1,497 matches
-
ce-s arcuite, Iedera crescută parte peste ziduri, Ghiocei la tâmple, pe obraz și riduri. Am deschis ferestra să intre lumina Adun bob cu bob, înlătur neghina, Pe altar de flori pun iar rugăciune Frunza și iubirea vin să se cunune. foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Regăsire / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1378, Anul IV, 09 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
REGĂSIRE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360191_a_361520]
-
veșnicie a mea. Sclipiri de lună le-am cules pe toate Și-n brațe o să ți le pun, Sunt prețioasele ofrande, Despre iubirea-mi, ele-ți spun. Din razele de soare o să-ți fac coroană, Inelul lui Saturn ne va cununa, Rochie de mireasă din clarul de lună, Dumnezeu din ceruri, ne-o binecuvânta. Ating pământul Când aproape ating cu aripile pământul Și zborul meu s-a împlinit, La tine îmi zboară gândul Și-n brațe aș vrea să te alint
AVIATORILOR de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359899_a_361228]
-
fiind foarte distant și rece față de ea. Marian se indignă când auzi acele cuvinte și spuse: „Cum este posibil așa ceva Andrei, ea a lăsat totul și a venit la tine, ați trăit un an împreună, ai promis că vă veți cununa, că vei forma o familie împreună cu ea și acum îi spui să plece. Dar unde să se ducă ea, ce fel de viață să mai înceapă ea acum după ce te-a urmat pe tine și a lăsat în urmă totul
ÎN LUMINA UNEI DIMINEȚI DE APRILIE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359963_a_361292]
-
vreodată studiile juridice. Fără să fi fost o zi judecător, procuror sau măcar avocat. La audieri, numita dnă Guseth produce un număr de senzație în fața Comisiei parlamentare. Zice că funcția de ministru al Justiției e o „încununare” a muncii dânsei. Cunună se dă la premiu, dna Guseth vede funcția asta ca pe o decorație, un fel de Bene Merenti, pe care o ia și o pune pe perete fără a fi capabilă să răspundă la întrebările elementare privind sistemul de Justiție
Agronomul e pe câmp... () [Corola-blog/BlogPost/338979_a_340308]
-
măcelar român din Obor și cu unul turc din Vitan Am rememorat atunci, printre emoțiile momentului, că pățisem același lucru cu patru ani înainte, ghiciți unde: la biserică! Am hotărât să ne botezăm primul copil la biserica unde ne-am cununat. Am stabilit cu o lună înainte data, joi am trecut pe acolo să reconfirmăm ora agreată, iar sâmbătă, în ziua cea mare, la prima oră, în timp ce ne pregăteam, cu inima plină de tot ce e mai bun, sună telefonul. Era
Bună ziua, am venit să naștem... Acum, repede!... () [Corola-blog/BlogPost/338486_a_339815]
-
Când i-a văzut pe drumeți, i-a chemat și i-a ospătat cu merindele din straiță. „Ce ficior leneș și ce fată de treabă! a exclamat Sânpietru. S-o răsplătim pe fată.” Și a zis Dumnezeu: „Fata să să cunune cu ficioru leneș!” „Cum, Doamne, s-a mirat Sânpietru, asta-i pedeapsă, nu răsplată!” „Lasă, Petre, că fata s-o descurca, fincă-i de ispravă, da ficioru trăbuie să trăiască și el cumva!” În a doua poveste, Dumnezeu și Sânpietru sunt
Povestea ca viață. Dumnezeu cu față umană () [Corola-blog/BlogPost/338610_a_339939]
-
pomenești că or fi și-ăștia de-ai regimului, ha?!”. Ce puteam să mai zic. M-am mulțumit și așa... -Dar de ce te-au arestat pe dumneata? nu știa încă Mircea Nistorescu. -Lor le trebuia un motiv, fiindcă tata fusese cununat și eu botezat de un om al mareșalului, care ar fi făcut parte și din cancelaria lui într-un timp. Și să vezi motivul: Mama pusese la privată bucăți de ziar și pe una din alea se aflau chipurile lui
