5,558 matches
-
călătorie de studii), lăsînd ca ostatec pe fiul meu". Această "luptă interioară" e asemuită "cu tentația lui Abraham de a-și ucide propriul fiu, din poruncă divină". Totul se termină însă cu bine. Pavel Chihaia ajunge a-și construi un "cuib nou", integrîndu-se unei "lumi necunoscute", mai întîi ca profesor la Liceul Francez din München, apoi printr-un șir de studii, în diverse publicații din Vest, și nu în ultimul rînd prin prezența la microfonul "Europei libere". Îndată după 1989 revine
Analogii existențiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8726_a_10051]
-
este zilnică, ce loc îi mai rămîne literaturii?" se întreabă recenzentul, întrevăzînd în trilogia lui Cărtărescu "fantasticul proces-verbal al visurilor unui tînăr în timpul epocii de plumb a socialismului betonat, la București, în anii ^60 și ^70." O operă "asemănătoare unui cuib de termite, unui tablou de Piranesi" - sunt doar două picături dintr-o cascadă de comparații prin care autorul recenziei apărute în "Frankfurter Allgemeine Zeitung" încearcă să circumscrie universul copleșitor în care îl cufundă lectura romanului, întrebîndu-se aproape descumpănit "cine mai
Mircea Cărtărescu în presa germană by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8770_a_10095]
-
amintirilor la o graniță peste care Jiri Menzel nu a trecut-o laolată cu regizorii noului val care au fugit în străinătate după Primăvara de la Praga în 1968. Alături de Milos Forman, refugiat în America, unde semna filmul Zbor deasupra unui cuib de cuci (1975) după romanul lui Ken Kessey, ca o regard éloignée asupra regimului concentraționar din propria sa țară, Juraj Herz, Vera Chytilova, Menzel făcea parte din cineaștii noului val (Nova Vlna). Cu doi ani înainte de invadarea Cehoslovaciei, în 1966
Jan care rîde și Jan care plînge by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8793_a_10118]
-
Wright armonizează contrastele conferind filmului ceva din emoția contactului direct, așa cum se întîmplă în teatru. Între înscenare și punere în scenă există o mulțime de grade difracție sensibilă pe care le relevă filmul său, de la paradisiaca grădină a castelului unde cuibul de nobili trăiește amurgul unei lumi într-o splendidă amenzie care amintește întrucîtva de lordul Darlington și de Rămășițele zilei (1993) al lui James Ivory după romanul lui Kazuo Ishiguro la lumea construită fantast a copilului tulburat de "ororile" unei
Ultima noapte de dragoste... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8848_a_10173]
-
Vadul/ Așteaptă să curgă/ Căldura.// Sufletele noastre/ înroșite/ Fumegă în potire" (Extaz). Modelul Aron Cotruș e pe aproape. Atunci cînd nu dă frîu liber unei unde baladești ("Chemați de plaiuri/ Primăvara/ Se întorc la noi haiducii.// Ca-ntotdeauna/ Se fac cuiburi pe pămînt/ Sau aproape de cer" - șRitualț), poetul își disciplinează tumultul prin inserturile unor figuri alegorice: "Cu părul pieptănat de vînturi/ Și brațele încinse de iubire -/ Asemenea fetelor Strigate prelung către cer/ Vorbele pămîntului/ Devin înalte.// Născute-n zodii bune/ Cuvintele
Poeţi din Nord (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9903_a_11228]
-
liniștită, știind că masa de prânz îi este asigurată. După un timp, copăcelul a bătut timid din crengi și i-a șoptit cald păsării salvatoare: Ce bine-i că exiști! Fără tine aș fi fost mort acum. Mulțumesc, pasăre dragă! CUIBUL Între ramurile țepoase ale unui zarzăr era așezat un cuib de pasăre. Era țesut cu grijă de jur împrejur, alcătuit ca un culcuș călduț. Înăuntru erau pene și puf moale. L-am văzut de mult timp. Urmăream pasărea care venea
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
un timp, copăcelul a bătut timid din crengi și i-a șoptit cald păsării salvatoare: Ce bine-i că exiști! Fără tine aș fi fost mort acum. Mulțumesc, pasăre dragă! CUIBUL Între ramurile țepoase ale unui zarzăr era așezat un cuib de pasăre. Era țesut cu grijă de jur împrejur, alcătuit ca un culcuș călduț. Înăuntru erau pene și puf moale. L-am văzut de mult timp. Urmăream pasărea care venea cu paie și firișoare de iarbă uscată în cioc, construind
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
am pierdut momentul când zarzărul și-a deschis florile, răspândind un parfum amărui în jur. Din acel moment albinele au pus stăpânire pe copac. Zumzăitul lor se auzea de la depărtare. Numai acest lucru m-a făcut să stau departe de cuib. Mi se părea că spinii zarzărului și acele albinelor păzesc cu strășnicie cuibul care mă atrăgea zi de zi cu misterul lui. Zarzărul și-a scuturat podoaba de câtva timp și-am căutat un moment prielnic de a mă cățăra
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
