826 matches
-
au atacat pe ambele flancuri, și de o forță aeropurtată combinată americano-britanică (parașutiști și infanterie transportată cu planoarele). Comandourile americano-canadiene au cucerit două insule din regiunea de debarcare, pentru a asigura protecția forțelor aliate. Protecția navală a fost asigurată de crucișătoare, cuirasate, distrugătoare și portavioane franceze, americane și britanice, care au sprijinit debarcarea aliată prin asigurarea acoperirii de artilerie și celei aeriene. În prima zi a operațiunii au fost debarcate aproximativ 94.000 de militari și peste 11.000 de vehicule
Istoria militară a Franței în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314363_a_315692]
-
a fost nava amiral a Flotei Militare Române între anii 1888 - 1918. Nava fost numită după prima regină a României, Elisabeta. Cu acest crucișător, Grigore Antipa a participat timp de nouă luni, în 1893, la o expediție științifică internațională în jurul Mării Negre. Nava a fost pusă la dispoziția lui Antipa de către regele Carol I al României. , primul crucișător al Marinei Militare Române, a fost construit
Crucișătorul Elisabeta () [Corola-website/Science/313325_a_314654]
-
prima regină a României, Elisabeta. Cu acest crucișător, Grigore Antipa a participat timp de nouă luni, în 1893, la o expediție științifică internațională în jurul Mării Negre. Nava a fost pusă la dispoziția lui Antipa de către regele Carol I al României. , primul crucișător al Marinei Militare Române, a fost construit în anul 1888 la Șantierul Naval „Armstrong, Mitchell & Co. Ltd” din Newcastle upon Tyne și a intrat în serviciul Marinei Militare Române la 5 noiembrie 1888. Nava, construită din oțel, avea lungimea totală
Crucișătorul Elisabeta () [Corola-website/Science/313325_a_314654]
-
navei înarmate prin Bosfor, s-a luat hotărârea de a aduce nava neînarmată, iar tunurile au fost aduse pe Dunăre și montate pe navă în Arsenalul de la Galați. Prima stație de radiotelegrafie a Marinei Române a fost instalată la bordul crucișătorului Elisabeta, asigurând comunicații pe o rază de 100 km. Primul căpitan al navei a fost colonelul Ioan Murgescu, apoi din 1889 până în 1898 căpitan a fost Vasile Urseanu. Călătoria spre România a crucișătorului Elisabeta a început pe 14/26 octombrie
Crucișătorul Elisabeta () [Corola-website/Science/313325_a_314654]
-
Marinei Române a fost instalată la bordul crucișătorului Elisabeta, asigurând comunicații pe o rază de 100 km. Primul căpitan al navei a fost colonelul Ioan Murgescu, apoi din 1889 până în 1898 căpitan a fost Vasile Urseanu. Călătoria spre România a crucișătorului Elisabeta a început pe 14/26 octombrie 1888, nava ancorând pe 5 noiembrie 1888 în Arsenalul Marinei din Galați. Nava, a cărui echipaj în epoaca respectivă era format din 14 ofițeri și 23 grade inferioare, a făcut parte din flotila
Crucișătorul Elisabeta () [Corola-website/Science/313325_a_314654]
-
Nava, a cărui echipaj în epoaca respectivă era format din 14 ofițeri și 23 grade inferioare, a făcut parte din flotila internațională în Primul Război Balcanic și a asigurat protecția Consulatului și Legației României de la Istanbul. În Primul Război Mondial, crucișătorul Elisabeta a fost bazat în portul Sulina asigurând apărarea antiaeriană și împiedicând pătrunderea navelor inamice pe Dunăre (respingând, printre altele, atacul crucișătorului german "SMS Breslau"). Nava a fost scoasă din serviciu în anul 1920 însă tunurile sale au continuat a
Crucișătorul Elisabeta () [Corola-website/Science/313325_a_314654]
-
