15,784 matches
-
de moarte " dorința lui, aceasta i se respectă; altfel - știe românul încă din străbuni, și dacă nu o mai știe, să i-o reamintim - este mare blestem pe capul urmașilor. Numele lui "George Enescu" este rostit de toate buzele fețelor cultivate din întreaga lume civilizată, iar pe ziduri apare, la concerte mari, la Operă, la "Festival", afișul cu chipul lui inspirat și chinuit de sublimul creației - cel mai melodramatic, ca atracție semi-comercială. Dar nu manifestăm adevăratul respect pentru acest om, pentru
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
denumite la vremea lor "Kraussiade". Aflu acum că domnul Åstrand a scris catalogul extraordinarei evocări a perioadei în care tocmai Suedia gustaviană se deschisese relațiilor cu patria lui Rousseau, unde strălucea geniul muzical al lui Gluck, de acolo importat și cultivat de artiștii suedezi. Roccoco-ul făcea și el furori: vestimentație, interioare, obiecte, viața la curte și în casele unor oameni înstăriți. Tranșant și spectaculos nu lipsea lemnul, nu lipseau construcțiile din bârne solide. Suedia își păstra însemne specifice. Poate chiar nu
Destine incomparabile by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17379_a_18704]
-
obișnuit cu parcimonia cu care editurile noastre tratează literatura română de azi. Infirmând scepticismul unora și propria îndoială a scriitorilor, textele românești de succes deveneau o marfă vandabilă. "Desuet" - iată cuvântul care revine cel mai frecvent în vocabularul oricărui cititor cultivat în momentul evocării cazului Ionel Teodoreanu. Ritmul insuportabil de lent pentru contemporanii internetului se aliază cu o aglomerare de metafore și decorativism stilistic apărând redundante. Aerul vetust domină o literatură destinată unui public aflat astăzi, în cel mai fericit caz
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
nevoie aproape comercială de a coborî din bibliotecă spre a lua taurul de coarne chiar în arena realului exploziv moderează ispita literalității pure, a ficțiunii ca produs exclusiv al inteligenței artistice. Cruzimea ca viziune și limbaj de ghettou și sictir, cultivată de Radu Aldulescu ridică promiscuitatea și grotescul la rang de coșmar urban. Viața devine o capcană letală. Petre Barbu denunță un caz de întunecare a minții din senin. Mecanismele conviețuirii țin deja de psihopatologia vieții cotidiene. Spaima personajelor se face
Desant epic pentru 2000 by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17409_a_18734]
-
Columb descoperă America, Erasm "descoperă pentru sine viitoarea să lume, Europa". Curînd, el pornește să-și "colonizeze" propria-i ființă, defrișînd zone interioare care țin de cunoaștere, de plivirea buruienilor neștiinței, de desțelenirea bunelor maniere care se cuvin a fi cultivate, însușite, combătînd totodată nerozia și tradițională îngîmfare omenească. Totul în virtutea nevoii de civilizație, de promovare a antibarbarilor. Căci, în răstimpul unei clipe supreme - după cum explică St. Zweig -, Europa întreaga este unită în aspirația mult visata spre o civilizație omogena care
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
element important al cotidianului abia pe la jumatatea secolului nostru, cînd se produce o interesantă deplasare a privirii și atenției dinspre mare (apă) spre țărm. Accentul pe apă e profund diferit de cel pe plajă: marea e locul scufundărilor tonifiante, ea cultiva, crede Kaufmann, o plăcere a durerii și sufocării, pe cînd nisipul este spațiul jocului sau al lenevelii. Fiecare dintre aceste două zone, desi contigue, concep un alt fel de identitate corporală: trupul viguros, atletic și masculin al scufundatorului, al surferului
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
