590 matches
-
l-ar fi cunoscut de zeci de ani... {EminescuOpVII 290} Dar lui însuși purtarea aceasta nu-i părea deloc ciudată. Trupul cel dulce și alb ca zăpada a acestei minunate femei i se părea atât de sfânt, de atâta îngerească curăție, încît i-ar fi fost ciudă dacă ea s-ar fi rușinat de-a i-l arăta cu atâta libertate. Ea se uită în oglindă, apoi se uită lung și visător la dânsul, ca și când ar fi fixat un punct în
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
te iubesc mult, mult... Ea-și subție buzele și Ioan o sărută cu foc. Ea îl [ținea] la piept și-l strângea, până ce adormi în brațele lui. Sub candela cu lumină trandafirie el dezveli încet acea figură cerească, de-o curăție și de-o fineță ca marmura, îi sărută picioarele ei în ciorapi a jour și se uită ceasuri întregi la ea, cum dormea atât de lin, încît nu i se auzea răsuflarea de loc și numai ridicarea regulată a sânului
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cuvenit, Și-a făcut cunoscut cuvântul Său” (Tit 1,1-3a). În termeni augustinieni, acceptul dat revelației este o regăsire. Credința este darul Duhului și unul dintre roadele care includ „dragostea, bucuria, pacea, îndelunga-răbdarea, bunătatea, facerea de bine, credința, blândețea, înfrânarea, curăția; împotriva unora ca acestea nu este lege” (Gal. 5,22-23). Să observăm că aceste virtuți descriu nu un atașament față de o ideologie (un sistem închis de propoziții teoretice), ci un mod de a fi sau, în termenii ioaneici, însăși Viața
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de ce oare existența modernilor târzii este atât de tristă și de neîncăpătoare? Teologia spune lucrurilor pe nume, lăsându-i pe cei din Biserica Laodiceei să se perfecționeze în arta compromisului și a tergiversării. Pentru că are la temelii botezul în apele curăției și în Duhul adevărului, teologia începe cu un denunț al sclaviei noastre sub puterile întunericului. În fața capiștei idolești, teologul se îndârjește (Fapte 17, 16), nu tace. Discuțiile în Areopag nu-l inhibă, dar nici nu se prelungesc la infinit. Ele
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Iancu Îi adaugă bucuria muncii agricole, plăcerile cinegetice, pescuitul, lectura, satisfacțiile gastronomice și, element nou În poezia meditația asupra făpturii care Învârte totul de sus: „Muncă, luptă, călărie, Jocuri, umblete pe jos, Mă-ntăreau cu veselie Și-mi dau-nvederat folos. Curăția și măsura Masa mea Împodobea, Mulțumea stomah, ochi, gura; Dar mă sătura d-abia... .............................................. De-amănunt privind natura Planeți, răsărit, apus, Stăm gîndind: Așa făptura Cine-or fi-nvîrtind de sus?” Aici se oprește gîndul Îndrăzneț al lui Iancu. Nu trece
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lumina. Odată primită, mintea este aprinsă de lumina harului dumnezeiesc care o învăluie. Omul se unește duhovnicește și trupește cu Dumnezeu și astfel se face prin har un dumnezeu prin înfiere<footnote Idem, Cateheze, p. 186. footnote>. Lumina este semnul curăției, pocăinței și al lacrimilor, căci acolo unde este abundență de lacrimi însoțită de adevărata cunoaștere, acolo este și strălucirea luminii divine: O, lacrimi, care țâșniți din luminarea dumnezeiască, care deschideți însuși cerul și-mi aduceți mângâiere duhovnicească! Fiindcă din plăcerea
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
punându-și mâinile peste ei” (Mc. 10, 16). Dacă nu-i putem boteza, nu-i putem nici binecuvânta, ceea ce ar fi absurd, pentru că Hristos deja a făcut aceasta. Celor vârstnici, Hristos Domnul i-a oferit pe copii ca paradigme pentru curăția sufletească, nevinovăția, puritatea, căutarea, ascultarea lor, și, mai presus de toate acestea, a fi măsură a intrării în Împărăția lui Dumnezeu: „A unora ca aceștia este Împărăția lui Dumnezeu” (Mc. 10, 14); „De nu vă veți întoarce și nu veți
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
revăzută și adăugită, Editura Limes, Cluj Napoca, 2003, p. 10. footnote>, și să treacă de la starea de născuți „din trup” la starea de născuți a doua oară „din apă și din Duh”. Deci, faptul că Mântuitorul îi lua ca model de curăție sufletească spunând că „a unora ca aceștia este Împărăția cerurilor” nu-i scutește nici pe ei de Botez, care-i spală de păcatul strămoșesc. Dacă Botezul produce, prin unirea cu Hristos, desființarea păcatului strămoșesc sau originar al despărțirii de Dumnezeu
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
nu era vorba să aibă credință”<footnote Pr. Ioan Mircea, „Taina Botezului ...”, p. 467. footnote>. În cazul pruncilor, harul Duhului Sfânt nu întâlnește opreliștea vreunui păcat personal, astfel că el poate acționa în voie asupra lor. Dacă luăm în discuție curăția sufletească, pruncii au fost oferiți ca paradigme pentru vârstnici chiar de Însuși Mântuitorul (Mt. 18, 3). Urmează că ei erau tocmai în starea omului vrednic de a primi botezul. „Căci dacă toți trebuie botezați, din pricina păcatului originar, fiindcă nu este
