1,720 matches
-
nicio clipă că este român și, alături de alte nume de seamă ale diasporei române din „țara frunzei de arțar”, pune piatra de temelie a Asociației Românilor din Canada, numărându-se printre membri ei fondatori. Însă o puternică criză hepatică îi curmă viața, fulgerător, la numai 58 de ani. În data de 29 decembrie 1977, se stinge din viață departe de țară, așa cum parcă intuise după ultima vizită pe care o făcuse în România... În numărul din ianuarie 1978 al revistei românilor
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Nichita_tomescu_reprezentant_juridic_al_canadei_la_onu_avocat_al_mafiotilor_si_poet_al_baraganului_.html [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
apune-n urâciune când de-abia este gustată, viața crudă ce ne-asudă când ne spintecă pe roată fără milă, ca în silă să ne-arunce dezgustată, viața care doar apare și deja e terminată, ca la urmă, când se curmă, să devină regretată, viața ciuntă, rea sau cruntă, este totuși minunată !!!... Anatol Covali Referință Bibliografică: Viața asta / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1990, Anul VI, 12 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol Covali : Toate Drepturile
VIAŢA ASTA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1465752632.html [Corola-blog/BlogPost/370842_a_372171]
-
de ocazie cadorisită politic cu multă grijă în orice regim). O certitudine, fiindcă ești conștient, la fel precum celebra postmortem, bineînțeles, poetă a secolului XX Sylvia Plath (cea care, din cauza sărăciei în care se zbătea, a fost nevoită să își curme umilința supraviețuirii deschizând butonul ucigaș al conductei de gaz), de faptul că, atunci când atingi instrumentul personal de scris pentru a naște idei, viața în sine nu îți mai aparține deloc ție însăți (însuți), ci devii dintr-o dată, fără să ai
TAINA SCRISULUI (35) – SCRISUL, SENSUL MEU DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_taina_scrisului_35_magdalena_albu_1346685156.html [Corola-blog/BlogPost/343740_a_345069]
-
până la sublimarea în artă... (E.A.) GÂND PENTRU BRÂNCUȘI Coborâtor din pisc pelasc și dac Frate cu martirul Horea din Albac Te-nsuflețește visul fantast, inedit Să urci eterna Coloana-n infinit! Pe mal, în umbra unduiosului arin Simți cum se curmă șerpuitorul chin Și la tainica, pietrificata Masă a Tăcerii Se sting pe rând undele durerii. Lași apoi timp gândului să se abată Pătrunzi lin, prin a Sărutului Poartă Iar lumea dinafară-ți pare un gol imens Când în Iubire găsești
GÂND PENTRU BRÂNCUŞI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Gand_pentru_brancusi.html [Corola-blog/BlogPost/349607_a_350936]
-
ști la locul lui Unde să-l cauți în lumea toată Pe mortul acesta care-a-nviat? De-am pune mâna pe el odată Că și noi avem ceva de-reglat! Stau soldați cu deștiul pe trăgaci C-au primit ordin să curme joaca: - Fă-ți semnul crucii. - Mai bine taci Dac-o fi chiar, ucigă-l toaca?! Și bate nebună inima-n piept Ordin să tragem, așa ni s-a spus Ce lucruri ciudate și-n statul de drept Mai greu însă
DREPTURILE MORTULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Drepturile_mortului_ion_untaru_1327937600.html [Corola-blog/BlogPost/340636_a_341965]
-
risipe... am scârbit în ceruri zeii - exhibând năpasta m-am scârbit pe mine însumi - străpungându-mi coasta nici n-aștept mustrări de soartă - lașă amânare scurt poemul ce privirăți e-o demisionare MITOLOGIA AMURGULUI îngerii din cetini zboară - cântul lumii curme orb e cerul peste piscuri - munți pustii de turme mut e gândul de iubire - învelit în cețuri stinși sunt Soarele și Luna - zeii dorm în jețuri stele nu-s să toarcă soarta - spânzuratu-s-au de grinzi nici măcar pe Răstignitul - nu-L
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1472863856.html [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
coroane - n-avem scăfârlia vrem a sui: îngeri apteri și-ologi ...cel ce-o umbla prin ceruri - azi - de jurnă ne-ar milui - scoțându-ne din urnă DESCÂNTECE târgul târguirii șarpe nesimțirii mi-a călcat pe urme liniștea să-mi curme iele grele din păduri faceți dans - descântături și-n frunzișul greu dați-mi ce-i al meu mă scăpați de șarpe azvârlit în harpe mă scăpați în lună în floarea nebună nu vreau fericiri ci doar dumiriri și nu vreau