om de teatru obișnuit să acapareze publicul, fac din această carte nu numai cronică sentimentală și ușor vetusta a unei boeme apuse, ci și dovada discretă a unei anumite mentalități. A unui "modus vivendi" dedat răgazurilor contemplative, artei de a cultiva relații ori entuziasmelor în fața operelor de artă. Calități de altminteri indispensabile oricărui slujitor al scenei, observarea proaspătă, candida pînă foarte tîrziu, a vieții, oamenilor și întîmplărilor și disponibilitatea sinceră pentru admirație îl ajută pe Mircea Ștefănescu să treacă în revistă
Plăcerea de a consemna by V. Lută () [Corola-journal/Journalistic/17947_a_19272]
-
Recunosc drumuri grădini/ case/ ciulinii cu buzele arse// lumină pe care de departe/ o simt/ stăpînind marea/ plajă sălbatică hohotind/ în amurg// lume înăbușita// singură pe mal/ aștept singură barcă din larg/ ploaia de vară/ că o mărturisire" (Pastel). Poeta cultiva o nostalgie mixtă, moral-estetă: Nu se aud decît greierii/ cu hărnicia lor obositoare/ un strat violet acoperă/ ce-a mai rămas/ din compoziția cu case și maluri// aș vrea să pot scrie/ să mă pot scrie/ pe mine/ femeia de
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
confirmă dispariția, în poezia modernă, a deosebirii dintre "a fi" și "a părea". Ființă și imaginarul devin una, adică un joc de flăcări temerar, reflectînd energia spiritului liric. Poetul e stînjenit de limite. Plonjînd în fascinantul haos al dezordinii fecunde, cultivînd imagini din toate registrele spațiale și temporale, se străduiește a înfrunta "spaimă" existențiala declarată, prin clocotul "luminii brumoase din sud" ori pur și simplu al "invizibilului". Sufletul său meridional țîșnește în chipul unui Macedonski deschis spre abisalitate. Iată o variantă
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
edificiu. Cu mare pompă, regizată politic, se pun temeliile catedralei (mănăstirea laică fiind amînată pentru mai tîrziu). Tînărul preot Aba Pavel devine obiectul de interes al gazetelor politice, al patriarhiei, dar - și mai supărător - al celor două femei, care îl cultiva asiduu și și-l revendică reciproc, invitîndu-l la diverse sindrofii. Catedrală se ridică în ritm precipitat, bogătașul nefăcînd deloc acte de zgîrcenie, spre bucuria sufletească a parohului. Dar, treptat, acesta își dă seama că e pe cale de a păcătui. Cele
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
Ioan Holban Scriu cu o destul de mare întîrziere despre ultima carte de proza a suceveanului Ion Beldeanu, O dimineață pentru fiecare (Editură Cuvîntul Nostru, 1998). Comentînd altădată poezia să, observăm faptul că literatura lui Ion Beldeanu cultivă și explorează motivul literar al provinciei, în cea mai bună (și în cea mai productivă!) descendentă bacoviană. Prozele din cartea publicată în acest an confirmă: oameni obișnuiți, tipologii comune - albe -, nimic senzațional decît, poate, omenescul lor (Doi plopi), tot ce
Melodrame suspendate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/18069_a_19394]
-
epoca severă, morală a lui Octavianus. Ovidiu devine rînd pe rînd triumvir, decemvir, centumvir, diverse funcții sociale, dar el nu se gîndește decît la poezie. Frecventează cercul lui Messala, prefectul Romei, unde îi întîlnește pe Horațiu, Virgil, Propertius, Tibul. Se cultivă elegia. Genuri grave, serioase, potrivite austerității împăratului. Ovidiu, în acest context, se arată ceva mai îndrăzneț și scrie cu prudență Amores, ca-n zilele noastre, Amoruri, să spunem. Țiț Liviu este cu 5 ani mai tînăr decît Augustus, fiind prieten
Cînt lucruri triste,fiind trist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18091_a_19416]
-
