428 matches
-
ca el. Evident că erau și mai proști ca el, dar asta n-o spunea cu voce tare. Ultima dată, culmea nenorocului, a ajuns să fie primul pe lista nereușiților. Toată speranța și-a pus-o în vreo boleșniță, în cumătra cu coasa sau chiar în forțele divine. Cu forțele divine a tot încercat și a ajuns la ferma concluzie că slujitorii Domnului nu mișcă nici un deget în favoarea sa. Nu tu blestem, nu tu afurisenie, nici să-i pici cu lumînarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de timp, îi aparține. Îmi închipuiam că era mîndru că, spre finalul vieții sale zbuciumate, a devenit stăpînul unei case vechi, care era un amestec de istorie, mister și dramă. Locuia singur, fără rude și uitat de timpuri și de cumătra cu coasa. Mergea tîrîind picioarele, cu precauție și economie. În general, nu-mi place să descopăr situații pe care, cu siguranță, viitorul mi le va oferi din belșug și mie. Prefer să nu văd scene pe care viața mi le-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
urătorii... Îi asculta atent, le oferea darul și, aproape neauzit, spunea: Să veniți și la anul, chiar dacă... cine știe? După Anul Nou boala a început să se manifeste din ce în ce mai vizibil. Prin martie apela tot mai des la oxigen. Nu, nu, cumătră, vorbea pentru el. Ți-am spus, vii după Paști. După ce voi spune "Hristos a înviat!", după ce voi ciocni ouă roșii cu toți ai mei. Respirația îi era rapidă și zgomotoasă. Ochii au căpătat străluciri stranii. La vederea celor dragi zîmbea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
-i pasă lui săracul,/ Că nănașa spune crezul/ Și se leapădă de dracul 63. Atmosfera incintei este cea obișnuită: Marta mânue cociorbe/ Iar Maria toacă hribii.// Iar la colțul marei vetre/ Stau pe laiți, lângă spuze,/ Un moșneag și trei cumetre,/ Povestesc mișcând din buze./ Tinerica puica nașa/ Prejmuiește tot pe moașa,/ Pe când spală la un blid,/ Iar bătrâna gată fașa/ Și cumetrele se râd64. Nici arborii de la Ipotești nu sunt uitați, constituind parte integrantă a incintei, părând să protejeze casa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Iar Maria toacă hribii.// Iar la colțul marei vetre/ Stau pe laiți, lângă spuze,/ Un moșneag și trei cumetre,/ Povestesc mișcând din buze./ Tinerica puica nașa/ Prejmuiește tot pe moașa,/ Pe când spală la un blid,/ Iar bătrâna gată fașa/ Și cumetrele se râd64. Nici arborii de la Ipotești nu sunt uitați, constituind parte integrantă a incintei, părând să protejeze casa însăși: Iar în ușa casei crește/ Teiul mândru ce-o umbrește/ Ca un viu coperământ 65. În jurul casei, întocmai ca-n basm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
-și pregătească cele necesare lecției 2.Exerciții pregătitoare 10 min. Text ce cuprinde propoziții fără logică În conținutul acestuia Pe tablă a fost scris următorul text: „Ursul a pornit prin pădure. Vasile scrie pe caietul cel nou. Deodată, a apărut cumătra vulpe, Întrebându-l: -Încotro, dragă ursule? Cărțile de povești sunt frumoase. -Spre smeuriș, cumătră. Alcătuiți un text alegând numai propozițiile care au legătură de Înțeles. -Scrieți textul! Verific frontal modul de realizare. Evaluare formativă 3.Anunțarea temei, obiectivelor noii lecții
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
fără logică În conținutul acestuia Pe tablă a fost scris următorul text: „Ursul a pornit prin pădure. Vasile scrie pe caietul cel nou. Deodată, a apărut cumătra vulpe, Întrebându-l: -Încotro, dragă ursule? Cărțile de povești sunt frumoase. -Spre smeuriș, cumătră. Alcătuiți un text alegând numai propozițiile care au legătură de Înțeles. -Scrieți textul! Verific frontal modul de realizare. Evaluare formativă 3.Anunțarea temei, obiectivelor noii lecții 3 min. Metoda conversației și a explicației. Astăzi vom Învăța despre părțile unei compuneri
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
punctuație din textul „Vulpea și strugurii” și pune-le la locul lor: O vulpe vicleană ( ) ca toate vulpile ( ) zărește pe o viță niște struguri mari și copți ( ) de-i lăsa gura apă ( ). Cum să ajung la ei ( ) se tot Întreba cumătra ( ) A dat târcoale ( ) dar degeaba ( ) Ciorchinii erau prea sus ( ) și vulpea nu-i putea ajunge ( ) ( ) Sunt acri ( ) zise ea și plecă mai departe flămândă ( 2. Formulați cel puțin În două feluri propozițiile ce le veți obține din cuvintele de mai
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