în jur. Din acel moment albinele au pus stăpânire pe copac. Zumzăitul lor se auzea de la depărtare. Numai acest lucru m-a făcut să stau departe de cuib. Mi se părea că spinii zarzărului și acele albinelor păzesc cu strășnicie cuibul care mă atrăgea zi de zi cu misterul lui. Zarzărul și-a scuturat podoaba de câtva timp și-am căutat un moment prielnic de a mă cățăra spre cuibul care se ascundea acum privirii mele. M-am zgâriat, m-am
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
se părea că spinii zarzărului și acele albinelor păzesc cu strășnicie cuibul care mă atrăgea zi de zi cu misterul lui. Zarzărul și-a scuturat podoaba de câtva timp și-am căutat un moment prielnic de a mă cățăra spre cuibul care se ascundea acum privirii mele. M-am zgâriat, m-am înțepat, dar nu m-am descurajat. Am urcat până lângă minunea moale. Am privit înăuntru. Între pene și puf se ascundeau patru ouă verzui ca niște bomboane de mentă
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
până lângă minunea moale. Am privit înăuntru. Între pene și puf se ascundeau patru ouă verzui ca niște bomboane de mentă. Am întins mână să iau unul în căușul palmei, dar am auzit glasul bunicului: Nu le atinge! Pasărea părăsește cuibul și ouăle atinse de mâna omului. Și e păcat de munca ei. Ca să și facă o nouă casă e foarte greu și pierde perioada clocitului. Am coborât ca un hoț prins asupra faptei. Atunci mi-au venit în minte imagini
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
au venit în minte imagini cu case luate de ape, risipite la cutremur și am simțit gustul amar al lacrimilor celor care și-au pierdut casa. Cu ce era o pasăre mai prejos decât un om? Peste câteva săptămâni din cuibul așezat în vârful copacului se auzeau glasuri firave de puișori. I-am văzut la marginea cuibului cum căscau ciocul dantelat cu galben, primind hrana adusă de părinți. M-am bucurat că nu am atins ouăle și că am dat o
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
gustul amar al lacrimilor celor care și-au pierdut casa. Cu ce era o pasăre mai prejos decât un om? Peste câteva săptămâni din cuibul așezat în vârful copacului se auzeau glasuri firave de puișori. I-am văzut la marginea cuibului cum căscau ciocul dantelat cu galben, primind hrana adusă de părinți. M-am bucurat că nu am atins ouăle și că am dat o șansă puilor să trăiască. MĂRUL ȘI PARA În livadă copacii sunt ca locuitorii unui sat: se
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
putut să văd cum taie bunicul nucul uriaș. Dar am auzit un suspin aproape omenesc, când l-a doborât toporul. SUPĂRAREA GRAURILOR De cum au sosit pe vechile meleaguri, odată cu soarele primăverii, graurii și-au căutat locurile vechi unde au găsit cuiburile stricate. Le-au reparat sau au construit altele, pregătind culcușul cald pentru viitorii puișori. Apoi au început serviciul: au curățat livada bunicului de ouăle de omizi și chiar de omizile care îndrăzneau să apară pe frunzele abia mijite. Apoi căutau
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
d. Dar sub draperia acestei înșelătoare rodnicii exaltate se află germenii pieirii. Conștient de fatalitatea drumului spre pierzanie, Ioan Alexandru ajunge a invoca dezastrul printr-o textură dureroasă, printr-un amestec de germinație și moarte: "Să vină ploaia / peste pustiul cuibului în care oul / din mîna universului căzu / sub aripile clocitoare,/ peste întîia urmă de mînz în timpanul cîmpiei, / acum cînd degetele îndoielilor / se umflă nemilos deasupra noastră; / prin crăpăturile lor abia de mai sorbim / lungi fulgere ce-adună norii ca
Un poet crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8960_a_10285]
-
vineți din pricina alcoolului/ stors din piatră seacă./ Oglinzile-n pereți / prind rădăcini de putregai / și noaptea-nădușe copiii-n așternuturi, / vocile se confundă cu biciul, / mîinile cu seceta. / Părul femeilor e-o patrie de fum / sub care jarul ochilor mocnește ,/ în cuiburile clopotelor babele clocesc / ninsorile ce o să vină,/ păsările se umflă noaptea-n cuiburi / și cînd răsare luna cu ghearele prin nori / plesnesc de nenoroc, / drumurile cu măsele hîrbuite / macină pașii călătorilor" (}inut).Un prisos de încrîncenare și cruzime, de țipăt
Un poet crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8960_a_10285]
-
putregai / și noaptea-nădușe copiii-n așternuturi, / vocile se confundă cu biciul, / mîinile cu seceta. / Părul femeilor e-o patrie de fum / sub care jarul ochilor mocnește ,/ în cuiburile clopotelor babele clocesc / ninsorile ce o să vină,/ păsările se umflă noaptea-n cuiburi / și cînd răsare luna cu ghearele prin nori / plesnesc de nenoroc, / drumurile cu măsele hîrbuite / macină pașii călătorilor" (}inut).Un prisos de încrîncenare și cruzime, de țipăt, sfîșiere, blasfemie e totuși o dovadă de maniheism stînjenitor. Se ajunge la un