Ultimii proscrişi. Fragment din romanul în curs de apariție „Coroana oțetarului” de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339664_a_340993]
-
-a pizmelor de rand; În lumea-ti strâmta și deșarta, ... Tu lasă vechile dorinți, Și lumea, sorții ei meschine; În schimb am să-ți deschid depline Și neștiute cunostinti; Iar duhurile mele, toate, Smerite te-or slavi atunci, ... Luceafărului eu cunună Smulgând-o ți-o voi da în dar, Și roua ce-oglindeste luna Pe-a ta cununa-am să presar; Ti-oi fauri o cingătoare Din asfințit fâșii rupând, Și tot văzduhul străbătând Le-oi adapă cu arome rare; Din
Un erou al timpului nostru… () [Corola-blog/BlogPost/339343_a_340672]
-
de după război. Noul regim răvășește satul, răstoarnă vechile rânduieli, scoate în față pe sărăcanii satului, un Isosică, Tăbârgel, Plotoagă, Zdroncan, Bilă, Mantaroșie etc. De ce romanul s-a numit „Moromeții”? Mergând pe firul documentelor am găsit în „Însemnarea celor care se cunună” din anul 1834 că „s-au logodit și s-au cununat mirele Dumitru sin MARIN MOROMETE, locuitor în satul Bucovul (vecin cu Siliștea Gumești) cu numita mireasă Dobra, fata lui Neagu Dinu, locuitor în satul lor, în luna decembrie, ziua
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
față pe sărăcanii satului, un Isosică, Tăbârgel, Plotoagă, Zdroncan, Bilă, Mantaroșie etc. De ce romanul s-a numit „Moromeții”? Mergând pe firul documentelor am găsit în „Însemnarea celor care se cunună” din anul 1834 că „s-au logodit și s-au cununat mirele Dumitru sin MARIN MOROMETE, locuitor în satul Bucovul (vecin cu Siliștea Gumești) cu numita mireasă Dobra, fata lui Neagu Dinu, locuitor în satul lor, în luna decembrie, ziua 16, anul 1834, ce se arată împotrivă prin mine Popa Marin
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
pelerinajului. Călătoria transformă extraneitatea în intimitate. Eul creator are o experiență bisericească îndelungată: de când se știe a mers la biserică, și în satul natal (ca elev), și în Craiova, ca student ori jurnalist, și înainte, și după 1989. S-a cununat în biserică și și-a botezat fiul, Vlad. Plecarea în pelerinaj, în intervalul 10-15 mai 2006, împreună cu fiul, cu soția (Mariana) și cu sora, alături de alți 46 de olteni, constituie un moment decisiv în formula existențială a eului povestitor. Conștiința
CONSTANTIN PĂDUREANU: Regăsirea de sine, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339561_a_340890]
-
împăcării cu lumea și cu sine: „De n-ai nimic de dat, în rai,/Nimic, sub soare, și sub luna,/ Un singur lucru să mai dai:/O vorbă bună!/ De totul e deșert și van/ E și gunoi, e și cunună,/ Mai e pe lume un alean:/ O vorbă bună” („O vorbă bună”). O altă valoare pe care se sprijină trăirea lirica o găsim în recunoștință, recunoștința față de mama, față de părinți: „În livadă cu meri, ceruite-n tăceri,/poame roșii, duceau
Liviu-Florian Jianu: Imnuri împotriva duplicitătii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339601_a_340930]
-
divinitatea se creea un fel de înțelegere și acceptare a situației: dacă Dumnezeu știe, e bine. Înseamnă că de la El vin toate, chiar și năpastele: “De ce bunicii legau roșii, / De ce săpau ei doi, grădina, / Pesemne-așa știau, frumoșii, / Să se cunune cu lumina - // De ce tot repetau, tot anul, / Un fel de munci neistovite, / Pesemne-așa știa țăranul / Să coacă timpul, făcând pite - // De ce și banii în batiste, / Ce îi puneau, atât de greu / Îi mai scoteau, ca să existe, / Pesemne știe Dumnezeu