în Primul Război Balcanic și a asigurat protecția Consulatului și Legației României de la Istanbul. În Primul Război Mondial, crucișătorul Elisabeta a fost bazat în portul Sulina asigurând apărarea antiaeriană și împiedicând pătrunderea navelor inamice pe Dunăre (respingând, printre altele, atacul crucișătorului german "SMS Breslau"). Nava a fost scoasă din serviciu în anul 1920 însă tunurile sale au continuat a fi folosite până în 1949, formând o baterie de coastă la Agigea. În cei 30 de ani de activitate, crucișătorul Elisabeta a fost
Crucișătorul Elisabeta () [Corola-website/Science/313325_a_314654]
-
printre altele, atacul crucișătorului german "SMS Breslau"). Nava a fost scoasă din serviciu în anul 1920 însă tunurile sale au continuat a fi folosite până în 1949, formând o baterie de coastă la Agigea. În cei 30 de ani de activitate, crucișătorul Elisabeta a fost nava amiral a Marinei Române și a reprezentat România la diferite manifestări internaționale (serbările columbiene de la Genova în 1892 sau inaugurarea Canalului Kiel în 1895). Ziua Marinei Române este legată de crucișătorul Elisabeta căci prima sărbătorire oficială
Crucișătorul Elisabeta () [Corola-website/Science/313325_a_314654]
-
30 de ani de activitate, crucișătorul Elisabeta a fost nava amiral a Marinei Române și a reprezentat România la diferite manifestări internaționale (serbările columbiene de la Genova în 1892 sau inaugurarea Canalului Kiel în 1895). Ziua Marinei Române este legată de crucișătorul Elisabeta căci prima sărbătorire oficială a fost realizată la 15 august 1902 printr-un oficiu religios la bordul navei.
Crucișătorul Elisabeta () [Corola-website/Science/313325_a_314654]
-
-se cu corpul american VII, la Plaja Utah spre vest. Forța de asalt așteptată pentru a executa acest plan a totalizat peste 34.000 de bărbați și 3300 de vehicule, cu sprijinul naval bazat pe două nave de luptă, trei crucișătoare, 12 distrugătoare, și 105 alte nave. Acestea au fost furnizate în principal de către Marina SUA, dar de asemenea, incluse nave de război britanice și Franței Libere. RCT 16 (completat de 3502 bărbați și 295 vehicule atașate numai pentru aterizarea pe
Plaja Omaha () [Corola-website/Science/313753_a_315082]
-
intra în perimetru inamic. Singurul sprijin de artilerie pentru trupe care a avut aceste tentative a fost marina. Găsirea obiectivelor greu de zărit, si de frica de a lovi propriile trupe si de armele mari ale navelor de război si crucișătoarelor concentrate sa lovească flancurile din Omaha Beach. Cu toate astea distrugătoarelor au putut sa ajungă in apropiere si de la 8:00 au început sa ajungă la propriile obiective. La 9:50, doua minute după ce McCook a distrus un amplasament de
Plaja Omaha () [Corola-website/Science/313753_a_315082]
-
dimensiunea și gradul de atac prevăzute. Kenneth P. Lord, un proiectant al Armatei SUA pentru invazia D-Day, spune că, la audierea navala planului de sprijin cu armament pentru Omaha Beach, care se limita la un singur vas de război, două crucișătoare și șase distrugătoare, el și alte planificatorii au fost foarte supărați, spre deosebire de armamentul pus la dispoziție in debarcările din pacific. [65] Istoricul Adrian R. Lewis postulează că pierderile americane s-ar fi redus în cazul în care ar fi fost
Plaja Omaha () [Corola-website/Science/313753_a_315082]
-
Serghei Mihailovici Eisenstein (n. 23 ianuarie 1898 — d. 11 februarie 1948) a fost un cineast rus care a revoluționat cinematografia de la începutul secolului al XX-lea prin teoria sa a montajului, pe care a concretizat-o în filme, dintre care Crucișătorul Potemkin este cel mai cunoscut. S-a născut la Riga, în Letonia în 1898. Studiază la Petrograd construcții, ca și tatăl său, dar nu termină facultatea. Începe să picteze, iar în 1920 întemeiază împreună cu Meyerhold teatrul Proletcultului unde devine scenograf
