6,927 matches
-
egli, così esatto e prudente nella scienza, potuto tirare avânți così disavveduto e eroicamente imprudente nelle faccende pratiche? În questo stă la sua grandezza umană e, sia pure, îl debole logico della sua filosofia".36 Note 1 A. Romanò (a cură di), La cultura italiană del '900 attraverso le riviste. La Voce (1908-1914), vol. III, Einaudi, Torino, 1960. 2 G. Gentile, Opere filosofiche, antologia a cură di E. Garin, Garzanti, Milano, 1991. 3 J. Jacobelli, Croce Gentile dal sodalizio al dramma
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
e, sia pure, îl debole logico della sua filosofia".36 Note 1 A. Romanò (a cură di), La cultura italiană del '900 attraverso le riviste. La Voce (1908-1914), vol. III, Einaudi, Torino, 1960. 2 G. Gentile, Opere filosofiche, antologia a cură di E. Garin, Garzanti, Milano, 1991. 3 J. Jacobelli, Croce Gentile dal sodalizio al dramma, Milano, Rizzoli, 1989. 4 Carteggio Gentile-Maturi (1899-1917), Le Lettere, Firenze, 1987, p. 413. 5 Ibidem, pp. 4417-4418. 6 G. Gentile, Lettere a Benedetto Croce, vol
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Milano, Rizzoli, 1989. 4 Carteggio Gentile-Maturi (1899-1917), Le Lettere, Firenze, 1987, p. 413. 5 Ibidem, pp. 4417-4418. 6 G. Gentile, Lettere a Benedetto Croce, vol. IV, Sansoni, Firenze, 1980, p. 130. 7 B. Croce, Lettere a Giovanni Gentile (1896-1924), (a cură di A. Croce), Mondadori, Milano, 1981, pp. 512. 8 Ibidem, p. 519. 9 Ibidem. 10 G. Gentile, Lettere a Benedetto Croce, op. cît., p. 41. 11 Carteggio Croce-Vossler, 1899-1949, Laterza, Bari, 1983, p. 157. 12 Ibidem, p. 104. 13 Ibidem
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
stată concertata dai governi dei Șei Paesi. În questo modo, la concertazione avrebbe reso gli Stați membri la colonna portante della stessa Comunità Europea. Ancoră una volta, la divergenza fra i diverși interessi nazionali, mă soprattutto l'attenzione e la cură degli interessi particolari nazionali ostacolavano la costruzione di una politică estera e di una sicurezza comune europea. De Gaulle, infatti, se în passato, si oppose all'Europa unită e al progetto di una Comunità di difesa, da quel momento, al
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
și limba lor (Sadoveanu folosește cu acest prilej (p. 40) etnonimul român) făceau în această lume figură de bieți naufragiați. În cele două decenii care au urmat, scriitorul a mai fost de câteva ori în Basarabia, printre altele pentru o cură la Budachi, pe țărmul Mării Negre (în județul Cetatea Albă). Dar de oricâte ori s-a mai referit în scrisul lui la probleme ce priveau Basarabia, ca, de pildă, în 1936, în dramatica chemare la ajutorarea provinciei dintre Prut și Nistru
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
privirile aproapelui nostru. Sigur, deocamdată nu s-au inventat farduri sclipitoare pentru zona proximă pubisului. S-au inventat doar pantalonii-gata-dați-jos, cu turul înalt de-un lat de palmă, în cel mai bun caz. Având anexați nasturi mari și puțini, precum și curele late, strălucitoare, care semnalează implicit disponibilitatea celei care îmbracă ordinarii (adică omniprezenții) pantaloni cu talie joasă. Se mai poartă, tot în aceeași zonă semiotică, fundițe lucitoare și catarame, care au același rol de fanion. Aici sunt ochii dumneavoastră. Privirea-tanga. Aici
Trup secularizat sau privirea tanga by Eugenia Țarălungă () [Corola-journal/Journalistic/10881_a_12206]
-