adorație. Datorită Aurorei, istoria și familia, politică și fantezia se încrucișează într-un peisaj urban romantic și atrăgător. Dar, tot prin ea, orașul își dezvăluie și fațetă să întunecată, crudă. Moraes se teme de însingurarea amândurora, de diferențele și stranietatea cultivate până la auto-anulare. Atunci când la un moment dat orașul explodează, toate lucrurile importante din Bombay, inclusiv picturile Aurorei Zogoiby, sunt distruse într-un proces al morții triumfătoare. De fapt, creșterea necontrolată a orașului, care se extinde mult prea rapid pentru a
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
Argan a durat puțin, bazată la început pe stima reciprocă (mi-a prezentat catalogul mării expoziții de la Parma, din 1975), după care, devenind primarul Romei și filocomunist pe față, drumurile noastre s-au despărțit definitiv. Din generația mai tînără, am cultivat prietenia cu Adolfo Morganti, directorul Editurii "Îl Cerchio" din Rimini, om cultivat și admirator al culturii românești din exil (Eliade, Cioran, Vintilă Horia...) care mi-a publicat cărțile: Paradoxuri ale secolului XX, Exil, precum și volumele dedicate simbolului în arta romanica
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
asupra diversificării relațiilor între semeni. Ea s-a dovedit cu prisosință o cunoscătoare a reliefului tipologic variat și etajat (mult mai avizata în aceste perforări ale artei, și prin forță vocației, decît m-aș putea eu laudă). Că jinduiește să cultive o toga a solemnității, oficiind un ceremonial în scris și în activitatea publică - aceasta înălțare a literaturii și politicii deasupra banalului diurn e o alegere premediată. Firii, credinței, dezideratelor filozofice, care îi sînt proprii, le corespunde o îngustare, numai aparent
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
mai era nevoie! - marile, importanțele vîrtuți de exegeza ale d-lui Alexandru Săndulescu. Volumul se citește cu mare interes, peste tot întîlnind observații fine, pătrunzătoare care vor rămîne, cu siguranță. În studiul despre Alecsandri- omul de lume aflăm că poetul cultiva scrisoarea că un mijloc de mondenitate și rafinament spiritual, neexistînd, aici, intenționalitatea artistică. A știut, toată viața, să-și ocrotească o existență senina, de beatitudine, ferindu-se iarnă de frig (de care a suferit constant), fie în căldură bine întreținută
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
sau autorului Jurnalului de la Păltiniș), improvizînd pe astfel de temeiuri o mini-teorie personală, justificată în pripă prin două-trei referințe teoretice, a Relațiilor publice. Din prefața aceasta am aflat diverse lucruri despre biografia lui Gabriel Mardare, nimic despre Tatiana Lebedeva. Anecdotismul cultivat de prefațatorul Artei de a seduce, morga și emfaza culturală, cu mici cochetării pe ici-pe colo, așa cum apare în textul care introduce Arta de a trăda, sînt, vai!, rele deprinderi ale discursului intelectual din România. Dar cu mult mai grav
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
idealul, simbolul „arderii totale” pentru cauza națională se înrăzărește prin Eminescu, prin geniul eminescian. De aceea, Grigore Vieru și colegii săi întru aleasă liră, din Basarabia, și-au ales, și-au stabilit între obiectivele fundamentale, arzătoarea, mistuitoarea misiune de a cultiva limba română, de a atinge lamura limbii literare române din poezia eminesciană. Acest deziderat capătă îndorurată expresie lirică și în poezia cu titlul În limba ta de Grigore Vieru: În aceeași limbă / Toată lumea plânge, / În aceeași limbă / Râde un pământ
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
în oglindă, care se citește cu mare interes, atât pentru valoarea ei documentara, cât și pentru frumusețea literară sobra a fiecărui text din sumar, inclusiv a celor cu valoarea unor profesiuni de credință. Tocmai pentru că își supraveghează scrisul și nu cultiva exaltarea, Stelian Turlea este extrem de convingător în rarele cazuri când devine patetic. Un articol publicat inițial în Lumea, din 28 decembrie l989, înregistrează trăirea intensă pe care i-a provocat-o revoltă românilor împotriva dictatorului comunist: "Una din cele mai
