1,182 matches
-
o viață. Mă simțeam liberă. Descătușată. Am început să cânt tot mai tare. Valurile mă aplaudau cu un ropot de schije reci, spectatoare. Mi-am adus aminte de mama, de cei dragi, de prispa casei, de bunicii pe a căror cruci, dădu-se pârgul. Era ca un dor nesfârșit pe care ai vrea să-l legi ca să nu te mai doară. Atunci, am înțeles. Cântecul acesta îl știam de la mare. Era ca un dar de la mamă la fiică. Am îngenunchiat la
AVUȚIA LUMII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371336_a_372665]
-
Autorului Prin grâul pâinii nu trecuse, vai, atâta iarnă cu miros de vatră nici harul mamei, mâna din covată, nu se făcuse somn în flori de mai. Ne tot creșteau tuleii hărți pe suflet, și-n podul palmei ne făcusem cruci să nu te pierd prin lungi tăceri de cuci, când ierbii tale i-aș fi fost, doar umblet. Ne rătăcise viața firu-n zări, călcau cirezi de timp cu nori pe gene țineam de mână visele prin perne, genunchii nopții îi
ZBOR DE ZĂPEZI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371456_a_372785]
-
Daniela Stoica, Cristian Barbu, Iulia Dobrin, Doinița Chiriță. Activități reprezentative: prezentare proiecte POSDRU, prezentare experimente de fizică și electronică, prezentare proiecte pe platforma Arduinio, prezentare proiecte robot; „Magic.Tinere talente - Atelier artistic”, coord.: maestru Ioan Stănescu, prof. Emanuel Voinea, Lavinia Crucea, Davidoiu Dragoș. Activități reprezentative: scenete de teatru, muzică populară, ușoară, operete, corul CER. La parterul cantinei au fost realizate o expoziție de fotografii care au surprins diferite momente din viața școlii, o expoziție cu exemplare din revista „Adolescentul,” care cuprinde
SEMICENTENARUL COLEGIULUI TEHNIC „ELIE RADU”, PLOIEŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371480_a_372809]
-
-s unse cu mir, Soborul sfințește taina Marilor despăduriri. E-uri am primit cu raftul, Cu raionul, cu tot mall-ul, Cancerul este la liber, Căci am dat în schimb petrolul. Se dă carne varza de Bruxelles, De mămăliga se crucește, Deși avem hemoragie, Garou-i pus pe proteste. În schimb, trebuie s-avem batistă Și unghile tăiate frumos, Fiindcă suntem controlați, La cuțitul de la os! NE PLEACĂ Sunt expatriate cohorte de patrii, Prin capilare și prin atrii. Prin salve de
POEME (1) de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374052_a_375381]
-
să simt în inima mea, cât îmi este posibil, acea excesivă iubire de care tu, Fiul lui Dumnezeu, ai fost cuprins pentru a suporta de bunăvoie atâta suferință pentru noi, păcătoșii” (Fior : FF 1919). Capitolul ultim - are în centrul atenției crucea ca mijloc de trecere de la realitatea pământească la realitatea eternă. Autorul ia în considerare suferința ca participare din partea Sfântului Francisc și a Sfintei Clara la durerile lui Cristos și la misterul mântuirii, înfăptuit prin cruce. Răul fizic și răul moral
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
subjugă, minimalizându-și chiar propria natură națională, propriul neam, propria încărcătura mental-subconștientă, datorată provenienței de rudenie; ori, dacă mai contribuie aci și atributul material iată că apar, nu numai oameni pro-rusia, ci și partide și alte grupări controversate... Mă și cruceam în urmă cu câțiva ani la ceea ce poate spune un „moldovean” ce se bate cu pumnul în piept că există limba moldovenească (nu-i vorba că n-ar exista), dar nu putea spune despre ea mai multe încolo de războiul
ROMÂNIA A VOTAT “MAREA UNIRE”? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371956_a_373285]
-