cu tranzitivitate directă): „Viață, nu mă părăsi în răsăritul acesta, privește fruntea mea de pe acum aurie.” (M. Isanos) „De aceea, am făcut și eu un praznic, după puterea mea, și am găsit de cuviință să te poftesc și pe dumneata, cumătre.” (I. Creangă), • interjecții tranzitive: „Afară de aceea mai ai o considerație... Iat-o.” (M. Eminescu) „Pământ rebel, iată copiii tăi! ” (M.Eminescu) Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect semantic, limita exterioară fixată de complementul direct desfășurării acțiunii verbului (cu punct de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în lumea ceealaltă, Fiind cu milă și dirept, M-a pus cu sfinții laolaltă Și-n rai mă duseră de-a drept. Dar cum mai pune Sfântul Petre La rău canon pe-un biet creștin! Când cer să beau, zice: ,,Cumetre, Noi n-avem cimpoieri și vin. Și totuși domn fusesem darnic Și bun de inimă cu toți. De câte ori l-al meu păharnic Umplut-am cupa numai zloți! Că ce sunt recile mademuri, Ce aur, pietre și sidef Pe lângă vinul copt
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pietre. Zadarnic. Doar una, în cădere, fărâmase pipa piticului. Și asta îl întărâta și mai mult pe băiat." (Mircea Sântimbreanu, Mărul) (e) "Jupânul corb, pe-o creangă cocoțat, / ținea în clonț un boț de caș furat. / Ademenită-ndată de miros, / cumătra-i spuse pe un ton mieros: Să ne trăiți multi ani, Măria Voastră, / că sunteți, zău, ca din cutie scos! / Iar de-ați avea și glasul mlădios / pe cât v-arată penele frumos, / ați fi curat o Pasăre Măiastră!" (Jean de la
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
că este fratele loc cel mic, slăbiră vârtejile și dete drumul frânghiei, care se lăsă în jos cu mare iuțeală, ceea ce făcu pe frați să crează că Prâslea s-a prăpădit." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (f) " Alei, cumătre! da' nu știi că nevoia te duce pe unde nu-ți e voia și te-nvață ce nici gândești? Ascultă, cumătre: vrei să mănânci pește? Du-te desară la băltoaga cea din marginea pădurei, vârî-ți coada-n apă și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
făcu pe frați să crează că Prâslea s-a prăpădit." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (f) " Alei, cumătre! da' nu știi că nevoia te duce pe unde nu-ți e voia și te-nvață ce nici gândești? Ascultă, cumătre: vrei să mănânci pește? Du-te desară la băltoaga cea din marginea pădurei, vârî-ți coada-n apă și stăi pe loc, fără să te miști, până despre ziuă; atunci smuncește vârtos spre mal și ai să scoți o mulțime
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
să construiască, în vreme ce altul, Șerban și-nu-mai-știu-cum, le înlocuia cu proverbe. Ideea că la Cotroceni se va duce Văcăroiu, Văcăroiu!!!!!, caricaturile și jocurile de cuvinte de acum... șaisprezece ani, Dumnezeule, Doamne, clepsidrele, apostrofarea de a se spăla adresată peste gard, de cumătra Buruiană, unei preopinente. Dacă eram la Diaconescu cu Bahmuțan și Prigoană și tot mai exista speranța ca cineva să emită de acolo o idee. Surâsul de Lolită vicioasă al lui Geaonă, când îi mai "acorda trei minute" de delir lui
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
m-o cocoșit no, că doar nu avea să-mi cânte imnul și dupaceea o fugit la dracu în pădure, nu l-am mai văzut”. „Bine și mata ce-ai făcut?”.” Eu, am măs acasă și m-am jăluit la cumătra Floare, care-i în vecini colea, iar dumneaei o trimis un copchil ș-o anunțat-o pe Rozica me, care a venit la mine și i-am povestit ce am pățit și asta o fo”. „Bine bine,da cum ați
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Minerva, București, 1974, pp. 289-291. Vasile Bogrea, "Etimologii populare" [1926], în Pagini istorico-filologice, cu o prefață de acad. Constantin Daicoviciu, ediție îngrijită, studiu introductiv și indice de Mircea Borcilă și Ion Mării, Dacia, Cluj, 1971, pp. 293-296. Sextil Pușcariu, "Biata cumătră e departe" [1943], în Cercetări și studii, pp. 477-487. 172 Vasile Bogrea, "Semantism românesc și semantism balcanic" [1927], în Pagini istorico-filologice, pp. 139-152. 173 Lucian Blaga, "Geneza metaforei și sensul culturii" [1937], în Trilogia culturii, cuvânt înainte de Dumitru Ghișe, Editura
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