Un poet crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8960_a_10285]
-
de OO, măicuțe - sîntem aproape de mînăstiri, nu? - golani, vizitiu, boieri mari sau mici, stăm lîngă Baba și Moșu', lîngă Cucoșu' și Găina. Stăm bine în poveste. Urmărim drumurile pe care actrițele le fac de colo dincolo. Scena se umple de cuiburi cu ouă. Peste tot, pete de alb. Nimeni nu se grăbește. Ritual înseamnă și ritmul unui ceremonial. Fetele intră, ies, intră, ies și aduc, la nesfîrșit, ouăle. Așa găină, cine n-ar vrea?... Cine n-ar fi dispus să-i
Cucurigu! Boieri mari! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9012_a_10337]
-
și istorie literară, pentru Istoria literaturii române contemporane - Alex Ștefănescu Premiul pentru critică literară - Ion Simuț Premiul pentru poezie - Ovidiu Nimigean Premiul pentru proză - Radu Mareș Premiul pentru eseu - Cassian Maria Spiridon Premiul pentru promovare culturală - Aurel Podaru La Muzeul "Cuibul Visurilor" din Maieru, s-au sărbătorit 50 de ani de la înființarea acestei instituții, al cărei inițiator și slujitor este profesorul Sever Ursa. Tot aici, la Maieru, au fost discutate în cadrul Șantierului Editorial "Liviu Rebreanu" câteva volume aflate în lucru sau
Mișcarea literară - cinci ani de existență by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/9021_a_10346]
-
în viață, fără ca voi să semănați și să secerați vreodată, El vă dă și izvoarele și pâraiele unde să vă potoliți setea, vă dă și coline și munți, în care vă adăpostiți și arbori înalți în care să vă faceți cuiburile, și pentru că nu știți să coaseți, nici să vă împletiți straiele, vouă, și odraslele voastre..." Aici filmul se rupe... O îmbulzeală de credincioși la ușă, așteptându-și sfântul lor, care a și venit, adus de un preot tânăr și frumos
Lecturi repetate și deviate... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9142_a_10467]
-
câteva cuvinte, care însă nu se mai deslușiră... Și, parcă obosit, se întinse comod în raclă cu... picerele înainte, cum zice poporul, precis, orișicât. M-am trezit în zori de uguitul tare al unei perechi de porumbei, care își făcuseră cuib sub streașina casei. M-am uitat la ceas. Era cinci și ceva. Am răsucit butonul aparatului, ca să ascult vremea. Să-mi intru în obișnuință. Buletinul meteorologic anunță călduri catastrofale pentru ziua ce urma. M-am bucurat că în Groenlanda se
Vise de noapte by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9295_a_10620]
-
plus, era și destul de arătoasă: fuma, bea păhărele de lichior...), la o gazdă foarte gospodăroasă: fîntînă cu roată, livadă de meri, stupi, o fîșie de porumb, fasole cățărată caligrafic pe araci, o grădină cu mărar, morcovi, ceapă, castraveți, ardei grași, cuiburi de cartofi, pătrunjel, leuștean de dres borșul... D.P.: Parcă mă conduceți prin cămările doldora și parfumate ale bunicii lui Pillat. E.B.: Dar ce nu avea?! Pînă și un atelier de tîmplărie, răspîndind un parfum hrănace de scînduri geluite... Ba mai
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
de la o despărțire la alta sau se plimbă ore în șir cu metroul. Sau Denis Johnston cu Jesus'Son și farmacopeea psihedelică a unei rătăciri fără noimă. Ce altceva este vagabondul Randle P. Murphy, personajul principal din Zbor deasupra unui cuib de cuci, cartea lui Ken Kesey, ecranizată memorabil de Milos Forman, decît un ciudat care hoinărește într-una și de bunăvoie intră într-un azil de nebuni pentru a scăpa de poliție, și unde ciudații sunt așa pentru că li s-
Micuța rază de soare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9410_a_10735]
-
Florile se înălțau iar frații lor copacii erau fermecați de cântecele păsărilor care veniseră iarăși la ei. Într-un cartier micuț era o căsuță. Acolo locuia o familie care avea o pisică. În grădina casei, într-un cireș își făcuse cuib o păsărică. Cum se plimba prin grădină pisica zări puii de vrabie. Se apropie încetul cu încetul, cu o privire care parcă spunea: „Stați cuminți acolo că vin eu la voi!” Mai făcu câțiva pași și ajunse la copac. Privirea
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
razele soarelui și de ploile calde încep să înmugurească. Din acei muguri plăpânzi apărem noi, frunzele și surorile noastre florile. Primăvara și vara creștem și ne facem mari și frumoase. Colorăm în verde peisajul, iar păsările vin și își fac cuib între noi. În schimbul găzduirii și căldurii noastre ne oferă cântecele lor minunate. Ce vesel și frumos era cu ele! Acum totul este trist și pustiu. Păsările au plecat, surorile mele, florile, s-au uscat, frunzele au căzut. Am mai rămas
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]