1,159 matches
-
originală” a momentului. Colaborarea cu Aurel Baranga la scrierea piesei de teatru Inimi fără hotare se plasează în zona aceluiași minorat valoric. În această etapă proletcultistă se înscrie și miniantologia de „versuri populare” Plugarii cântă Republica Populară (1948), pe care „culegătorul” o prefațează ditirambic. După o tăcere de peste un deceniu, P. reapare ca „poet angajat” cu volumul Umanitas (1962), dedicat „memoriei lui Camil Petrescu”. Circumscrise comandamentelor ideologice ale vremii, versurile din această carte se declară manifest, în cicluri cu titluri explicite
PAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288643_a_289972]
-
, Antoniu (1868-1917), culegător de folclor. A colaborat între 1889 și 1892 la publicațiile transilvănene „Familia”, „Gutinul”, „Gazeta de Transilvania”, „Foaia ilustrată”, „Gazeta poporului”, „Luminătoriul” cu materiale de literatură populară culese din Bihor și Crișana. Textele - doine, cântece, strigături, balade, povești -, multe de o
PAPP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288681_a_290010]
-
Familia”, „Gutinul”, „Gazeta de Transilvania”, „Foaia ilustrată”, „Gazeta poporului”, „Luminătoriul” cu materiale de literatură populară culese din Bihor și Crișana. Textele - doine, cântece, strigături, balade, povești -, multe de o valoare artistică deosebită, sunt reprezentative pentru zonele de unde au fost adunate. Culegătorul notează numai localitățile, fără nici o indicație asupra informatorilor, și face adesea confuzii între specii. Din bogatul material cules, P. a publicat în Lira Bihorului (1894) doar balade. A scris și proză, strânsă în volumele Cu vârful penei (1894) și Suspin
PAPP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288681_a_290010]
-
dominantă în etapa de elaborare a domeniului etnografiei” românești, „un epigon târziu al romantismului științific”. El alcătuiește, într-un răgaz de viață scurt, cu pasiune și cu deosebită hărnicie, numeroase lucrări de etnografie și folclor, pornind de la ideea că orice culegător trebuie să adune datele despre cultura materială și spirituală din zona sa în vederea realizării năzuitului, încă de pe vremea lui B. P. Hasdeu și A. Lambrior, corpus al folclorului românesc. Cărțile sale, bine apreciate în epocă de Mihail Sadoveanu, N. Iorga
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
Ovidiu Papadima - n-a supus din fericire tot acest ansamblu de creație patului procustian al unei viziuni unitare și personale, care l-ar fi obligat să selecteze numai ceea ce se conforma ei. El a făcut o admirabilă operă de folclorist culegător și sistematizator, lăsând viitorimii sarcina de a interpreta întreaga viață atât de diversă a mitologiei noastre.” P. a dedicat o mare parte din cercetările sale adunării de date și informații despre civilizația sătească, despre ocupațiile și cunoștințele poporului: Industria casnică
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
PĂSCULESCU, Nicolae (20.XII.1869, Orlea, j. Olt - ?), culegător de folclor. După studii la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, devine profesor la Târgoviște (1899-1904), Brăila (1904-1905), Galați (1905-1906), la Pomârla, în județul Botoșani (1906), la Tulcea (1906-1907) și Huși (din 1907). Literatură populară românească (1910
PASCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288708_a_290037]
-
mic, de babă, de mocan, de cioban, de pescar, de vânător), plugușorul (12 texte), Vasilca, sorcova, conăcării, 56 de descântece, 250 de proverbe și zicători, 759 de ghicitori. Textele provin dintr-un spațiu larg, cuprinzând zona unde s-a născut culegătorul, apoi zonele unde a funcționat ca profesor, baladele fiind adunate de la câțiva buni interpreți: Lucan Candoi din Celei, Petre Stăncilă din Orlea și Fănică Radu din Silistraru-Brăila. Bogăția, varietatea și frumusețea textelor, glosarul cuprinzător, cele 30 de melodii de balade
PASCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288708_a_290037]
-
, Nicolae (c.1816, Roșia de Secaș, j. Alba - 1.VIII.1848, Făget, j. Alba), culegător de folclor, poet și traducător. Fiu de țărani, P. a crescut în casa unchiului său, Vasile Pauleti, preot al satului și protopop districtual, care i-a supravegheat îndeaproape instruirea. De aici și părerea că P. descindea dintr-o familie de
PAULETI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288721_a_290050]
-
strigături românești de cari cântă fetele și ficiorii jucând, a cărei valoare documentară este de netăgăduit. Manuscrisul, trimis în 1839 lui G. Barițiu pentru a fi publicat în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, nu s-a tipărit în timpul vieții culegătorului. Importanța acestei colecții, în care sunt cuprinse cântece și strigături notate la petreceri, sporește prin autenticitatea pieselor și prin transcrierea în dialect a textelor. Culegerea, una dintre cele mai valoroase din prima jumătate a secolului al XIX-lea - editată în
