1,813 matches
-
forțat să-i arunce priviri amenințătoare. — Mai du-te și dracului! a spus el direct În cele din urmă și și-a Îndreptat iar atenția spre fată. — Dragoste la prima vedere, i-a propus acesteia. — Te iubesc, a zis ea, cuibărindu-se și mai bine lângă el. Chiar că avea ochi splendizi. Careva, aplecându-se spre Amory, i-a șoptit În ureche: — Nu-i decât Margaret Diamond. E magnetizată, iar de adus a adus-o domnul ăla. Mai bine o lași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Amory a descrescut Încet, asemenea astrului nopții. La ușa ei au dat să se sărute, cum le era obiceiul, dar ea nu i s-a putut repezi În brațe și nici acele brațe nu erau Întinse ca ea să se cuibărească În ele, ca săptămâna trecută. Au rămas câteva minute față În față, urându-se reciproc cu tristețe amară. Dar de vreme ce Amory se iubise pe el Însuși În Eleanor, ceea ce ura acum nu era decât o oglindă. Ipostazele lor prefăcute se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
bine de ce face asta, dar cumva e nevoit s‑o facă, e în el o voce care‑i aparține lui Rainer și care‑i poruncește acest lucru. Vocea lui Rainer îi răsună în urechi, iar imaginea Sophiei i s‑a cuibărit în inimă. Ambele îl conduc și‑i dictează ce să facă. În sfârșit comite și el un act gratuit, lucru care i‑a fost cu greu băgat în cap. E gratuit tocmai pentru că mama nu observă nimic, deși va observa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
față de care bazinul Jörger constituie de asemenea un contrast. Acolo lipsesc libertatea și întinderea din Waldviertel, iar pereții cresc lent și închid spațiul într‑un întuneric absolut, nu se vede cerul albastru și nici lacurile misterioase și întunecate, care stau cuibărite pe undeva. Întunericul acesta sălășluiește în nenumăratele cutii de detergent, geamantane vechi, lăzi și ambalaje care stau claie peste grămadă până la tavan și care au înmagazinat în decursul anilor cenușiul unei mici gospodării burgheze (multă prea mică pentru patru persoane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
o merite. Rainer spune că e păcat de bursa asta frumoasă. Dar în gândul lui spune slavă Domnului că nu pleacă Sophie, așa vom putea să rămânem un cuplu și să studiem împreună. În ochii albi ai Annei s‑a cuibărit moartea, privirea îi devine total transparentă, iar din adâncul ei o răceală se revarsă în exterior ca oxigenul lichid. Anna se lasă pe spate și nici o frumusețe a peisajului nu mai poate să ajungă până la pupilele ei. Informația pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
de care se pot bucura tații lor. Încetează, râse ea nervos, mă sperii. Sigură acum că lucrurile nu mergeau conform planului, se întinse cu disperare după chiloți, dar i-am tras brusc în jos, lăsând la vedere puful care se cuibărea în vintrele ei. — Ei se bucură pentru că asta înseamnă că drăgălașele lor fiice vor fi mult prea speriate ca să intre vreodată în casa unui bărbat străin, ca nu cumva el să se transforme într-un trol rău. — Vă rog, domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Și timpul se oprește uneori Elena Marin Alexe Astăzi am descoperit în mine, clarobscur nedorit, dureros de real. Patina vremii s-a așezat pe retina obosită, ca o dulce mângâiere ce așteaptă un răspuns ... Doar tăcerea umbrelor atacă lumina cuibărită în cel mai adânc loc, când speriată fug spre albastrul cernut printre zări, cu inima strânsă în pumn, buzele mele strigă oferta... Într-un târziu, sfios, șoptit, zâmbetul alungă temerile, spre abisul uitării, zdrobindu-le puterea. Cu ochii deschiși, senină
?i timpul se opre?te uneori by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83376_a_84701]
-
2017 Toate Articolele Autorului Gândul îmi zboară, ca un puf de păpădie, Subțire, fin, ca borangicul de la ie, De s-ar opri măcar pe-un fir de grâu, Sau pe o piatră, cufundată într-un râu. Și de s-ar cuibări printre petalele de crin, Unde albinele își țin al lor festin, Sau în pădurea-nmiresmată de stejar, Cu fluturașii, ce dorm pe-al florilor altar. De-ar poposi pe valea cu narcise, Să-și ostoiască dorul, pe un tărâm de
GÂND PRIBEAG de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364310_a_365639]
-
ușor ca un fulg / orizontul încins / terminat cu o pasăre...” și-apoi: „eu sui / din stea în stea / raza inimii...” (Spre împărăția luminii) Împărăția luminii - foarte posibil - poate să (ne) rămână închisă, inaccesibilă. Sunt limite peste care doar mintea își cuibărește lăcaș. Ne dorim vultur sprințar printre astre, dar suntem (rămânem) apriori limitați. Gândim infinitul, doar în limitele lui „hic” (aici) și „nunc” (acum). Granițele spațiale și temporale ne transpar - o spune poetul - „înfrigurate...” Cât de sacrală este această finitudine! Merită