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
a țarii an comunitatea umană - deci nu instituțională - europeană. A venit, poate, timpul să separăm grâul de neghina și să ăntrebăm deschis, bărbătește, cât spațiu de manevră șanț dispuși să lase românii patrioți maghiarilor din România? Avem voie să ne cultivăm morții, cultura, valorile simbolice? Ni se ăngăduie să ridicăm capul cu demnitate, sau ni se rezervă doar dreptul de a trece umbrit, cu privirile plecate, asemenea unor răufăcători, pe lângă uluci? Cât anume din noi șanț dispuși cei din jur să
Să ne dumirim by Stefan Borbely () [Corola-journal/Journalistic/17461_a_18786]
-
Beaujeu (Leș Grecs et leș Romains, 1967, în colaborare cu J. Defradas, si H. Le Bonniec, 1967). E pasionanta analiza structurală a geniului. André Chastel subliniază faptul că lui Marsilio Ficino îi datorăm cristalizarea conceptului de geniu, așa cum a fost cultivat de romantici, în speță de cei germani, adică un ins "inegal, categoric, pradă acceselor șubițe de entuziasm ce-i tulbură abulia". Prin urmare, "geniul cunoaște alternante de inspirație și de disperare, vizitat de furor și apoi abandonat forței sale lăuntrice
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
paradox, ca alimentul sau e dubiul. Altminteri riscăm a cădea an mecanică artificiului cu aspect pios, atât de ușor de manipulat, atât de frecvent manipulata. Iată de ce ni s-au părut pline de interes intervențiile celor câțiva tineri inteligenți și cultivați din Dilemă, ăn legătură cu Eminescu, care, ăn pofida unor note poate prea ăngrosate, au avut meritul de-a da un brânci hagiografiei, din ce an ce mai ostenite, ănchinate genialului poet. ănfruntănd scandalul ăntrutotul previzibil, ei au deschis o
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
petițiilor, a revendicărilor și a ăprotocoalelor" mai mult sau mai putin relevante înseamnă a accepta să fii părtaș, cu inconștiență, la un șir de fraude care, pe termen, lung, se vor întoarce împotriva ta. Nostalgia statului-uger și a presedintelui-tătuc se cultivă mai ales prin astfel de stratageme politice. Intrând în acest joc, guvernanții de azi se dovedesc cei mai eficienți agenți electorali ai stângii revansiste și etatizante. Un tânăr care la douăzeci de ani crede că cineva e dator să-i
(Prot)ocolul lumii în optzeci de greve by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17478_a_18803]
-
Gabriela Țepeș Mai mult poate decât an oricare domeniu al cunoașterii umane, ăn cercetarea științifică respectul pentru rigoarea formulării și pentru scrupulul informației se cuvin cultivate dincolo de orice orgoliu al "descoperitorului". an virtutea unei morale consecvențe, si discursul despre cercetarea științifică ar trebui să se "contamineze" cu același spirit al acurateței și al conciziei. Aceasta ar fi, pe scurt, morală lucrării lui Gheorghe Stratan, Galileu! O
Galileu, vai, Galileu! by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17483_a_18808]
-
de departe de casă" (Stăpânita). Ultimul stih trădează, desigur, fundalul de nostalgie al oribilelor inventivități. Socotindu-se "vinovată de construcția abisului" an fiecare lucru pe care-l atinge verbul, "vinovată și nătânga" pentru a fi "obosit an contemplație", Mariana Marin cultiva o poetica substanțial solitara, solitudinea fiind aici implicată că neămplinire, ca melancolie a concretului, ca amar simțământ al unei existente stigmatizate de negativ. Degradarea" e alibiul material al ănsingurării, după cum sorgintea să morală, "despărțirea", reprezintă un alibi al poeziei: "Cu
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]