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
în Mitropolia Banatului, Anul XXXIV (1984), Nr. 7-8, p. 436. footnote>. În acest caz nu se mai poate pretinde și din partea copiilor credința anterioară Botezului, ca și în cazul celor maturi, ca deschidere a omului către har, „deoarece copiii, prin curăția lor sufletească, sunt deschiși harului în mod desăvârșit și prin har Împărăției lui Dumnezeu”<footnote Ibidem, p. 436. footnote>. Rămânând tot la paralela cu Vechiul Testament, aducem și mărturia lui Oscar Cullmann care susține că, potrivit Noului Testament, credința are aceeași
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
IBMBOR, București, 1997, p. 188. footnote>. Unii dintre cei din piață care erau de față la martirajul lui Pioniu îl rugau și ziceau: „«Crede nouă, Pioniu, că noi te iubim și pentru multe ești vrednic să trăiești, mai ales pentru curăția și bunătatea ta. Este bine să trăiești și să vezi această lumină și încă multe altele». Iar el le-a răspuns: «Și eu spun că este bine să trăiești, dar noi dorim binele acela care este mai mare. Dorim și
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
li se 'ntîmplă la puțini oameni pre pământ. Fie ca aceste ovațiuni oficiale și neoficiale, aceste slăviri cari pier fără de urmă și cărora scriptura li zice "umbră fără ființă, vis al înșelăciunei " să nu schimbe întru nimica simplitatea inimei și curăția sufletului; fie ca noul mitropolit să ție mai mult la poporul său românesc, la școala și biserica lui, la limba lui, decât la ademenirile și lingușirile Austriei oficiale. [1 iunie 1877] {EminescuOpIX 389} COMITETELE PENTRU AJUTORUL RĂNIȚILOR În așteptarea evenimentelor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
R., București, 1997, p. 188. footnote>. Unii dintre cei din piață care erau de față la martirajul lui Pioniu îl rugau și ziceau: „«Crede nouă, Pioniu, că noi te iubim și pentru multe ești vrednic să trăiești, mai ales pentru curăția și bunătatea ta. Este bine să trăiești și să vezi această lumină și încă multe altele». Iar el le-a răspuns: «Și eu spun că este bine să trăiești, dar noi dorim binele acela care este mai mare. Dorim și
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
monastice sunt forme comunitare comune pentru mai multe orientări religioase (creștină, budistă etc.) și se disting prin izolarea (spațială, temporală sau culturală) de mediul social în care au luat ființă. Valorile principale ale acestui tip de comunități sunt puritatea și curăția sufletului ca mijloc de accedere spirituală. Aceste valori prevalează asupra altora, de tipul iubirii aproapelui. De aceea, membrii comunităților monastice se supun multor interdicții (de tipul abstinențelor) și reguli comportamentale care au ca scop eliminarea relațiilor interpersonale, obiectelor sau activităților
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
Creștinismului Ca episcop, Augustin s-a luptat pentru păstrarea dreptei credințe. În momentul în care donatiștii își fac apariția în Africa de Nord, Augustin ia atitudine. Această sectă a apărut în urma persecuției împăratului Dioclețian (284-305) și pretindea că validitatea tainelor depinde de curăția morală a săvârșitorului. Fericitul Augustin a arătat că validitatea tainelor nu depinde de vrednicia morală, ci de harul lui Dumnezeu. Biserica are sfințenia de la Hristos, așadar ea rămâne sfântă până la sfârșitul veacului și pentru totdeauna. Chiar dacă există și pacătoși în
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
La început, Taina Sfântului Botez, pentru competenți, se săvârșea în sâmbăta Sfintelor Paști, după care ei erau considerați” luminați”, numindu-se și „neofiți”. În haina albă pe care o îmbrăcau la botez, luminații umblau toată săptămâna luminată, drept simbol al curăției dobândite de ei în Baia Sfântului Botez, al dezbrăcării de omul cel vechi și îmbrăcării în cel nou. Ceva mai târziu, a devenit obișnuită în catehumenat practica de a se boteza și în ajunul celor mai mari praznice creștine. De
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
și cu mintea trează, „căci totdeauna este folositor ca cele ce sunt ale lui Dumnezeu să fie meditate în inimă”. Cei ce cântă tainele lui Dumnezeu sunt inspirați de Sfântul Duh care sălășluiește în inimile curate și nevinovate ale copiilor. Curăția sufletului a fost întodeauna izvorul faptelor bune și al bunei înțelegeri între oameni. Biserica a predicat mereu această virtute cu orizont ecumenic, care sporește pacea și iubirea în lume. Slujba, împodobită de o cântare frumoasă, se aseamănă cu un ospăț