MISTUIRE CELESTĂ, ÎN VIZIUNEA LIVIEI CIUPERCĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364322_a_365651]
-
pentru totdeauna cel mai ceresc și mai adevărat cuvânt lăsat de Dumnezeu oamenilor aici pe pământul acesta! SĂ NU FIE OMUL SINGUR! Cu plecăciunea cuvenită fiecăreia în parte, alături de această dulce boare de vânt, leagănul tuturor copilăriilor în care ne cuibărim mereu gândurile-MAMA! Să vă fie mereu Duminică în suflet! LA MULȚI ANI! Referință Bibliografică: FLORILEGIU PENTRU ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ / George Roca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 71, Anul I, 12 martie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Roca
FLORILEGIU PENTRU ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364443_a_365772]
-
Toate acestea le-am gândit rapid pentru a trece iar la ce ma gandeam și înainte, la cee ace vizualizam și cu ochii minții, a sufletului, a iubirii, ca erai atâta de Dulce, iar zâmbetul tău la fel de zglobiu mi se cuibărise în profundul interiorului... am ridicat mâinile spre cer, “Ooo Doamne, atâta fericire.. Nu mă dumiresc.. O doresc năprasnic, simt și o durere, dar dulce,oo..” Acest oo’, intervenise că tu fugind că precum nebunica, măi ceva că nebunul de acum
DOMNIŢA IERNII .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364450_a_365779]
-
sânge mă năpădise pe fata - mă anticipează... m-a-m ridicat și eu în picioare și mi-am lipit față de spatele tău, iar mâinile mi le-am petrecut peste mijlocelul tău pe burtică dulcică. Simțeam un parfum ce-mi se cuibărise și în măduva spinării, mă cabrase , da mă și îmbărbătase, de comoditatea mea devenise proverb, căci trăgeam cu putere de vâsle. Pentru că nu ne distanțaserăm prea mult de țărm, vedeam acum pe unu care țipă cât îl ținea gură zicând
DOMNIŢA IERNII .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364450_a_365779]
-
la o vârstă foarte fragedă. Ori Denișa Lepădatu exact asta ne dovedește: că poți atinge stelele universului compoziției scrise fără o știință sofisticată a cuvintelor. Sub penița să se naște magie, ca un veșmânt protector pentru ceea ce numim fregvent gingășie. Cuibărindu-și iubitorul suflet printre cuvinte, sunt tentat să cred că de până acum, Denișa trage cu ochiul spre Nemurire. ,, Spre nemurirea gândurilor tale Denișa, tare aș dori ca ele să zboare că o săgeată călătorind printre stele și lumina, printre
DENISA ŞI ŞOAPTELE EI DE CATIFEA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363971_a_365300]
-
după ce mă încălzeam, să dau câteva telefoane . Nici nu știu când mă furase somnul. M-am trezit târziu după miezul nopții și văzând ora târzie, am amânat tot restul intențiilor pentru a doua zi. Am stins televizorul și m-am cuibărit la loc, lăsându-mă îmbrățișată cu voluptate de căldura patului meu. Am alunecat iar în brațele ispititoare ale lui Morfeu până în dimineața următoare, când m-au trezit câteva raze fără astâmpăr strecurate în cameră printre perdelele. Se jucau, gâdilându-mi
ICOANA PRIETENIEI NOASTRE(CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362762_a_364091]
-
nu are vârstă. Pe câmp ne-am pierdut pentru o clipă pe brazda iubirii. Ochiii mei să-i faci peruzele, buzele fructe coapte, râvnite de păsări migratoare. Norii de pe bolta cerească se îndrăgostesc... De dorul lor plâng săgeți de lumină cuibărindu-se în rădăcină. Referință Bibliografică: Cetatea Albă / Cristina Mariana Bălășoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2112, Anul VI, 12 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Mariana Bălășoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
CETATEA ALBĂ de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362803_a_364132]
-
din 04 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Inchide ochii pe floarea de cais Și crângu'-ntreg zâmbește-a frumusețe, Vezi fluturi... ocolind-o cu blândețe, Prin cânt de păsări care-și dau binețe Parfumu-i plin de soare și noblețe Se cuibărește-n minte-ți ca un vis. Prin ochiu'-nchis se zbuciumă culoare, Ca-ntr-un miracol câmpu-i plin de flori Și mii de stele -n sute de culori, Precum prin rouă, razele din zori Aruncă peste suflet... cu fiori. E
ATÂTA PRIMĂVARĂ ÎNTR-O FLOARE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362998_a_364327]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > FIRESC Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 898 din 16 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Mă cuibăresc în brațele nopții sub lumina stelelor și - ți ascult răsuflarea în șuierul ce trece prin gîndul îndrăzneț. Nu te teme, prietene, de norii ce vin cu putere sau de stropul de lacrimă prin care se înduioșează cerul pentru noi... Spre