una modificazione della propria condizione soggettiva (Kant)30. 2) Nella storia, îl linguaggio è stato anche coniugato come un sostituto dell'azione. Și pensi a Sigmund Freud: îl linguaggio diventa una bussola delle pulsioni, e la psicoanalisi și trasforma în cură laddove l'agire (agieren) sia paradossalmente sintomatico di un'incapacità a simbolizzare 31. Îl linguaggio è istituzione di un ordine interiore, di un mondo interiore che cresce costruito dall' acquisizione progressiva del mondo esterno mediata appunto dal linguaggio. 3) Peculiare
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
la criticità dialogica attraverso îl contributo pedagogico di Aldo Capitini, Kore University Press, Leonforte (En), 2011, p. 25. 10 G. Falcicchio, I figli della festa, cît., p. 67. 11 A. Capitini, L'educazione è aperta. Antologia degli scritti pedagogici, a cură di G. Falcicchio, Levante, Bari, 2008, p. 84. 12 Con consonanza lessicale evidente con îl principio etico che Hans Jonas riprenderà a fine anni Settanta. Cfr. H. Jonas, Îl principio responsabilità. Un'etica per la civiltà tecnologica, Einaudi, Torino, 1993
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Aldo, Nuova socialità e riforma religiosa, Einaudi, Torino, 1950. Capitini, Aldo, Antifascismo tra i giovani, Célèbes, Trapani, 1966. Capitini, Aldo, Educazione aperta, Volume I, La Nuova Italia, Firenze, 1967. Capitini, Aldo, L'educazione è aperta. Antologia degli scritti pedagogici, a cură di Gabriella Falcicchio, Levante, Bari, 2008. Capitini, Aldo, "Educarsi con Aldo Capitini. L'apertura al Tu per la liberazione dei Tutti", Azione nonviolentă, No. 606, 2014. Cassano, Franco, Approssimazione. Esercizi di esperienza dell'altro, îl Mulino, Bologna, 1989. Cassano, Franco
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
to the great Dantesque tradition, up to the subterranean persistence, în times of growing secularization of the European cultural structures, of this hidden spiritual energy that occasionally surfaces în the great romantic poetry, the thin red line of the conservative cure resists the rising wave of barbarity imposed by the historic achievement of the invasive structures of the național States. The prolusion's high point, beyond the rhetorical nuance aimed at causing a strong and visceral reaction în the students of
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
p. 3. 3 Elio Sgreccia, Manuale di Bioetica, Vol. I, Vită e Pensiero, Milano 2000, p. 126. 4 Erich Fromm, I cosiddetti sâni, Mondadori, Milano, 1997, p. 7. 5 Herbert George Wells, Îl paese dei ciechi, în Fernando Ferrara (a cură di), Tutte le opere narrative di H.G. Wells, Mursia, Milano 1966, Vol.I, p. 671. 6 Erich Fromm, op. cît.,p. 8. 7 Ibidem, p. 9. 8 Ibidem, p. 87. 9 Viktor von Weizsacher, Îl medico e îl malato, în
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
16 Ibidem, p. 903. 17 Ibidem. 18 Ibidem. 19 Marco, 2,1-12. 20 Dieter Lenzen, op. cît. p. 904. 21 Ibidem. 22 Nancy Scheper-Hughes, Îl sapere incorporato:pensare con îl corpo attraverso un'antropologia medica critică, în Robert Borofsky (a cură di), L'antropologia culturale oggi, Maltemi, Romă 2004, p. 284. 23 Ibidem, p. 290. 24 Ibidem, p. 291. 25 Ibidem, p. 292. 26 Maria Teresa Russo, La ferita di Chirone, Vită e Pensiero, Milano 2006, p. 24. 27 Marc Augé
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
culturale oggi, Maltemi, Romă 2004, p. 284. 23 Ibidem, p. 290. 24 Ibidem, p. 291. 25 Ibidem, p. 292. 26 Maria Teresa Russo, La ferita di Chirone, Vită e Pensiero, Milano 2006, p. 24. 27 Marc Augé, Claudine Herzlich (a cură di), Îl senso del male. Antropologia, storia e sociologia della malattia, îl Saggiatore, Milano 1986, p. 34. 28 Talcott Parsons, Îl sistema Sociale, Edizioni di Comunità, Torino 1996, p. 321. 29 Ibidem, p. 322. 30 Thomas Stephen Szasz, The Mith
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