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și nici o strivire a inimii n-ar putea învrednici pe nimeni să atingă acea adevărată castitate a omului lăuntric și să fie în stare să ajungă numai prin efortul curat omenesc, adică fără ajutorul lui Dumnezeu, la virtutea unei așa curății, înnăscută doar îngerilor și proprie cerului” (cap. 11). Indispensabile pentru atingerea desăvârșirii, Cassian mai enumeră și alte mijloace, precum ar fi: răbdarea suferințelor și durerilor care ne vin de la cei mai mari, gândul viu și recunoștința caldă pentru ajutorul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
eliminăm total orice gând la cele trupești și orice grijă legată de cele materiale. Acestea trebuie uitate cu desăvârșire și, în același timp, trebuie înlăturate patimile. După aceea, preocuparea de bază să fie înainte de toate smerenia sau umilința, zdrobirea inimii, curăția sufletului și luminarea Duhului Sfânt, adică ,,clădirea duhovnicească a virtuților“. Avva Issac, fin analist și psiholog, prezintă stările și felurile de rugăciune, afirmând că nimeni nu poate avea aceeași formă de rugăciune, ea depinzând de starea sufletească a înfăptuitorului ca
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de puritate. Concluzia lui Cassian de la sfârșitul cap.14 a Convorbirii este interesantă și remarcabilă: ,,...am înțeles bine că nimeni nu este înlăturat de la desăvârșirea inimii din cauza inculturii sale și că înapoierea rustică nu este o piedică în a obține curăția inimii și a sufletului, pe care o pot obține cu prisosință toți, dacă-și păstrează întotdeauna sănătos și întreg gândul către Dumnezeu, prin meditație la acest verset”. Al doilea ciclu sau a doua serie de ,,Convorbiri duhovnicești“a lui Cassian
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
desăvârșirii insistându-se asupra ideii că Dumnezeu ne cheamă de la o virtute la altă virtute, de la o desăvârșire la altă desăvârșire. Convorbirea a XII-a sau a doua convorbire cu Avva Cheremon și care are 16 capitole, dezbate problema neprihănirii, curăției sau a castității. Avva Cheremon pune accentul pe lupta împotriva păcatului desfrânării. Această luptă trebuie concentrată pe ,,trupul păcatului” alcătuit din mădularele viciilor din care fac parte, în primul rând, păcatele săvârșite cu vorba, cu fapta sau cu gândul. Virtutea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
fac parte, în primul rând, păcatele săvârșite cu vorba, cu fapta sau cu gândul. Virtutea castității implică răbdarea foamei și a setei, veghea, munca neîntreruptă și efortul constant al citirii cărților sfinte. Avva Cheremon analizează treptele sau gradele neprihănirii sau curăției: 1) rușinea; 2) nezăbovirea minții în gânduri de poftire; 3) anihilarea oricărei dorințe la vederea vreunei femei; 4) să n-aibă nici o tulburare trupească în starea de veghe; 5) să rămână impasibil atunci când se atinge tema înmulțirii speciei umane, să
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
le mai slujească din constângere, ci firesc. Avva Nestoros precizează că științele teoretice sunt de asemeni două: interpretarea istorică și înțelegerea duhovnicească, iar ramurile științei duhovnicești sunt trei: topologia, alegoria și anagogia. Astfel, topologia este explicația morală, care duce la curăția vieții și la principiile de conduită practică; din domeniul alegoric fac parte acele adaosuri care sunt exprimate în formă figurată, fiind vorba în chip tainic de altceva decât de ceea ce spun ele, iar anagogia se ridică de la tainele duhovnicești
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de altceva decât de ceea ce spun ele, iar anagogia se ridică de la tainele duhovnicești la cele ale cerului, mai înalte și mai sfinte. Pentru ajungerea la această lumină a științei duhovnicești trebuie să te străduiești mai întâi să dobândești curăția de patimi și să înlături duhul trufiei, deoarece știința duhovnicească rămâne apanajul celor curați. Nu este cu putință ca o minte nepurificată de gândurile și închipuirile necurate să dobândească darul științei duhovnicești (cap. 8-10). Cele învățate prin citit ,,să nu
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
eliberează lucrarea harică a lui Hristos printr-o zilnică umilință a pocăinței și prin durerea osândei. În ciuda conștiinței păcătoșeniei, nu trebuie să evităm Sfânta Împărtășanie, ci trebuie să ne grăbim tot mai mult către ea, pentru vindecarea sufletului și pentru curăția cea duhovnicească. Aceasta trebuie însă să o facem cu umilirea minții și cu credință, socotindu-ne nevrednici a primi acest mare har. Cine se crede sfânt și nepătat și numai el vrednic de a se împărtăși și pe alții oprește
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]