591 matches
-
21 de ani a intrat noviciatul părinților carmeliți desculți din Brescia. A primit haina religioasă pe 25 ianuarie 1883, luându-și numele de fratele Natale al lui Isus. Anul următor, pe 25 ianuarie 1884, a depus voturile ascultare, sărăcie și curăție. Timp de doi ani a studiat filozofia și disciplinele indispensabile pentru a accede la teologie, terminându-și cei doi ani de filozofie, a fost transferat la Verona în conventul Santa Maria di Nazareth, numit și al «Desculților». Promovând examenele cerute
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
iubirea lui Dumnezeu față de noi. Să credeți orbește, necondiționat, în orice ocazie, în orice încercare, în orice abandonare aparentă! Să credeți mereu, neîntrebând nimic, necerând nimic...». Și-au reconfirmat dăruirea față de Domnul prin profesiunea celor patru voturi religioase: sărăcie, ascultare, curăție și abandonare în Divina Providență. Această formulă a rămas în vigoare până în 1924, an în care surorile au avut o pauză de reflexie și de revizuire a Operei lor. Programul zilei elaborat de sora Galbusera era următorul: orele 4,30
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
că sunt preot și mă doreu ca bărbat. Din nou mi-am pus problema monahismului, dar ca bărbat care am dorit viața de familie, ca bărbat care am cunoscut viața intimă, am apreciata că n-aș mai putea duce cu curăție jugul monahismului. În acest fel mi-am zis: „decât un călugăr fățarnic, păcătos, dar lăudat de credincioși, mai bine să fiu un preot vinovat și învinuit pentru recăsătorire, dar mai puțin vinovat în cugetul meu, predispus la orice sacrificiu pentru
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
se relevă ca un portret ideal: Al ei chip se zugrăvește plin și alb: cu ochiu-l măsuri/ Prin ușoara-nvinețire a subțirilor mătăsuri;/ Ici și colo a ei haină s-a desprins din sponci ș-arată/ Trupul alb în goliciunea-i, curăția ei de fată./ Răsfiratul păr de aur peste perini se-mprăștie,/ Tâmpla bate liniștită ca o umbră viorie,/ Și sprâncenele arcate fruntea albă i-o încheie,/ Ce o singură trăsură măiestrit le încondeie;/ Sub pleoapele închise globii ochilor se bat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Athos: “Apa primește sfințire și se face aghiasmă. Însă urina nu primește sfințire. Piatra se poate face pâine prin minune, dar necurăția nu primește sfințire”. Prin urmare, ce este necurat și poartă pecetea diavolului, nu se mai poate schimba în curăție și nu mai poate primi pecetea darului Duhului Sfânt. Conjunctural și în funcție de anumite interese personale, unii oameni, își pot modifica, parțial pozitiv, unele aspecte de comportament, aspecte ce țin mai mult de relații sociale, însă se schimbă doar forma, fondul
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
aceasta nu se referă la îngăduința Sa ca omul să săvârșească în permanență păcate. Acestor mult prea încrezători le vorbește Înțeleptul Isus Sirah: “Să nu zici: Am păcătuit și ce mi s-a făcut mie? Că Domnul este îndelung-răbdător. Pentru curăție să nu fii fără de frică, ca să nu adaugi păcate peste păcate. Și să nu zici: Mila Lui este mare, va curăți mulțimea păcatelor mele. Că milă și mânia de la El sunt și peste cei păcătoși va odihni mânia Lui.” (Ecclesiasticul
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
l-ar fi cunoscut de zeci de ani... {EminescuOpVII 290} Dar lui însuși purtarea aceasta nu-i părea deloc ciudată. Trupul cel dulce și alb ca zăpada a acestei minunate femei i se părea atât de sfânt, de atâta îngerească curăție, încît i-ar fi fost ciudă dacă ea s-ar fi rușinat de-a i-l arăta cu atâta libertate. Ea se uită în oglindă, apoi se uită lung și visător la dânsul, ca și când ar fi fixat un punct în
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
te iubesc mult, mult... Ea-și subție buzele și Ioan o sărută cu foc. Ea îl [ținea] la piept și-l strângea, până ce adormi în brațele lui. Sub candela cu lumină trandafirie el dezveli încet acea figură cerească, de-o curăție și de-o fineță ca marmura, îi sărută picioarele ei în ciorapi a jour și se uită ceasuri întregi la ea, cum dormea atât de lin, încît nu i se auzea răsuflarea de loc și numai ridicarea regulată a sânului
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și ne Îmbracă În haina cea nouă a virtuților creștine, În haina luminoasă a harului dumnezeiesc. Din starea de păcat și de osândă, ea ne trece În starea de har mântuitor, ne deschide calea spre desăvârșire, ne sporește evlavia, rodește curăția sufletului, pacea cugetului, Îndreptarea vieții spre câștigarea fericirii veșnice.