subjugă, minimalizându-și chiar propria natură națională, propriul neam, propria încărcătura mental-subconștientă, datorată provenienței de rudenie; ori, dacă mai contribuie aci și atributul material iată că apar, nu numai oameni pro-rusia, ci și partide și alte grupări controversate... Mă și cruceam în urmă cu câțiva ani la ceea ce poate spune un „moldovean” ce se bate cu pumnul în piept că există limba moldovenească (nu-i vorba că n-ar exista), dar nu putea spune despre ea mai multe încolo de războiul
ROMÂNIA A VOTAT “MAREA UNIRE”? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371956_a_373285]
-
fostde către Rusia, oferită de Imperiul Otoman (pe vremea aceea) având pretenția ca fiind din a lui casă.... Iată un exemplu: http://www.infopress.md/?action=Article&title id=24&id=22&id cat=no Oare nu-ți cam vine să te crucești de așa schimbare a faptelor istorice? Cum este posibil ca un om sau o grupare să aibe pretenția de a rescrie istoria, ceea ce s-a scris prin nevolnicia „României mari..” sau a..” Moldovei mici”..? Nicidecum nu este vorba de o
ROMÂNIA A VOTAT “MAREA UNIRE”? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371956_a_373285]
-
adevărată șură din lemn, situată pe locul unde astăzi s-a zidit Palatul Justiției. Șura, ca local era mare, dar slab amenajată, rău luminată și în ea bătea vântul, astfel că de multe ori reprezentațiile se dădeau în grădina hotelului Crucea Albă. Această șură mare împreună cu altă șură mai mică și așezată mai în sus, au fost apoi reparate și transformate la 1890 într-un mare depozit de tutun, iar în 1896, șura mare a fost demolată, rămânând depozit de tutun
TEATRUL DEVEAN LA MOMENT ANIVERSAR (FRAGMENT) de ISABELA HAȘA în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371023_a_372352]
-
te miri cum de scriu oamenii aceștia sute de cărți!), se autoîncoronează cu titluri pe bază de doctorate îndoielnice, plătesc să fie citați prin zeci de enciclopedii și antologii, își umflă biografiile cu realizări de care savanții lumii s-ar cruci! Se autoprezintă în apariții degradante ale nisipului presei și se înghesuie într-un areal artistic românesc împestrițat în primul rând de către producții literare tipărite pe seama niciunui criteriu de selecție. Ce șansă ar putea să mai aibă printre aceștia câte un
TIMP FĂRĂ ANI. OGLINZILE UNUI VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371058_a_372387]
-
toate formele lui de guvernare și judecare prin prisma unui arbitru care-și dorește pacea în lume. Dar să lăsăm străinătatea cu păcatele ei și să revenim printre oițele noastre abătute de mult de la cărarea normală. Cum să nu te crucești când, în plină vară, după ce luni, marți, miercuri și joi a fost soare dogoritor, iar vineri cerul era întunecat, mohorât, gata să plângă și începuse chiar să lăcrimeze, iar cei de la Administrarea Domeniului Public, descarcă dintr-o mașină mare un
NEBUNIE CURATĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 834 din 13 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345730_a_347059]
-
condamnat la moarte de către Pilat, Iisus Hristos a fost obligat să-l parcurgă până la Golgota sau Dealul Căpățânii, cu acea cruce grea în spate. Și noi am parcurs acea distanță de mai mult de un kilometru, purtând simbolic în spate crucea (câte patru), pe străzi întortocheate, cu cele 14 opriri, fiecare având semnificația ei. În trei locuri, Mântuitorul se prăbușise sub greutatea crucii dar a fost ajutat să se ridice. Într-un loc se întâlnise cu mama sa, cu Maica Domnului
PROFESORUL ANDONE MIHAI de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345717_a_347046]
-