FIRESC de LIA ZIDARU în ediţia nr. 898 din 16 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363533_a_364862]
-
calități indiscutabile de un foarte bun creștin ortodox, chiar dacă în planul maturității sale duhovnicești mai are mult de lucru. În ultimul timp, totuși, putem remarca unele timide progrese... În special, mai are mult de luptat cu păcatul mândriei care se cuibărește foarte bine la oamenii bogați, adică să renunțe la acea vorbă armănească: “Ca-i hiu mini, lăi???”. Atitudine care a reieșit clar și din declarația domniei sale: “Maicuță, eu o construiesc această biserică!”, poziție deloc creștinească, nemaivorbind de smerenia creștină. Știut
PIATRA DE TEMELIE A LUI GHEORGHE BECALI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362348_a_363677]
-
71, Castelldefels, 2014. Un lirism stăpânit, reticent și abscons, oscilând, cu subtilă pricepere, cu aparentă răceală, cu disimulat cutremur al ființei, între emoția ideii și tenebra imaginarului. E. D. Despre conviețuirea noastră I Dacă o stea ar coborî și ar cuibări la pieptul tău. Dacă ar putea steaua aceea, cu imensele aripi ale îngerului copilăriei, să-ți fie mantie. Dacă ar ști să-ți spună ce veșmânt anume să porți. Dacă ne-ar putea avertiza asupra celui pe care-l vom
GOYA GUTIÉRREZ, DESPRE CONVIEŢUIREA NOASTRĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362365_a_363694]
-
colegi, rude, prieteni de la primărie și din toate părțile au venit cu zeci de co- roane din flori multicolore, la sfârșit de ianuarie, și l-au condus pe ultimul drum pe învățătorul Emil Badea. Pe chipurile tuturor se vedea durerea cuibărită în inimă. Mulți, mai ales femeile (ca femeile curioase) urmăreau pe Adina, care, alături de micuța Oana, stătea la capul lui în carul mortuar, printre coroanele de flori, dacă-i lăcrimează vreun ochi. Nu se putea observa, pentru că sta cu capul
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
tot un copil, Prin pânzele iubirii te-ai strecurat tiptil. Cu chip de Făt-Frumos ai coborât alene Citeam în ochii-ți calzi dorința printre gene Învăluită-n taină, pătrunsă de-un fior, Și-n suflet ca o vrajă te-ai cuibărit, ușor. Mi-ai dăruit o floare cu jar de catifea Petale de iubire să împletesc din ea Cu gust dulceag de fragă, primind sărutul meu Tu m-ai ales zeiță, iar eu te-am numit un zeu. Prin șoapte de
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
copila și tu - tot un copil,Prin pânzele iubirii te-ai strecurat tiptil.Cu chip de Făt-Frumos ai coborât aleneCiteam în ochii-ți calzi dorința printre geneînvăluită-n taină, pătrunsă de-un fior,Și-n suflet ca o vrajă te-ai cuibărit, ușor.Mi-ai dăruit o floare cu jar de catifeaPetale de iubire să împletesc din eaCu gust dulceag de fragă, primind sărutul meuTu m-ai ales zeiță, iar eu te-am numit un zeu.Prin șoapte de copilă ce-i
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
Ultimele poeme sunt scrise în țară străină, din Limassol-Cipru, cu pana înmuiată în dor de meleag și de casă. Faptul că poeta ne face părtași la odiseea ei sufletească reflectată în adieri de flăcări poematice, că ne dezvăluie poezia Ardealului cuibărită în sine, constituie pentru noi, cititorii, o sărbătoare aleasă și un bun prilej de a o cunoaște, îndrăgi și prețui în aceeași măsură. Cezarina ADAMESCU Redactor „Agero” Stuttgart Membră a Uniunii Scriitorilor din România 6 iulie 2011 Referință Bibliografică: Cezarina
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
Acasa > Stihuri > Semne > SONET Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1314 din 06 august 2014 Toate Articolele Autorului încerc zadarnic să te-adun din stele, tu te topești în fumul de cocori, surpând văzduhul, cântec de viori se cuibăresc în gândurile mele. și în nuntirea nopții printre brazi privirea-mi naște nostalgii celeste precum zisese-odată Malateste, pe brațul meu, frumoaso, tu să cazi. ne soarbe umbra timpului întoarsă cu zimții lui de lacrimă și gând, din vise sterpe ne
SONET de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361084_a_362413]
-
sufletul ei rănit în acele momente? Dar în ale lui? A trecut un timp în care, înconjurată de brațele lui, ea nu numai că nu a obiectat sau s-a retras ci s-a potolit puțin din plâns. S-a cuibărit instinctiv la pieptul lui simțindu-se ocrotită ceea ce-i dădea se pare o oarecare liniște, cel puțin în acele momente în frământarea ei lăuntrică. - Scuze, situația în care m-am găsit auzindu-vă părerile mi-au reamintit imediat că în
NECUNOSCUTA de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361095_a_362424]