văzînd și aceste exemple, putem trage o concluzie: Anton Pann nu este decît Într-o mică parte a operei lui un poet erotic propriu-zis. Este un moralist al crosului. Tema lui predilectă e abaterea de la „căsniceasca lege”. Vinovată este, de regulă, femeia rea (În misoginia lui, Pann Își pierde umorul). Într-o epocă În care femeia este divinizată, iar poezia erotică domină producția literară, Pann introduce critica erosului. Figura
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
aceea care unește, „joie et plaisir avec corps gracieux et parfait”... Stamati, Pann și alți misogini simplifică lucrurile concentrînd indignarea lor asupra nevestei rele: femeia matură care se Îndepărtează de tradiție și de religia familiei. Ei mută accentul de pe planul crosului pe acela al moralei. Retorica amoroasă Întîmpină la poeții români dificultăți și de alt ordin. Retorica trebuie, Întîi, inventată: asta Înseamnă a adapta modele accesibile, a inventa un limbaj În interiorul unei limbi nefixate Însă. Iată de ce am Început acest studiu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ce n-a pierit cu totul. G. Călinescu are dreptate să spună că, Înaintea lui Eminescu, adevăratul poet erotic român este Conachi. Misogismul lui Pann Îi pare vulgar. Nu are, totuși, dreptate, pentru că misoginia este o formă de filozofie a crosului și nu indică, În chip necesar, o lipsă de profunzime a spiritului. Pann, Heliade, Conachi Însuși sînt, pe rînd, pasionați și sceptici, bîrfitori și cucernici față de femeie. Cei dintîi au cultul familiei, al treilea celebrează iubirea eternă. Asta dovedește o
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
bată prea mult cîmpii, ca fantasmele să Înăbușe rațiunea”. Imaginația sa este „În esență aeriană și ascensională”. „El se simte bine peste tot, căminul său este acolo unde se deschide o perspectivă mare, unde lucrurile se Înmulțesc”. „Figura esențială a crosului heliadesc, este, În fond, conjugalitatea”: „În dragoste, ca și În cultură, politică, Ion Heliade Rădulescu se simte un Părinte”. Grigore Alexandrescu „este cel dintîi poet român care are pe de-a-ntregul o conștiință artizanală”. El „pune stilul Înaintea talentului). Trăind
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
după ce pusese mîna pe Fay, Saint-Agreve, Saint-Pal-de-Mons, și asupra cărora domnul de Saint-Vidal, pentru a rezista împotriva lor, folosi forțele domnului de Mandelot la Lyon [...]. Se duse numitul domn de Saint-Vidal să asedieze Saint-Pal-de-Mons și, în apropiere de Pradelles, Le Cros și Langogne, unde au dus și au comandat cele două tunuri de la Puy. Totodată, cei din Saint-Pal, auzind că venea tunul, fugiră și lăsară numitul loc pradă flăcărilor [...]. Și de acolo, numitul domn de Saint-Vidal, cu forțele sale se va
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
individualizate prin anumite note specifice. Pe urmele lui R. Grimes (1987, vol. XII, p. 2), care denumește ansamblul riturilor ce implică mișcarea În spațiu a unor grupuri sau mase de oameni „rituri perambulatorii” (pelerinajele, procesiunile, paradele, demonstrațiile, procesiunile dansante și crosurile), sunt Înclinat să grupez aceste manifestări simbolice Într-o categorie de sine stătătoare. Procesiuni și paradetc "Procesiuni și parade" Pentru că implică mișcări spațiale de mai mică anvergură, o desfășurare temporală limitată și actori mai clar diferențiați, precum și fiindcă sunt mai
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
m inclusiv; ele se desfășoară pe plat, peste garduri, individual sau sub formă de ștafete; * alergări de semifond, pe distanțe de 800 m → 1.500 m inclusiv; ele se desfășoară pe plat dar și în teren variat sub formă de cros la categoriile mici de vârstă: copii și juniori III; * alergări de fond, pe distanțe de 3.000 m până la 10.000 m; ele se desfășoară pe plat, în teren variat și peste obstacole (proba de 3.000m obstacole); * alergări de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pentru categoria copii). 1.1.2. Sistemul de organizare a atletismului competițional Atletismul, în ansamblul său, este o ramură sportivă care are la bază în general întrecerea individuală, excepții de la această regulă sunt: * alergările de ștafetă; * alergările pe echipe la cros, maraton, ekiden, etc; * întrecerile pe echipe reprezentative (ex. ,,Cupa Europei”); * probe combinate pe echipe (ex. ,,Cupa Europei”). Între probele atletice nu există legături de condiționare, fiecare având reguli și organizare proprie. Întrecerile pe echipe sunt caracterizate de clasamente ce au
