735 matches
-
faptele. Sub pojghița opacității, se formează abuzul care eclozează inevitabil. Să fim profunzi, și nu formaliști, făcând cu lehamite ceea ce pretindem că ne definește, mai ales civic și spiritual. Să fim sobri, pentru ca direcția acțiunilor noastre să fie dictată de cumpătare. Pentru orice individ, a fi patriot nu ar trebui să presupună ca acesta să urle din toți bojocii că își iubește țara. Sunt destule birouri cu funcționari frustrați și plictisiți, mai rotofei sau mai sfrijiți, care își clamează patriotismul, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
lui Cervantes. Dacă am încerca să căutăm ceea ce ar fi putut îndrepta interesul lui Caragiale către cele două Istorii extraordinare, traduse din Poe după Baudelaire, am afla înclinarea spre gestul și situația excesivă, lucruri care se manifestă adesea, împotriva esteticii cumpătării și a autocontrolului. Înclinarea aceasta a fost remarcată de Zarifopol, care i a acordat poate o pondere disproporționată în aceeași introducere la vol. al III-lea din Opere, Zarifopol citează afirmația din Grand Hôtel ,,Victoria Română’’: ,,Simt enorm și văd
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
fiind, în acest caz, un factor descalificant, dar poate dobândi și o valoare simbolică inițiatică. Abu Hasan fusese tentat întotdeauna să experimenteze viața sub semnul aventurii nelimitate, ca alternativă și totodată ca revoltă față de autoritatea paternă care îl silise la cumpătare. Se produce astfel o deplasare a problematicii oedipiene în planul unui alt tip de poezie (,,Banii zgârcitului în mâna risipitorului’’). Rezultă aici un fel de joacă de-a regalitatea la scară mică, căci pentru un an el este ,,califul’’ anturajului
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
la stoici, una dispusă conform ordinii divine, pentru creștini), adoptând calea virtuții și lepădând viciul reprezintă, în esență, puncte comune. Virtuțile cardinale sau secundare teoretizate, definite și cultivate de stoici nu diferă de cele recomandate de creștinsim. "Înțelepciunea, curajul, justiția, cumpătarea", apoi "mărinimia, înfrânarea, prezența de spirit, hotărârea bună"9 sunt și valorile creștinismului. La fel cum păcatele sau viciile capitale coincid. Ceea ce diferă este încrederea stoicilor în rațiune, în posibilitățile omului de a se controla, de a se comporta în conformitate cu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
creștinism și devine un înțelept care cultivă prudența și amestecă natural cinismul și stoicismul; Castorul, simbol al stăpânirii, al renunțării la vicii pentru câștigarea vieții veșnice, adevărat model de conduită creștină este un simplu frustrat sexual; Filul (elefantul), simbol al cumpătării, al înțelepciunii, al religiei, al abstinenței devine efigia lăcomiei, a iubirii de putere și a prostiei; nevăstuica, simbol al Sfintei Fecioare sau, după caz, al lui Iisus însuși nu este în Istoria ieroglifică decât o soție adulterină, o stricată irezistibil
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
la îndemâna celor care doresc să trăiască o viață plăcută lui DUMNEZEU. Din aceste scurte istorioare, bine înțelese și puse la inimă, sufletele noastre se vor îmbogăți și vor spori în credință, nădejde, dragoste, milostenie, cinste, adevăr, dreptate, evlavie, bunătate, modestie, cumpătare, recunoștință etc. Le-am numit morale, căci morala este trăirea CONȘTIENTĂ a vieții, arta înfrumusețării existenței umane și calea către FERICIRE; și religioase, deoarece RELIGIA reface și desăvârșește legătura conștientă și liberă a omului cu DUMNEZEU. Fie ca aceste pilde
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
irascibile și raționale. Astfel, neștiința și nechibzuința vin din reaua întrebuințare a puterii raționale, iar ura și necumpătarea, din reaua întrebuințare a puterii irascibile (iuțimea) și poftitoare. Însă din buna întrebuințare a acestora ne vin cunoștința și chibzuința, iubirea și cumpătarea. Prin urmare, nimic din cele create și făcute de Dumnezeu nu este rău<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a treia, cap.3, în Filocalia, vol. II, p. 87 fotnote>. La cei începători în viața duhovnicească, căderile se
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
la respectarea și consolidarea valorilor comune (simțul răspunderii, setea de cunoaștere); c) norme referitoare la relațiile interpersonale cotidiene (respectul reciproc, solidaritatea, tactul, politețea, ospitalitatea, buna-cuviință, generozitatea, încrederea, recunoștința); d) norme referitoare la comportamentul omului ca membru al societății (demnitatea, cinstea, cumpătarea, hărnicia, sinceritatea). În procesul de recuperare, atenția trebuie să-i fie orientată cu precădere asupra:setei de cunoaștere, omeniei, simțului măsurii și răspunderii. Vom analiza acele trăsături care sunt esențiale în comportamentul kinetoterapeutului în relația cu pacientul. Setea de cunoaștere