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU CURGERII ...am mai spus, poate, cậndva, ca toți faraonii au vrut să ascundă și timpul, si sufletele, sub pietre - iar grecii în trupurile căilor... mai bine cerneau tote deserturile, ori topeau toate stậncile, ori se cununau cu sirenele - așteptậnd botezul înainte-mergătorului... și, de la toți zeii lor, citire n-ar mai fi curs nici o lacrima în altare și cimitire - nici o ruga, ori blestem, dinspre oracole. Referință Bibliografica: ELOGIU CURGERII / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ELOGIU CURGERII de ION MARZAC în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340770_a_342099]
-
căsătoriți legitimi așa că nu puteau fi trecuți amândoi pe actul de propietate. Virgil manipulă toate sentimentele Nicoletei pentru el și reuși să o convingă să rămână de moment doar el trecut pe act urmând ca mai târziu ei să se cunune și să o treacă și pe ea. Virgil era nespus de bucuros, nu îi venea să creadă că lucrurile în viață se întorseseră atât de mult în favoarea lui, era dintr-o dată doar el propietarul unei case cu ceva teren la
POVESTEA UNUI ÎNVINS (4) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341198_a_342527]
-
și jurământ să faci Că-n toamna ta din crâng, doar lacrima albastră Va plânge ploi din noi și din iubirea noastră... Să nu mă chemi cumva într-un alt anotimp Mi-oi țese veșnicia în toamne, întretimp M-oi cununa cu zborul de frunze-n asfințit Aici la tine, toamna sărută..infinit... Referință Bibliografică: În toamna ta / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 253, Anul I, 10 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile
ÎN TOAMNA TA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341321_a_342650]
-
de ele. Ochii ei îl cercetează. Tace. Ea zice iar: Eu doinesc, pădurea crapăăă... Euuu doinesc pădurea crapă, Badea patruuu boi adapă, Badea patruuuu boooi adapăăă. N-a știut niciodată, în cei mai bine de patruzeci de ani de când se cununaseră, dacă lui îi este drag sau nu glasul ei... Nu-i adapă că li seteeee, nu-i adapă că li-i sete, Îi adapă că mă vede, îi adapă că mă veeedeee. El îi aruncă o uitătură scurtă. Ea tace
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
începe pregătirile de nuntă! NARCISA: Tată, unde vrei s-o facem, la București? TATA: Mai bine aici la conacul de la Târgoviște NARCISA: (zâmbește) Asta e vilă modernă, nu mai este conac! MAMA: În cetatea de scaun de la Târgoviște ne-am cununat și noi dar și moșii și strămoșii noștri! NARCISA: Cum vă este voia așa facem! MAMA: Pe cuscrii i-ați anunțat? PRINȚIȘOR:(cu tristețe) Mi-am pierdut tatăl și mama cu mulți ani în urmă. NARCISA: Logodnicul meu se trage
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
când voi pătrunde în biserică... NARCISA: (nedumerită) De ce? PRINȚIȘOR: Crucifixul mă arde la ochi. Fiind cavaler al nopții mă tem de vreo reacție neplăcută. NARCISA: (cu blândețe) Impuneți voința! Va fi un moment solemn, unic în viața noastră, când se cunună omul din tine, pământeanul, muritorul, și nu cel de dincolo de moarte. PRINȚIȘOR: (cu entuziasm) De dragul tău și al iubirii noastre, omul din mine va învinge răul de dincolo de moarte! NARCISA: Ce părere ai despre organizarea nunții noastre? Cavalerul o sărută
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