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
cu soț, tot la interval de 2 ani, anul 2004 fiind primul în care s-a desfășurat ediția a XIa, la Budapesta. În cadrul acestei competiții, programul cuprinde 28 de probe, 14 la bărbați și 14 la femei. * Campionatul mondial de cros Prima ediție a acestei competiții s-a organizat de I.A.A.F. la 17 martie 1973 la Waregem, în Belgia, după ce din anul 1903 se organiza anual ,,Crosul Națiunilor”, competiție destinată numai bărbaților. Competiția se desfășoară anual, individual și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
probe, 14 la bărbați și 14 la femei. * Campionatul mondial de cros Prima ediție a acestei competiții s-a organizat de I.A.A.F. la 17 martie 1973 la Waregem, în Belgia, după ce din anul 1903 se organiza anual ,,Crosul Națiunilor”, competiție destinată numai bărbaților. Competiția se desfășoară anual, individual și pe echipe la două probe: *proba scurtă 4 km masculin și feminin; *proba lungă 12 km masculin și 8 km feminin. Echipa este alcătuită din maxim 5 sportivi și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
anul 1983, pe distanța de 10 km. Din 1985, ediția a IIIa, distanța s-a mărit la 15 km, menținânduse până în anul 1991 când s-a desfășurat ultima ediție a acestei competiții. * Campionatul mondial de semimaraton Renunțând la C.M. de cros, I.A.A.F., a înființat acest campionat începând cu anul 1992, cu desfășurare anuală, destinat ambelor sexe. Prima ediție s-a organizat la T*neside, Marea Britanie, la 20 septembrie 1992. Ca și la cros, se concurează atât la individual
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
semimaraton Renunțând la C.M. de cros, I.A.A.F., a înființat acest campionat începând cu anul 1992, cu desfășurare anuală, destinat ambelor sexe. Prima ediție s-a organizat la T*neside, Marea Britanie, la 20 septembrie 1992. Ca și la cros, se concurează atât la individual cât și pe echipe (maxim 5 sportivi; punctează primii 3 clasați). Competiția se desfășoară pe șosea. * Campionatul mondial de ekiden Ekidenul este o cursă de alergare pe șosea, sub forma unei ștafete, pe distanța maratonului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
competiție anuală, înființată în anul 1966. Acum, competiția se programează din 2 în 2 ani, în anii impari, intercalându-se cu C.M. de sală (din 2002). Prima ediție organizată în an impar a fost cea din 2005. * Campionatul european de cros Competiție anuală, desfășurată pe distanțe de 9-10 km, la masculin și 4,55,5 km, la feminin. Prima ediție s-a organizat în 1994 pe 10 decembrie la Alnwick (Marea Britanie). Competiția este anuală, cu întreceri individuale sau pe echipe. * Cupa
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
500 m; * alergări de fond: 3.000 m, 5.000 m, 10.000 m; * alergări de mare fond: probele de peste 10.000 m, semimaratonul și maratonul (42,195 m). Aceste alergări se desfășoară pe pistă, pe șosea, în teren variat (crosul) și peste obstacole (proba de 3.000 m obstacole). Alergările din această categorie sunt probe de efort mixt și aerob. Sportivii care participă la acest gen de probe trebuie să-și însușească tehnica de alergare care să le permită parcurgerea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Sosirea: este efectuată când o parte a corpului atinge planul sosirii; ea poate fi efectuată cu sau fără atacul planului sosirii (atacul planului este mai frecvent în probele de semifond). 4.1.2.a. Alergările în teren variat (Alergările de cros) Din punct de vedere tehnic, alergările pe teren variat au aceeași structură cu alergările de semifond fond (alergări de mare fond nu se fac pe teren variat). Tehnica fiind deci asemănătoare, vom sublinia principalele particularități pe fazele alergării. * Startul și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]