acestuia era în pericol și mâniată pe logodnica trădătoare. Acest abandon, pe care familia nu o privește cu ochi buni, este la fel de prost văzută și de ceilalți oameni din cartier. "Alta pe care o mănâncă nu spun eu unde! [...] vorbesc cumetrele din piață, care stau cu ochii pe fetele celor plecați..". Consumați, consumați! În acești ani ai Războiului Rece și decolonizării, societatea franceză trăiește încă întoarsă către trecut. Așa cum se înverșunează să-și păstreze prestigiul de mare putere, tot așa se
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
un tînăr bărbos, cu un Peugeot! Nu era de-al nostru, că doar nu-s nebuni pe-aici! O fi fost din altă țară. Ce spui, domnișoară, că era francez? Din Haute Savoie? Cum? Era parașutist? Ei, d'aia!". Și cumetrele duc mîna la frunte într-un gest semnificativ. Dar, oricum, localitatea este prea aproape de Italia pentru ca să nu se fi strecurat o sensibilă doză de căldură umană în sufletele acestor francezi bănuitori și ținînd la mica lor viață cotidiană, netulburată de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
necesar pentru zidit, ușile și ferestrele cu tot cu tocuri, în scurtă vreme au ajuns cu construcția sus la căpriori. De data asta, a venit la noi Bodoașcă cel bătrân, tatăl factorului Ion și i-a cerut mamei să respecte obiceiul satului: Cumătră Mărioară să dai meșterilor, să pună sus pe căpriori un ștergar alb și-o năframă! Mama a ales din lada cu zestre un ștergar alb și frumos și un lucrător mai tânăr l-a atârnat sus, în vârful casei. Alt
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu blândețe și-l pofti la un pahar de vin din viile domnului său, pe care-l Însoți cu nuci, miere și pâine proaspătă. Între timp, Adelheid fu condusă la chilia ei, sub oblă duirea bătrânei doice a ducesei, o cumătră rotofeie cu limbă ascuțită și cu o uriașă scufie albă, cum tânăra nu mai văzuse În viața ei. Într-o clipită, toate evenimentele de la Curte fură pomenite cu o repeziciune uluitoare, toți locuitorii castelului fură trecuți În revistă, cu calitățile
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
trăiască, râde poetul. — Haideți, domnilor, să plecăm de-aici, până nu vin codoșii să se ia de noi ! Ia-o tu-nainte, că venim și noi, după care Pribeagu îi dă un cot lui Cristi. — Nu ți-a ajuns deci, cumetre ? — Ei, spune și tu, domnișorule Cristian, în ce fel de haită ne-am nimerit. Cu un fricos căruia trebuie să-i cauți ouțele cu lupa. Și tot el vrea s-o tulească, de parcă pe el l-ar fi pocnit mâncătorul
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
lui Cristi și în inima lui prea naivă, în dame de companie nu mă încred așa ușor. Termină, sare Cristi, nu e vreo ușuratică de bordel. Ce știi despre ea de te grăbești s-o judeci așa repede ? — Ho ! Ho, cumetre, râde Mamutu’. De ce să ne certăm pentru o muiere, în loc să gustăm un pește proaspăt cu lămâie ? — Ei, știam eu că lipsea ceva vinului nostru. Mamutule, mare adevăr ai grăit ! Am o foame de lup și alta nu ! Și așa trece
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Încă unul ? — Nu... — Pentru curaj ! Curaj ? Domnișorule Cristian, doar n-o să stăm cu mâinile în sân. Trebuie să intervenim ! Doar n-o să lăsăm frumoasa prințesă să fie răpită pentru totdeauna de acest zmeu deco- lorat și pistruiat. — Și ce propui, cumetre ? râde Mamutu’. Un duel ? Mai mult ! — Două dueluri ? râde și mai tare Mamutu’. Domnișorule Cristian, aici dumneata trebuie să intervii. Păi, cum să ne apropiem de ea ? Ar fi ridicol. — Dar nici vorbă să ne apropiem ! O vom cuceri de la
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
am aflat unde merge și, bineînțeles, dincolo de toate cele, cu o orchestră în spate, o poezie merge de minune, nu un cântec ! Da, eu sunt cel nebun, cum de nu mă gândisem la asta ! ? râde Pribeagu. — Ești o figură, Sachi, cumetre, zice Mamutu’. Da, ca să vezi ! Sunt o figură, dar nu fac atâtea figuri, nu găsești ? Apoi o liniște apăsătoare s-a lăsat la masa celor trei, care era chiar lângă vitrinele puțin aburite. Ascultau fără interes zarva din restaurantul destul de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
aia va auzi vocea ta minunată, pe care eu o cunosc atât de bine, știi bine că o să se înmoaie toată. — Auzi, da’ parcă nu-ți plăcea de ea. — Da’ nu-mi place nici acum ! Nu înghit futaiul pe bani, cumetre. Nu-i de mine, hai, nu te supăra. Dar dacă femeia asta te va face să cânți, în sfârșit, jos pălăria. O s-o iubesc mai mult decât o s-o iubești tu ! O s-o iubesc mereu, pe când tu dacă o noapte
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]