Serghei Eisenstein () [Corola-website/Science/313838_a_315167]
-
30 sec. Costuri construire: Caracteristici: Interceptor Cerințe construire: Timp construire: 00:30 sec. Costuri construire: Caracteristici: Bombardier Cerințe construire: Timp construire: 00:30 sec. Costuri construire: Caracteristici: Fregata de Luptă Cerințe construire: Timp construire: 00:30 sec. Costuri construire: Caracteristici: Crucișător Cerințe construire: Timp construire: 00:30 sec. Costuri construire: Caracteristici: Clădirea principala coordonează toate activitățile majore ce au loc la nivel de planeta și furnizează roboți pentru a ajuta la extragerea de minerale și rafinarea de gaz. Nivelele superioare permit
Swargame () [Corola-website/Science/313973_a_315302]
-
aparatelor Fundației, însă nu și acces la tehnologia ce ar putea permite fabricarea lor. Salvor Hardin continuă să fie primar în Terminus și să conducă Fundația. Prințul-Regent Wienis din Anacreon plănuiește să răstoarne Fundația fiind încurajat și de obținerea unui crucișător imperial abandonat pe care îl încredințează Fundației pentru reparații. Hardin intuiește intențiile lui Wienis și acceptă să repare crucișătorul, însă cu câteva modificări. Ajutat de aceste modificări, Hardin transmite public întregii populații de pe Anacreon intențiile lui Wienis acuzându-l de
Fundația () [Corola-website/Science/314851_a_316180]
-
primar în Terminus și să conducă Fundația. Prințul-Regent Wienis din Anacreon plănuiește să răstoarne Fundația fiind încurajat și de obținerea unui crucișător imperial abandonat pe care îl încredințează Fundației pentru reparații. Hardin intuiește intențiile lui Wienis și acceptă să repare crucișătorul, însă cu câteva modificări. Ajutat de aceste modificări, Hardin transmite public întregii populații de pe Anacreon intențiile lui Wienis acuzându-l de blasfemie ceea ce duce la o revoltă generală și ulterior la căderea celor patru regate sub controlul Fundației. Hari Seldon
Fundația () [Corola-website/Science/314851_a_316180]
-
inginerul militar Ivan Klimenov. Din grup făceau parte unii dintre cei mai pasionați adepți ai zborului spațial, între care și Valentin Glușko. Koroliov a fost numit director adjunct al institutului, conducând secțiunea de studiu și dezvoltare a rachetelor navale pentru crucișătoare. Tot sub conducerea să a fost realizat un studiu privind construirea unui planor cu reacție. La 10 aprilie 1935 soția lui Koroliov a născut o fetiță, Natasa. În 1936 s-au mutat din casa părinților lui Koroliov, în propriul apartament
Serghei Koroliov () [Corola-website/Science/314467_a_315796]
-
îmbunătăți șansele ca senzorii rachetei să recunoască satelitul drept țintă, având în vedere că racheta SM-3 nu a fost proiectată pentru operațiuni anti-satelit. Pe 21 februarie 2008 la ora 3:26 AM (UTC), nava de război USS Lake Erie, un crucișător purtător de rachete din clasa Ticonderoga, a lansat o singură rachetă SM-3 care a lovit și a distrus satelitul defect, având o viteză la impact de 36 667 km/h când satelitul se afla la o altitudine de 247 de
RIM-161 Standard Missile 3 () [Corola-website/Science/318458_a_319787]
-
În perioada de până la primul război mondial, s-au intensificat nemulțumirile țăranilor săraci cauzate de lipsa pământului. În ianuarie 1918, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat proclamând puterea sovietică. Din sat proveneau A.K. Gordienko (participant la revolta de pe crucișătorul Potemkin), E.N. Karpenko (care a participat la asaltul asupra Palatului de Iarnă), P.E. Ciumacienko și A.I. Dolbin (care au luptat în Războiul Civil din Rusia). Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. K.A