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Veronica Ionela Catană () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92292]
-
zice”) „curată și nespurcată”, „fără vină și fată curată”,. Dacă se întâmplă să-i moară bărbatul, preoteasa era obligată să conserve o văduvie fără cusur: „Așijderea și preoteasa căriia-i va muri popa, de nu va putea să se ție în curăția ei, de va vrea să se mărite, neapărată să fie” (îndreptarea legii, ed. cit., p. 114). 209. Ibidem, p. 91. 210. După Arhid. Ioan N. Florea, op. cit...., p. 418. 211. Ibidem, p. 52. în Pravila Sfinților Apostoli: „Iară cu a
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
beciu”. Un cuplu bine sudat, se vede (căruia cronicarul îi găsește, totuși, o calitate: „Numai o bunătate avea amândoi între dânșii, că era foarte curați cum se grăiește, în casa lor să vrea putea cânta Sfânta Liturghie, însă numai pentru curăție grăim aceasta”), în care soțul voievodal, „din firea lui [...] rău și pismătariu, îndelungăreț la mânie și lacom la avuție”, a fost un creator de faimă negativă, aducător al oprobriului celor din jur, al unui blestem exterior și al unei imprecații
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sunt la București, să depun și eu o floare la statuia din fața Ateneului, opera sculptorului Gh. Anghel"14. Pentru Steinhardt, Eminescu este reprezentantul de seamă al neamului său, este cel care-i dă încredere: ,,Și apoi Eminescu, prin fermitatea și curăția caracterului, îmi este sprijin de nădejde, în credința că poporului român îi este menit a se împărtăși în cultura și în viața spirituală de o soartă cu mult deasupra mediocrității, acea binecuvântată soartă în care au crezut: Hașdeu, Pârvan, Blaga
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
vedere fascinația exercitată de "lumea de jos" asupra Luceafărului? Este oare Hyperion mai bun decât preafrumoasa fată? Cătălina, măcar, își caută fericirea însoțindu-se cu unul de seama și (mai mult sau mai puțin) teapa ei. Dar Hyperion trădează sferele curăției și neîntinării de dragul unei foarte lumești făpturi în construcția psihosomatică a căreia sunt vii toate contradicțiile dintre suflet și trup, iar din gâlceava și tumultul încăierării duhului cu materia e limpede că va ieși învingătoare aceasta din urmă (...) Interpretarea Luceafărului
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
duhovnicești. De aceea, spovedania, căința trebuie să se regăsească În schimbarea vieții omului, În transformarea modului păcătos În care acesta privește lumea, semenii și pe sine. Taina Spovedaniei este mereu Îndreptată spre viitor, spre dorința omului de a-și regăsi curăția și frumusețea primite la Botez, de a se Împărtăși cu Dumnezeu. Sfânta Taină a Spovedaniei, săvârșită cu toată responsabilitatea, ne Îndepărtează de omul cel vechi, stăpânit de boala păcatului, și ne Înveșmântează În omul cel nou, pregătit să se unească
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Alexandra-Andreea Avram () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92294]
-
le-au moștenit și așa s-au păstrat, puse În slovă”<footnote Ieroschim. Daniil Sandu Tudor, Dumnezeu-Dragoste, Editura “Christiana”, București, 2000, p. 161 footnote>. Pentru a se apropia cineva de sfințenia celei mai cinstite decât Heruvimii, se cere, Înainte de toată curăția, sfințenie. Pentru a vorbi despre cea care Însumează toată taina teologiei, este necesară o minte de teolog. Deci, singurii În măsură să ne Învețe despre Născătoarea de Dumnezeu, prin toate descoperirile minunilor celei mai mărite fără de asemănare decât Serafimii, sunt
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
vorbi despre cea care Însumează toată taina teologiei, este necesară o minte de teolog. Deci, singurii În măsură să ne Învețe despre Născătoarea de Dumnezeu, prin toate descoperirile minunilor celei mai mărite fără de asemănare decât Serafimii, sunt sfinții, care, prin curăția lor, au dobândit „mintea lui Hristos” (I Corinteni 2, 16). Acest lucru le cuprinde pe toate<footnote Teoclit Dionisiatul, Maica Domnului În teologia și imnografia Sfinților Părinți, trad. Cristina Rogobete și Adrian Marinescu, Editura Bizantină, București, 2002, p. 23 footnote
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
aceasta a ales-o pentru Fiul Său”<footnote Sfântul Simeon Noul Teolog, op. cit., p. 139 footnote>. Din această repetiție: „curată și preacurată, și mai curată, și mai neprihănită”, observăm cât de mult au insistat Părinții când a fost vorba de curăția sufletească a Maicii Domnului. Maica Domnului a ajuns la capătul final la care vrea să ridice Dumnezeu făptura. Noi Înaintăm treptat spre o astfel de stare, spre o putere În care ea se află Încă de pe acum, primind, pe măsura