PAULETI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288721_a_290050]
-
societății postindustriale”, pentru ca la începutul anilor ’80 ai secolului trecut, Alvin Toffler să numească noua perioadă de tranziție „al treilea val”. Aceasta ar fi similară, prin mărimea și profunzimea consecințelor, cu „primul val” istoric al trecerii de la epoca vânătorilor și culegătorilor la cea a practicării agriculturii sedentare sau cu „cel de-al doilea val” al trecerii de la societățile agricole la cele industriale. Mai recent, R. Inglehart a explorat schimbările din sistemul valorilor din 43 de societăți (ce reprezintă 70% din populația
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Eliberat, trece printr-o grea perioadă de „reintegrare socială”, încercarea de a-și relua locul în învățământ (trei luni, în 1956) fiind sortită eșecului, deoarece intervin evenimentele din Ungaria și este din nou suspectat. Se va întreține ca muncitor sezonier, culegător de fructe de pădure, săpător de fântâni, ajutor de tâmplar, paznic, șef de coloană auto, manipulant de mărfuri, om de serviciu etc., ocupații derizorii pe care le continuă și după stabilirea sa la Cluj, în 1961. Abia în 1964 este
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
a Institutului de Limbă și Literatură al Academiei de Științe a Republicii Moldova. A fost distins cu Premiul „Dacia” (1990) și cu Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române (1995) pentru lucrarea Cât îi Maramureșul (1993), realizată în colaborare cu alți cercetători. Culegător, cercetător și editor al tezaurului etnofolcloric românesc, M. a efectuat îndelungate cercetări de teren în Moldova, Transilvania, Bucovina, Maramureșul de Nord, în localitățile românești de la est de Bug ș.a. A publicat studiile monografice Poetica liricii populare moldovenești (1978), Lumea ghicitorilor
MORARU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288250_a_289579]
-
ca oricând, ficțiunea detectivistică e în continuare tratată cu dispreț: Oricât de bine și profesionist ai scrie o poveste polițistă, ea va fi tratată doar într-un paragraf, pe când orice evocare de mâna a patra, prost construită, batjocoritoare a vieții culegătorilor de bumbac din Sudul profund va beneficia de o coloană și jumătate plină de respect (Chandler, 1977, p. 49). Lăsând deoparte referința ușor rasistă și, în orice caz, yankeu-resentimentară - sau poate doar „incorectă politic” - la adresa „sudicilor”, marea problemă rămâne precaritatea
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
prilejuit, În climatul anilor de atunci, „glose de «critică socială» de-a dreptul vulgarizatoare și ridicole” (Funeriu, 1995, p. 13), fiindcă Întregul context este interpretat din această perspectivă. Un alt exemplu de transcriere eronată provine dintr-o poezie populară. Un culegător a transcris un vers astfel: „Vântul bate pe răpică”, răpică Însemnând În zona Banatului „arac de viță-de-vie”. Contextul În care era plasat versul ne oferă altă soluție: Colo sus lângă pădure Este-un păr cu pere sure Cu crengile la
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
a urmat cursurile literare superioare de pe lângă Institutul de Literatură „M. Gorki” din Moscova (1975-1977). A fost redactor la Enciclopedia Moldovenească și la revista „Columna”, secretar al Filialei Moldova a organizației mondiale a scriitorilor (PEN-Club). În volumele Ispita înfloririi (1970) și Culegători în amurg (1976), B. cultivă o specie de ruralism naturalist, înrudit cu al lui Ilarie Voronca și intrat într-o organică simbioză cu intelectualismul, care este mai mult unul de atmosferă reflexivă, de „impresie”. Scrie nuvele și piese de teatru
BURAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285950_a_287279]
-
și piese de teatru (Primăvara în doi, 1988, Întoarcerea lui Traian, 1990), inspirate din viața și problemele tineretului și axate pe simbol, pe situații-limită sau romantice, realul fiind perceput aici prin prisma visului și utopiei. SCRIERI: Ispita înfloririi, Chișinău, 1970; Culegători în amurg, Chișinău, 1976; Perpetuele bucurii, Chișinău, 1977; Primăvara în doi, Chișinău, 1988; Întoarcerea lui Traian, Chișinău, 1990; Orizont vertical, Chișinău, 1998. Repere bibliografice: Eliza Botezatu, Ispita înfloririi și ispita unui debut, „Cultura”, 1972, 1 aprilie; Grigore Vieru, Răbdare și
BURAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285950_a_287279]
-