vai am ajuns. Bineînțeles, primul drum a fost la redacția revistei Luceafărul unde Cezar și Mary Ivănescu mă așteptau. Când m-au văzut cei doi în ce hal arătam, cu batista la ochi, cu nasul cât o carboavă, s-au crucit: -Dar bine, fată dragă, (cu acest apelativ mă gratulau amândoi) - de ce ai mai venit? Nu puteai să te întorci acasă și să vii altă dată, când erai bine, m-a întrebat pe bună dreptate, îngrijorată, Mary, după ce mi-a examinat
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345857_a_347186]
-
fiindcă eu mă resimțeam serios. Am predat manuscrisele și la Editura Eminescu, ne-au dat bonuri de înregistrare la secretariat. Urma să ajungem și la Editura Ion Creangă, în alt corp de clădire, unde redactorul meu, Ioan Monafu, s-a crucit la rândul lui, când m-a văzut, căci lucrurile se înrăutățiseră cu fața și mai ales, cu nasul meu. Arătam ca un monstru. De parcă ar fi trebuit să-l trimit singur, în inspecție, ca în geniala nuvelă cu același titlu
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345857_a_347186]
-
Taina Sfintei Împărtășanii. Este cuprinzător și esențial să spun că în Sfânta Împărtășanie ne este dată și starea de jertfă a lui Iisus Hristos - Mortul și Înviatul, și că din aceasta se hrănește și dispoziția noastră de jertfă. Precum tainei cruci urmată de slăvita înviere așa și în cazul nostru, din dispoziția și capabilitatea de jertfă va urma ca o încununare învierea noastră în Dumnezeu. Sfântul Chiril al Alexandriei a arătat în lucrarea sa intitulată „Închinarea în duh și Adevăr” că
DESPRE ASUMAREA PERSONALĂ A ÎNVIERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347839_a_349168]
-
ori auzi pi alta cum își binicuvântiazî bărbățelu, biat pi giumătati șî cu riestu niavând ci faci, mi-ți-l exiecutî oral ferfenițî ! Șî aiasta doar așă, într-o zî mai însoritî! C-altfiel, urechi sî ai, cî di văzut ti crucești ca-n moalili târgului ! - LUMI, LUMI ! IA AMINTI, CÎ NU-I DI ȘAGÎ ! Costel Zăgan, DEȘERTUL DE CATIFEA (154) Referință Bibliografică: PRINCIPLI MICHELLI (ATENȚIE : TEXT TABU !) Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1211, Anul IV, 25 aprilie 2014
TEXT TABU !) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347951_a_349280]
-
Române! definiție aforistică de Costel Zăgan din Definiții eretice * Nedumeririle unui român din România Bine voi chiar asta vreți ca să fug din țara mea să-mi las fete și băieți și să umblu brambura Zău să fug din țara mea crucea s-o cioplească vântul loc să n-am sub nicio stea alții să-mi rostească gândul Crucea s-o cioplească vântul să las fete și băieți să vă sape-n cer mormântul hoților voi asta vreți Să las naibii țara
COSTEL ZĂGAN DESPRE ROMÂNIA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347296_a_348625]
-
asta vreți ca să fug din țara mea să-mi las fete și băieți și să umblu brambura Zău să fug din țara mea crucea s-o cioplească vântul loc să n-am sub nicio stea alții să-mi rostească gândul Crucea s-o cioplească vântul să las fete și băieți să vă sape-n cer mormântul hoților voi asta vreți Să las naibii țara mea străinii să moară-n ea poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II * Fulgerul mămăligii românești În
COSTEL ZĂGAN DESPRE ROMÂNIA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347296_a_348625]
-
de zbor asemeni magului călător de a trece peste convențiile omenești, spre a desființa granițe adoptând un sistem stilistic -filozofic original obținut prin mai multe mijloace lirice despre care antevorbitorii mei (distinșii scriitori Emil Lungeanu și Geo Vasile -traducătorul volumului Crucea îndrandafirată în limba italiană) au vorbit pe larg, îl ajută să ajungă și evident să-l conducă și pe cititorul avizat într-un teritoriu magic dincolo de timp și spațiu, pe drumul iluminării lăuntrice. Revenind la una din cheile ”urzelii ” poetice