mă încearcă o teamă... NARCISA: Dragule, mă mărit cu omul din tine și nu cu năluca nopții! Dumnezeu ocrotește familia. PRINȚIȘOR: (autosugestionându-se) Sunt bărbat muritor și mă însor cu o femeie! NARCISA: Vei urma tradiția strămoșilor noștri! PRINȚIȘOR: Mă voi cununa cu tine în fața Domnului riscând să-mi pierd existența de dincolo de moarte! NARCISA: (îl strânge subtil de mână) Te iubesc! Nașa și nașul urcă alături de mireasă și ginere în caleașca frumos împodobită cu flori naturale și trasă de trei perechi
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
din mine acum un paria. Dansează de zor, inspiră poeții, Și-n iarnă din suflet oprește nămeții. Deschide zăvorul fântânii cu vise, Da drumul cuvintelor ce-au fost interzize, Aleargă, dansează și cântă întruna, Si nunții de aur impleteste-i cunună, Ce leagă cuvântul și slova în versul, Ce va dăinui în întreg universul. Să vii mai aproape să-ți văd bine chipul, Iar ochii tăi limpezi sa-ncremene timpul. Da șansa poeziei , urăște minciună, Iubește poetul că soarele luna . Iubește-l
DANSUL MUZEI de REMUS STRUGAR în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342689_a_344018]
-
demn mă simt iubinde-te, în ciuda Atâtor bârfe, vorbe grele, calomnii, Eu știu ce poate gura lumii, cruda, Nu-i iartă nici morți și nici pe vii, Iar noi suntem mai fericiți, se spune, Decât am merita, din uri, eu fac cunune. Boris Marian Niciun comentariu: Sunetul 151 Am fost prea tineri, astăzi nu mai suntem Naivi, încrezători, timizi, Dar în iubire timpul nu se-ascunde, Nu e dușman, doar vârsta ne-a surprins Nepregătiți, cu vechile pasiuni, De parcă timpul n-a
SUNETE de BORIS MEHR în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340546_a_341875]
-
și samavolniciei la care au ajuns semenii săi creștini ori necreștini, alegând, rămânând și întărindu-se astfel pe Calea Bisericii sale netezită de Parusie-adevărul eficace, necesar și singurul pentru Mântuire, pe care-l susține și părintele Petre Chiricuță: „Parusia este cununa tuturor înfăptuirilor iconomiei lui Dumnezeu în lume. Este ca o nouă creație a unei stări de fericire eternă pentru cei ce au crezut și au păzit cuvântul Lui. Este timpul, este clipa, spre care au privit și au suspinat, mângâiați
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
Tobias, de când nu mai întrebase dacă o place". - Ești adorabilă, fenomenală. N-am cuvinte. Dar ce-ți veni de te-ai mascat în mireasă? - Mascat? Ți se pare că m-am mascat? Mi-am pus rochia de mireasă ca să ne cununăm. Am crezut că te voi găsi în frac. Ras, tuns și frezat. Poate nu-ți amintești, azi sunt cincizeci de ani de la căsătoria noastră. Sărbătoare mare. Azi e nunta noastră de aur. Vreau să-ți cer mâna și să accepți
MIREASA NEBUNĂ de HARRY ROSS în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341074_a_342403]
-
pentru că nu voiau să își părăsească prietenele și soțiile. Din acest motiv, împăratul a interzis logodnele și nunțile în Roma. Valentin, preotul, neputând răbda păgubirea sufletească a tinerilor, pentru că majoritatea căzuseră pradă păcatului, dedându-se la desfrâu, a început să cunune, în secret, cuplurile de tineri ce apelau la el. Când împăratul Claudius a aflat că preotul Valentin a nesocotit hotărârea sa, l-a întemnițat pe părinte, care a și murit ca martir, în închisoare. Uite, nu e Valentin Biserica creștină
VALENTIN – ÎNTRE SACRU ŞI PROFAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341211_a_342540]