în doi, Chișinău, 1988; Întoarcerea lui Traian, Chișinău, 1990; Orizont vertical, Chișinău, 1998. Repere bibliografice: Eliza Botezatu, Ispita înfloririi și ispita unui debut, „Cultura”, 1972, 1 aprilie; Grigore Vieru, Răbdare și frumoasă trudă, LA, 1988, 25 august; Mihai Cimpoi, Amiaza culegătorului, LA, 1988, 25 august; Gheorghe Tomozei, Poeți basarabeni, L, 1992, 48; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 219; Leo Bordeianu, Taina ce-și face ruga, LA, 1998, 13 august; Grigore Chiper, Virtualul de după, „Contrafort”, 1998, 11-12; Simion Bărbulescu, Poeți din diaspora, CL
BURAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285950_a_287279]
-
, Ștefan (25.XII.1843, Ciugudu de Sus, j. Alba - 17.XII.1936, Alba Iulia), literat și culegător de folclor. A făcut liceul la Aiud și la Blaj, unde l-a avut profesor pe I. Micu Moldovanu, la îndemnul căruia notează primele texte populare culese din satul natal, asemenea multor altor elevi blăjeni care au contribuit la adunarea
CACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285985_a_287314]
-
unde zăceau mii de trupuri în curtea unei biserici. Copiii muriseră înfiorați de groază, fete tinere muriseră plângând și suspinând... Nu există lacrimi, nici plânsete, nici strigăte de groază, nici implorări de milă. Apoi adaugă: Recoltele putrezesc pe câmp, iar culegătorii putrezesc aici, în curtea bisericii. Orice schemă (inclusiv cea de mai sus) este aplicabilă parțial. Totul depinde mai ales de subiect, de virtuțile lui evocatoare sau narative, de forța și pitorescul personajului principal. Se întâmplă, nu o dată, ca un bătrân
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Genurile folclorice și realitatea istoircă (pe baza folclorului haiducesc) (1966). A fost distins cu titlul onorific „Om emerit” (1990) și cu Premiul „Dacia”, iar în 1995, cu Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române. B. a desfășurat o amplă activitate de culegător, traducător, editor și cercetător al folclorului literar. A înregistrat texte folclorice în satele din Republica Moldova, în localitățile românești din regiunile Odesa, Cernăuți, Nikolaev, Kirovograd, Caucazul de Nord ș.a. S-a consacrat culegerii textelor de proză populară. Editează prima colecție de
BOTEZATU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285837_a_287166]
-
BĂDESCU, Ioan Scipione (15.V.1847, Răștolț, j. Sălaj - 4.IX.1904, Botoșani), ziarist, poet și culegător de folclor. Era al doisprezecelea copil al protopopului Ion Bădescu. A urmat liceul românesc din Beiuș, pe care l-a terminat în 1867. A încercat apoi să studieze la Universitatea din Pesta; probabil din motive politice, pleacă la București, iar
BADESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285535_a_286864]
-
Mă depărtez de tine, și să fac din tine un pustiu, o țară nelocuită!" 9. "Așa vorbește Domnul oștirilor: "Vor culege rămășițele lui Israel cum se culeg ciorchinile rămase dintr-o vie. Puneți din nou mîna pe ea, ca și culegătorul pe mlădițe." 10. "Cui să vorbesc, și pe cine să iau martor ca să m-asculte?" Urechea lor este netăiată împrejur, și nu sunt în stare să ia aminte. Iată, Cuvîntul Domnului este o ocară pentru ei, și nu le place
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
Teman? A pierit chibzuința de la oamenii pricepuți? S-a dus înțelepciunea lor?" 8. "Fugiți, dați dosul, plecați în peșteri, locuitori ai Dedanului! Căci voi aduce nenorocirea peste Esau, la vremea cînd îl voi pedepsi." 9. "Oare, dacă ar veni niște culegători de struguri la tine, nu i-ar lăsa nimic de cules pe urma culegătorilor?" Dacă ar veni niște hoți noaptea, n-ar pustii decît pînă s-ar sătura!" 10. Dar Eu însumi voi despoia pe Esau, îi voi descoperi ascunzătorile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
dați dosul, plecați în peșteri, locuitori ai Dedanului! Căci voi aduce nenorocirea peste Esau, la vremea cînd îl voi pedepsi." 9. "Oare, dacă ar veni niște culegători de struguri la tine, nu i-ar lăsa nimic de cules pe urma culegătorilor?" Dacă ar veni niște hoți noaptea, n-ar pustii decît pînă s-ar sătura!" 10. Dar Eu însumi voi despoia pe Esau, îi voi descoperi ascunzătorile și nu va putea să se ascundă. Copiii lui, frații lui, vecinii lui, vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
a decretat că absolut toată industria românească nu este decât un morman de fiare vechi, că toate întreprinderile agricole de stat sunt rămășițe comuniste și trebuie desființate și tot chestii din acestea care să ne aducă dacă nu în stadiul culegătorilor africani, măcar în stadiul de consumatori ale produselor occidentale. Dar nu se putea trece imediat la aceasta, până nu se demonstra că noi, cei mulți din țara, asta suntem doar o adunătură atavică de sălbatici cărora trebuie să li se
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]