POESIA SENSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348772_a_350101]
-
de îngroapă! Doamne, Doamne, să nu fie ca-n `53,pe când eram copil. Atunci, datorită zăpezii a căzut acoperișul casei lui taicu și cupola bisericii din sat. Ferească-ne de necazuri!“ Bătrânul Jerdea și-a făcut de trei ori semnul cruci și se întoarse la masă punând lumânarea într-un pahar. Înainte de a termina de mâncat, gândul, fără voia lui, se îndreptă spre Ionel.” A fost copil cuminte. A învățat, ne ajuta în gospodărie, iar în vacanțe se ducea cu vaca
CAVOUL DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346827_a_348156]
-
și mormintele vecine, chiar dacă nu aparțin familiei, să ne preocupe curățindu-le de buruieni, fiindcă responsabilii lor direcți au uitat de cei morți sau le neglijează cu intenție și vinovăție. Timp de 40 de zile, după tradiție, arde la piciorul crucii candela iar mormântul se tămâiază (de una din rude ori de o persoană desemnată în acest scop). Părerea că rudele apropiate nu au voie să meargă la mormânt ori să tămâieze groapa până la pomenirea de 40 de zile este greșită
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
fie completă. UDMR nu iese de rușine pentru prostiile făcute prin Ardeal!?! Sărăcirea propriilor conetnici printr-o proastă administrare. Defrișări sălbatice și hoții fără de număr! Acum a apărut o nouă cerere. După cea perfidă, cu steagul local. Stai și te crucești! Cum e posibil ca mai puțin de 600 de secui (sic!) să ceară legalizarea unui „ținut secuiesc” format din trei județe? Unde ne aflăm? În Absurdistan? E ceva, care depășește puterea de înțelegere a unui biped rațional. Nici măcar etnicii unguri
CUM A AJUNS CASA POPORULUI – CASA HOŢILOR ! (1) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/347000_a_348329]
-
Taina Sfintei Împărtășanii. Este cuprinzător și esențial să spun că în Sfânta Împărtășanie ne este dată și starea de jertfă a lui Iisus Hristos - Mortul și Înviatul, și că din aceasta se hrănește și dispoziția noastră de jertfă. Precum tainei cruci urmată de slăvvita înviere așa și în cazul nostru, din dispoziția și capabilitatea de jertfă va urma ca o încununare învierea noastră în Dumnezeu. Sfântul Chiril al Alexandriei a arătat în lucrarea sa intitulată „Închinarea în duh și Adevăr” că
DESPRE ASUMAREA PERSONALĂ A ÎNVIERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346318_a_347647]
-
renașterii. În primul rând Maria, considerată ”arborele vieții” a fost binecuvântată de Duhul Sfânt, care i l-a dăruit pe Mântuitor, ca Fiu al Lumii.” Arborii sfinți ai epocii moderne, învăluiți de simbolurile Fecioarei Maria, verdele Mariei, dar mai ales crucea ca arbore binecuvântat: „Atunci ramura ta purta o povară dumnezeiască. În tine curgea sângele divin (Hans Biedermann).” Legenda copacului care vindecă ar putea fi o transpunere în universul Vechiului Testament a simbolului tradiției creștine a „lemnului crucii”. Arborele are rădăcinile
MÂNĂSTIREA CARAIMAN de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348370_a_349699]
-
pe urechi, tu îl slujești pe Beda, Mihai, bagă de seamă, ăsta o să-ți cumpere sufletu’! Poate comori cauți tu, de nu te mai dezlipești de aici! Ai de mine, mama mea care m-o făcut!...» Damian pleca făcându-și cruci și scuipând în urma lui, râdeam de el, Hențea, auzi tu, să-i zică Beda bietului nostru uriaș! Iar Beda, uite că ajunsesem să-i spun și eu astfel, privea amuzat gesturile lui pripite și parcă se căznea să-și caște
CAPUL DE PIATRĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348436_a_349765]