1964, p. 45. 31 Eliot Freidson, La dominanza medica, Franco Angeli, Milano 2002, p. 45. 32 Ibidem, p. 45. 33 Barbara Wootton, Social Science and Social Pathology, George Allenand Unwin, London, 1959, p. 206. Bibliography Augé, Marc; Herzlich, Claudine (a cură di), Îl senso del male. Antropologia, storia e sociologia della malattia, îl Saggiatore, Milano 1986. Capră, Fritjof, Îl punto di svolta, Feltrinelli, Milano 2008. Descartes, Renè, Discorso sul metodo, Laterza, Romă -Bari, 2011. Fromm, Erich, I cosiddetti sâni, Mondadori, Milano
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
2006. Seppilli, Alessandro, L'educazione sanitaria, Le Monnier, Firenze, 1978. Sgreccia, Elio, Manuale di Bioetica, Vol.I, Vită e Pensiero, Milano, 2000. Scheper-Hughes, Nancy, Îl sapere incorporato: pensare con îl corpo attraverso un'antropologia medica critică, în Borofsky Robert (a cură di), L'antropologia culturale oggi, Maltemi, Romă, 2004. Szasz Thomas Stephen, The Mith of Mental Illness, Harper and Row, New York, 1964. Von Weizsacher, Viktor, Îl medico e îl malato, în "Filosofia della medicină", Guerini, Milano 1990. Wells, Herbert George, Îl
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Illness, Harper and Row, New York, 1964. Von Weizsacher, Viktor, Îl medico e îl malato, în "Filosofia della medicină", Guerini, Milano 1990. Wells, Herbert George, Îl paese dei ciechi, în Tutte le opere narrative di H.G. Wells, în Ferrara, Fernando (a cură di) Mursia, Milano 1966, Vol.I . Wootton, Barbara, Social Science and Social Pathology, George Allenand Unwin, London, 1959. RECENZII Relația intelectualilor cu puterea în România comunistă [The Relationship Between Intellectuals and the Political Power în Communist România] Mioara Anton, Bogdan
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
public school teachers. His areas of interest are: family, health, education and sport. He teaches Sociology at the University of Bari în the degree courses of the health professions. He hâș published books ed articles: Sidoti F.-Tribuzio G. (a cură di), Le sfide dell'Asia, modelli educative a confronto, Îl Cerchio, Rimini 2003;Tribuzio G., L'educazione che non c'è, Levante Editori, Bari 2006; Tribuzio G., În nome del padre, Levante Editori, Bari 2010; Tribuzio G.-Addabbo A., Camice
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Tribuzio G.-Addabbo A., Camice bianco în cerca di colori, Levante Editori, Bari 2013; Tribuzio G., Judo.Educazione e società, Luni Editrice, Milano 2014; Tribuzio G., Medicina interculturale: l'Occidente încontra l'Oriente, în Clemente C.- P. P. Guzzo (a cură di), I sistemi sociosanitari regionali tra innovazione e spendibilità, Cacucci Editore, Bari 2013. 2 1 POLIS Realități și idei politice italiene 4 3
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
să își găsească un alt angajament, în condițiile în care nimeni nu a mai chemat-o la discuții. După o serie de negocieri, a bătut palma cu Antenă pentru emisiunea de după-amiază și, pentru o perioadă, va intra la o cură de slăbire televizată, firește, contra unei sume importante, în jur de 5000 de euro! În plus, ea își va trata și bubele în direct și va vorbi despre problemele pe care le întâmpină în timpul tratamentelor", au declarat pentru WOWbiz.ro
Lovitură pentru PRO TV. Încă o vedetă importantă a plecat by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/39976_a_41301]
-
de brânză sau de păstrăvi și mi-a prii mai bine decât tinicheaua... Într-o zi, însă, aflându-se și cu dl. A.C. Cuza, îl hotărâi să ne pozăm tustrei în grupă; ne așezarăm într-un tufiș de lângă sala de cură, Creangă stând în picioare, îndărăt și noi pe o bancă, eu la stânga, Cuza la dreapta lui".