Zolocari, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318484_a_319813]
-
începutul zilei de 21 octombrie, în timp ce acoperea invazia de la Leyte, un avion japonez (descris diferit ca fiind un bombardier în picaj Aichi D3A sau un Mitsubishi Ki-51 Brigăzii a 6-a Aeriene) s-a izbit deliberat în arborele trinchet al crucișătorului greu HMAS Australia. Atacul a ucis 30 (inclusiv căpitanul Emile Dechaineux) și rănit 64 (inclusiv pe comandorul John Collins, comandantul trupelor australiene) de membri ai echipajului. Această acțiune se pretinde a fi primul atac "kamikaze" îndreptat asupra unei nave Aliate
Kamikaze () [Corola-website/Science/320448_a_321777]
-
război ale Statelor Unite și cel puțin trei nave comerciale americane alături de altele ale trupelor Aliate. În atacuri s-au pierdut 1465 de avioane. Multe vase de război din toate clasele au fost avariate, unele sever dar niciun portavion, cuirasat sau crucișător nu a fost scufundat de "kamikaze" la Okinawa. Majoritatea navelor pierdute au fost distrugătoare sau nave mici, în special cel aflate în misiuni de patrulare. Portavioanele americane care aveau pundea de zbor din lemn, au avut de suferit mai mult
Kamikaze () [Corola-website/Science/320448_a_321777]
-
-i expune pe atacatori focului încrucișat de artilerie și mitraliere. Neînduplecat, Nogi a redeschis bombardamentul de artilerie a doua zi, la 8 august 1904, dar asaltul său a fost iarăși oprit, de această dată de focul flotei rusești condusă de crucișătorul "Novik". Nogi a comandat oamenilor săi să continue indiferent de pierderi. În ciuda unor confuzii în rândul liniilor rusești, soldate cu abandonarea postului de către unele unități, mulți soldați ruși s-au luptat cu îndârjire, iar japonezii au reușit să cucerească pozițiile
Asediul de la Port Arthur () [Corola-website/Science/320454_a_321783]
-
aduse aici, acestea au început să scufunde sistematic navele rusești din raza lor de acțiune. La 5 decembrie 1904, a fost distrusă nava de luptă "Poltava" urmată de "Retvizan" la 7 decembrie 1904, apoi de "Pobeda" și "Peresviet" și de crucișătoarele "Pallada" și "Bayan" la 9 decembrie 1904. Nava "Sevastopol", deși lovită de 5 ori de obuze de , a reușit să iasă din raza de acțiune a artileriei. Umilit de faptul că flota rusească a Pacificului a fost scufundată de armata
Asediul de la Port Arthur () [Corola-website/Science/320454_a_321783]
-
distrugătoare în șase atacuri diferite asupra ultimei nave rusești rămase. După 3 săptămâni, "Sevastopol" încă plutea, după ce a rezistat la 124 de torpile și după ce a scufundat două distrugătoare japoneze și a avariat șase altele. Între timp, japonezii au pierdut crucișătorul "Takasago" din cauza unei mine marine din afara limanului. În noaptea de 2 ianuarie 1905, după ce Port Arthur a capitulat, căpitanul Nikolai Essen de pe "Sevastopol" a scufundat nava grav avariată în apa adâncă de deschizând valvele dintr-o parte, ca nava să
Asediul de la Port Arthur () [Corola-website/Science/320454_a_321783]
-
blânzii, inteligenții (chiar dacă înapoiați tehnologic) Hisa. Este construită Stația Pell. Planeta este poreclită "Lumea de Jos" de către locuitorii stației. Când Terra, datorită politicii sale depășite, începe să piardă controlul stațiilor și planetelor mai îndepărtate, construiește o flotă de 50 de crucișătoare militare, Flota Companiei Terestre, pentru a-și impune controlul din nou. Acest lucru provoacă Războiul Companiei, Terra având ca adversar Uniunea, cu baza la Cyteen, o lume locuibilă. Locuitorii stației și negustorii de pe fregatele interstelare sunt prinși la mijloc. Acțiunea
Stația orbitală a lumii de jos () [Corola-website/Science/322867_a_324196]