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Iași -, dedicate operei de tinerețe a poetului. Cercetarea se înscrie, programatic, în ramele unui comentariu aflat la confluența dintre critica modernă și cea tradiționalistă, cu predilecție evidentă pentru cea de a doua, pentru cumpătarea ei. Istoricul literar e un adversar tenace și îndârjit al exagerărilor protocroniste, precum și al acelora care urmăresc reevaluări radicale. Reluând o veche dispută referitoare la valoarea postumelor și antumelor eminesciene, D. înclină net în favoarea textelor antume, considerate singurele care au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286843_a_288172]
-
bruscă semnifică o fractură de nivel nu doar în existența protagoniștilor (Kesarion și Maria), ci în întreaga desfășurare a romanului. 2.4.3. În restul capitolelor ce configurează macro-cadrul bizantin (X-XV), discursul romanesc revine la textemele biblice care îndeamnă la cumpătare și pocăință. Emblematică în acest sens este o replică a episcopului Platon ("[20] Lumea a fost dintotdeauna așa, supusă ispitelor și răutății. De aceea spiritul își caută ostroavele. Într-adevăr, această trecătoare viață e plină de dureri și de mâhnire
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
naratorul trimite în mod explicit la p. 53 și 62). Filaret e omul care rezistă oricărei ispite, îndeosebi dorințelor de îmbogățire și de mărire (v. textemele [15], [24] și [25]); chiar și ca bunic al împărătiței Maria, el își păstrează cumpătarea și curățenia sufletească: "Sufletul meu întru nimic nu s-a schimbat; iar acestui trup nu-i trebuie altă haină, căci în curând se va duce acolo unde deșertăciunile trebuiesc lepădate." (p. 105) 3.1.3. În imediata apropiere a câmpului
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cum îmi ziceți, aproape zilnic, fie la amiază, fie seara, stă în capul mesei unui grup de elevi, cu o porție bogată de mâncare dinainte, fără îndoială pusă din dragoste din partea voastră, și vorbește despre înfrânare, despre post și rugăciune, cumpătare și toate virtuțile care ușurează trupul de povara cărnii, prin care plăcerile ațâțate de satan duc la pierzania sufletului. Și... azi la o masă, mâine la alta, bucuria că am vestit Evanghelia fără plată, deși puteam să mă folosesc de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
atât de străină obișnuinței umane. Ceea ce voi prezenta acum succint în fața cititorilor, despre această viață petrecută în starea de claustrare fizică, aș vrea să fie și un semnal de alarmă pentru toți cei care, ignorând problema virtuților creștine, înfrânarea și cumpătarea, pierd prilejul valorificării stării de claustrare. Îți dai seama imediat ce fel de om ai în față chiar după felul în care se comportă față de hrana ce i se oferă în condițiile închisorii. Prin două moduri se secătuiește de energia fizică
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
foarte scurt studiu, există zeci de asemenea hârtii ce justifică atâtea miliarde de lei cheltuite cu rușii atotstăpânitori pe întreaga țară, dar care și dau în vileag rapacitatea și completa nesimțire dar și o lipsă totală de bun simț și cumpătare, ca să nu mai vorbim despre caracterul de stăpâni de sclavi absoluți ce și-l însușiseră prin transmiterea ereditară a proastelor obiceiuri moștenite de la strămoși lor asiatici. În episodul următor, vom afla ce s-a mai întâmplat și cu viitorii sclavi
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
obișnuiți, adaptați la interlocutor; * barierele culturale - mulți părinți se consideră inferiori cadrului didactic din acest punct de vedere. Profesorul nu trebuie să exacerbeze rolul acestei eventuale discrepanțe făcând tot posibilul ca dezechilibrul de cultură să se transforme, printr-o chibzuită cumpătare, într-un raport echitabil. Aceste aspecte pot determina situații conflictuale între profesor și familie. Pentru rezolvarea acestor situații este nevoie de: * cunoaștere reciprocă; * comunicare periodică și efectivă, cu aspecte formale și informale; * cooperare în anumite activități; * acceptare reciprocă, înțelegere și
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
bani. În contrast, persoanele cu scoruri mici sunt încrezătoare și acceptă situații în care este vorba de bani (Yamauchi și Templer, 1982 apud Pimental et al, 2009). Exemplu item: Spun automat „Nu-mi permit”, chiar dacă îmi permit sau nu. ECONOMIE Cumpătare, grijă și prudență în situații și decizii legate de bani, un management a banilor și o atitudine față de bani conservatoare, se acordă o atenție sporită planificării și bugetului. Această optică se referă atât la deciziile prezente cât și la cele
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