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
rămâne veșnic unit cu Tatăl. De aceea, sânul Maicii Domnului e izvor de energie În mod direct”<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, op. cit., p. 92 footnote>. Maica Domnului se află pe culmile cele mai Înalte, neexprimat de Înalte, ale curăției și ale rugăciunii. Părintele Stăniloae, referindu-se la aceasta, menționează: „Nu e copilăresc lucru să fie socotită exterioară lui Hristos, exterioară Duhului Sfânt și bogăției Lui de lumină și har, În lucrarea ei de nesfârșită rugăciune? Ea se umple de
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
dogmă -, dar și despre generozitatea și spiritul de sacrificiu care l-au caracterizat a scris toată lumea care l-a cunoscut. Cioran, de pildă, îl numește „o excepție amețitoare ș...ț, căci știința lui prodigioasă era îmbinată cu o așa mare curăție, încât nu am întâlnit niciodată una asemănătoare”. Format în același climat cultural și ideologic ca Eliade, Cioran, Noica, Țuțea et alii, fascinat și el pentru o vreme de carisma teribilă și, e drept, cumva rasputiniană a lui Nae Ionescu, Mircea
Adevăratul interbelic by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2504_a_3829]
-
și sunt virgină. Că-s mofturoasă toți îmi zic în cor; Dar astăzi știu cum inima se-nclină: Tu m-ai învins, cum te-am văzut, a ta Jurat-am că voi fi, ne-om desfăta. XI. Mă ai în curăție; și mai multe De-aș ști, ți-aș dărui; dar fac ce spun”. M-a strâns la dulce sânul ce-n tumult e, De parcă n-ar fi ca la pieptu-mi loc mai bun. Ochii-i sărut și gura, să exulte
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
în Biserica Mitropoliei, aduse în anul 1641 de evlaviosul domn Vasile Lupu. Aici vin nesfârșite șiruri de creștini din toate locurile Moldovei să se închine, să mulțumească celui Atotputernic și să ia pildă din viața ei îndumnezeită în rugăciune, în curăție și în jertfirea pentru aproapele. Tânăra fecioară Paraschiva, care a trăit acum 960 de ani, și-a închinat deplin viața ei lui Hristos, pe care l-a socotit Mirele ei și de la care a primit dreaptă răsplătire. Harul lui Hristos
Agenda2003-41-03-14-15 () [Corola-journal/Journalistic/281568_a_282897]
-
în prim plan ironia dorită de compozitor, concentrând acțiunea operei într-o multitudine de acțiuni, atitudini, gesturi care nu fac decât să Martin Fülöp adâncească această prăpastie între muzica - foarte melodioasă, romantică, dorind de fericire - și acțiunea operei - lipsită de curăția dragostei, diformă (în sensul literal al cuvântului), sărăcită de sentimentele nobile. Scenograful Yannis Thavoris încadrează toate acestea în decorul douăzecist, astfel că în loc de palatul Ducelui vom avea un bar - sugestiv mascat de o firmă de pompe funebre, în interiorul căruia în
Chicago Post by Norela Liviana COSTEA [Corola-journal/Journalistic/83476_a_84801]
-
de entuziasm) este echivalat cu un blestem, un preludiu al iminentei Apocalipse. Camioanele transportând materii urât mirositoare, pârghiile și organele de fier, rulmenții, pistoanele, ghemele de sârmă și cablurile, ,bălegăul" farmaceutic și ,flegma de motorină și ploaie" potopesc universul de curății și semne al lui Ion Gheorghe, dezlănțuind, în ripostă, sarabande de imagini negre, demistificatoare, profetice. S-ar putea face o antologie numai cu ele. Un volum puternic, cu multe versuri memorabile; și un poet, atât de original, ilustrând un socialism
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
de repere din poezia autohtonă, de la Ienăchiță Văcărescu la Nichita Stănescu, și le rulează discursurile într-o interferență căutată, mutându-se de pe un picior metric pe altul și învârtind cu grație tropii. Ion Barbu, liricul ermetic fascinat de universul "de curății și semne" al matematicii, descoperise culorile și aromele balcanismului, făcând din Isarlîk o cetate de sine stătătoare în Joc secund și din Nastratin Hogea, exponentul ei ideal. La rândul său, Mircea Cărtărescu ajunge, pe filieră muntenească, la aceeași "raia dulce
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
Împlinindu-se 40 de zile de la Nașterea Domnului, Fecioara Maria și dreptul Iosif, potrivit prescripțiilor Legii Vechi, au venit cu pruncul Iisus la Templul din Ierusalim, pentru a-L pune înaintea Domnului și cu aceasta au adus și jertfă pentru curăție o pereche de turturele. Aici au fost întâmpinați de bătrânul Simeon, căruia îi era făgăduit de la Duhul Sfânt să nu vadă moartea până ce nu va vedea pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu. El a luat Pruncul în brațe și a rostit
Agenda2006-04-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284680_a_286009]