Cum arăta Ion Creangă la 48 de ani. Fotografie inedită by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/38721_a_40046]
-
anchete în care mărturiile divergente ale locatarilor și cele afazice ale Maiei transformă polifonia în cacofonie. Din acest black out alienant și din captivitatea malefică a Universalului tînăra - contaminată prin magia povestirii de otrava locului - se va desprinde în urma unei cure psihanalitice atipice, prin scrierea terapeutică a romanului care le cuprinde pe toate: o anamneză care-o transformă pe însăși terapeuta care o psihanalizează. De remarcat că în romanul Simonei Sora femeile sunt preponderent clarvăzătoare, ghicitoare, vrăjitoare sau psihanaliste, în vreme ce bărbații
Misterele „Universalului” by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3958_a_5283]
-
vindecător de boale. La Arad se află un advocat român, Dr. Petre Opre, care s-a ocupat mult cu higiena și a devenit renumit prin un nou sistem de vindecare, al seu propriu, care aduce foarte mult cu sistemul de cură naturală al lui Kneipp“. (Drapelul din 14 aprilie 1905). „Moartea unui primaș. Ieri a răposat cel mai vestit primaș țigan din Timișoara, Iosef Müller. A avut 85 de ani“. (Temesvarer Zeitung din 15 aprilie 1905). 75 ani „Jubileu. Asociația femeilor
Agenda2005-15-05-cultural () [Corola-journal/Journalistic/283575_a_284904]
-
mă aflu la Olănești sau la Căciulata, este să-i întreb pe cei cu care intru în vorbă: - Faceți krenoterapie? - Nu!, răspund cei chestionați, dovedind astfel că nu știu pentru ce au venit în stațiune; krenoterapie (gr. krenos "izvor") înseamnă "cură cu ape minerale". O nuvelă a lui E. Lovinescu, I-a pus Dumnezeu mîna în cap, apărută în Vremea, nr. 646, 3 mai 1942, a fost readusă în atenție de Gabriela Omăt, care a republicat-o în România literară, nr.
Krenoterapie by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10644_a_11969]
-
Simona Tache Primim de la cititori: Cură de slăbire IKEA - Sau cum să pierzi 25% din greutate în 9 luni garantat Pentru cei care au încercat diverse cure de slăbire, dar au dat greș, vă prezentăm astăzi o metodă infailibila. IKEA a dezvoltat această metodă în laboratoarele secrete din Suedia. Pentru că metoda trebuia testată, au ales candidați dintre produsele proprii. Cele care aveau cea mai mare nevoie erau
Cura de slăbire IKEA sau cum să pierzi 25% din greutate în 9 luni, garantat by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18915_a_20240]
-
Pentru că metoda trebuia testată, au ales candidați dintre produsele proprii. Cele care aveau cea mai mare nevoie erau, evident, cele din lemn solid. Vă prezentăm astăzi imaginile “înainte” și “după”, care vă vor convinge de eficacitatea acestei noi și revoluționare cure de slăbire. Căruciorul de bucătărie BEKVAM: august 2012 (stânga) și mai 2013 (dreapta) Nu, nu este nici un truc. Există facturi care dovedesc achiziționarea acestor produse, iar etichetele cu codul de produs de pe interiorul blatului afișează același cod: BEKVAM 22300. Diferențele
Cura de slăbire IKEA sau cum să pierzi 25% din greutate în 9 luni, garantat by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18915_a_20240]