la acela ieftin dar bun importat din Dacia; și sănătos. Ce să facem cu pieirea Imperiului Roman? Vorba ceea: „peștele de la cap se’mpute“. Poate și vinul l’a ajutat... Aviz amatorilor: Nu ca un elogiu adus sărăciei, ci doar cumpătării, echilibrului cu ceea ce se află În jur, de ce ai mai mult, de aia te expui mai mult, chiar dacă nu știi; am aflat-o abia după două mii de ani... „Radioalmanah“, 31 iulie 1998, ora 17,20 32. Popescu Mărturisesc că n
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
chiar dacă cea de pe care citesc acum e frondistă de-al binelea, sau dintre lățimea și Înălțimea templelor antice, pasămite nici zeii nu exceptează de la dimensional. Și cum dimensiunea e cuantificată de măsură, și trebuie să fie una În toate, adică cumpătarea pe care o repet mereu și tuturor, am s’o aplic și În ceea ce mă privește: mă opresc aici luând, nu o dimensiune, ci o „măsură“. „Sâmbătă cu prieteni“, 26 septembrie 1998, ora 15,13 36. Micuța exilată Desigur, omului
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-uri În loc de hrană, deși asta Încă n’a ajuns „de leac“, adică nu doar iluzii ba chiar otravă; acela de a purta povara bătrâneților cât puteți mai mult. Dacă ați Întreba Natura, ea v’ar răspunde printr’un singur cuvânt: cumpătare, iar cele trei exemple de luxuri inutile - ah, ce pleonasm! - ar deveni fericire, sănătate și tinerețe fără bătrânețe, așa cum numai În basme le mai puteți afla. Dar vi le urați cu orice prilej... Urmându-mi sfatul, veți avea numai de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
jumătate rădăcină. Despărțite, cu securea, de grădinar, mai puțin cele câteva plante pe care el le lasă pe la anul, de sămânță. Dar te-ai gândit și la heterotrofele solului, care și ele contribuie la viața verzei, nu Îndemnând-o la cumpătare, dar asigurându-i pentru la anul cele mai bune condiții - ei și urmașilor; adică debarasând-o de deșeuri, substanțele reducătoare eliberate În sol? Crezi că ele o fac gratis? Și ele mănâncă. Anume substanța acumulată În rădăcină, atunci când aceasta nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
iar nu 250 de milioane ca pe vremea când ați inventat postul, mai precis alternarea lui, de patru ori pe an, cu fruptul. În Natură nu există decât un regim constant, cu câte puțin din fiecare În fiece moment. Adică cumpătare. Iar dacă vreun anahoret vrea să postească, o poate face foarte bine și sănătos: lăsându-se, ca de fumat, de orice se cheamă frupt, creându-și astfel o „constelație“ enzimatică la fel de stabilă/constantă, chiar dacă diferită de a aceluia care respectă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Universității, Bismarck cum i s-a spus mai tot timpul deși nu avea nici pe departe prea multe dintre trăsăturile cancelarului german. Am colaborat destul cu profesorul Gheorghe Mustață și în situații dintre cele mai diferite. Întotdeauna m-a impresionat cumpătarea d-sale în relațiile cu ceilalți, grija pentru detalii atunci când trebuie să decizi poate chiar destinul celorlalți, intransigența și chiar fermitatea în situațiile în care se afla, în mod vizibil, în fața unor indivizi care nu aveau prea multe în comun
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Maurya și regele Asoka Pentru regele Asoka, care a fost încoronat în anul 269, realizarea cea mai frumoasă și redutabilă a fost cea a religiei, dorința acestuia constând în aceea ca "întreaga lume să trăiască la adăpost, în pace, în cumpătare, cu bucuria în suflet". * Hinduismul constă, îndeosebi, în diversitatea și multitudinea sectelor care tind, în general, spre un gen de monoteism, reprezentat de cultul lui Șiva sau cel al lui Vișnu. Marele poet Kalidasa a trăit aproximativ între anii 390-460
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
pe care le-a inclus în ultimul capitol al cărții sale Descrierea Chinei sub titlul "Descrierea vestitei și marii insule a japonezilor și ce se află acolo". Nicolae Milescu, după ce face o prezentare a reliefului, scoate în evidență obiceiurile, hărnicia, cumpătarea și curajul, precum și alte trăsături morale ale japonezilor. "Populația acestei insule scrie N. Milescu este foarte curajoasă atât în călătoriile pe uscat cât și pe mare". Deși această carte a fost tipărită abia cu două secole și jumătate mai târziu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
ocupă cu comerțul și meseriile ușoare, care nu cer multă muncă, dar bănoase” <endnote id="(603, pp. 103-104 ; 147)"/><endnote id="(685)"/>. În anii ’40, sociologul socialist Alexandru Claudian elogia „calitățile intelectuale și morale”, precum și „virtuțile sociale” ale evreilor : „hărnicia, cumpătarea, voința puternică, perseverența” sau, În altă parte, „munca, seriozitatea și statornicia” lor. Analizând „cauzele sociale” ale antisemitismului și vorbind despre „anti- semitismul concurenței”, el considera că anume aceste calități (În bună măsură profesionale) au generat sentimente iudeofobe În rândul meseriașilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]