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1472863856.html [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
dragostea lui s-au îndepărtat de Dumnezeu. Reîntoarcerea inimii omului către Creato¬rul său, dragostea și ascultarea față de El readuc omului nemurirea. Sufletul omului și-a trădat natura lui inițială, răul a pus stăpânire pe el, și moartea vine să curme acest rău. Ea este necesară, venind ca o binefacere pentru om, făcând deci să înceteze răul. Dacă omul corupt de ispititor, înrăit de cel viclean, ar fi rămas totuși nemuritor, așa cum l-a creat Dumnezeu, ar fi fost o calamitate
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î by http://confluente.ro/stelian_gombos_1454498456.html [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
spre a activa în virtuți potențele de la Botez. Lupta este până la sfârșitul vieții, și deci și amenințarea răului, respectiv moartea sufletească. De aceea Apostolul Pavel spune: „...Cine mă va izbăvi de trupul morții acesteia?“ (Romani 7, 24). Moartea trupească însă curmă această luptă. Nici un om nu scapă de ispită, de boală, de foame, de trudă, de suferință, de durere. Viața însăși, de care ne cramponăm atât, este o ispită continuă. Cine ne scapă de toate acestea, dacă nu moartea? Și totuși
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î by http://confluente.ro/stelian_gombos_1454498456.html [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
un ban muncit, câștigat ușor, Țugulanului - cuțitul la os... Celui ce vă vinde luați seamă, Dar mai ales când, unde, cum, cât, cui, Ața pe mosor se strânge-n vamă Și, volens-nolens, atârnați în cui; Ghilotină nu-i ca să vă curme Dintrodată chinul, suferința, Când urcați Golgota făr’de urme, În zadar cerșiți apoi căința; Asta vi-i răsplata pentru fapte, Cuvântul dintre toate-i mai presus, Cât aveți în palmă viață, moarte, Întoarceți fața Domnului Iisus! Alungați păgână rătăcire Ce
PSALM de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1459090839.html [Corola-blog/BlogPost/384661_a_385990]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > TĂNASE TASENȚE - IONUȚ BREAZU RISCĂ SĂ NU MAI POATĂ RESPIRA Autor: Tănase Tasențe Publicat în: Ediția nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Cinci tumori îi pot curma viața unui copil de doi ani Ionuț Breazu, un copil plin de viață, de numai doi ani, a fost diagnosticat, în urmă puțin timp, cu neurofribromatoză, o boală crâncenă care i-a generat 5 tumori: la gât, limbă, esofag, nas
IONUŢ BREAZU RISCĂ SĂ NU MAI POATĂ RESPIRA de TĂNASE TASENŢE în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/tanase_tasente_1446532408.html [Corola-blog/BlogPost/370499_a_371828]
-
au fost alături, ca și odinioară, foști colegi de scenă și film din urmă cu aproape douăzeci de ani: Manuela Hărăbor cu soțul ei, Rareș Stoica, Magda Catone, Tomi Cristin, Claudiu Bleonț... În legătură cu loviturile din partea minerilor care erau să îi curme viața, și mergerea sa pe drumul credinței, către viața monahală, fostul actor Dragoș Pâslaru, acum părintele Valerian a mărturisit pentru revista „Lumina”: „Eu spun că Dumnezeu a trimis lucrul acela ca să pot plăti o parte din păcatele vechi pe care
DRAGOŞ PĂSLARU. ACTOR LA „COARNELE PLUGULUI DUMNEZEIESC” de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1429244641.html [Corola-blog/BlogPost/372480_a_373809]
-
binefacere sufletească. Cânta vrăjitor, cânta pentru inimile care dureau și pentru iubire. Dumnezeu, cât a trăit Mihaela Runceanu nu a locuit în eternitate, a locuit în glasul ei. Au plecat împreună, pe când cerul cadelnița cu lacrimi. Masacrul unui monstru a curmat una din vocile muzicii ușoare românești care pornise și poate că și ajunsese la piscul ei. De la dropiile culcate jos în grâu, cerul e departe, dar vulturii veghează chiar sus lângă cer și acolo-s bătuți cu pietroaie de gheață
MIHAELA RUNCEANU. UN GLAS DE ROUĂ, UN SUFLET DE SOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1398401424.html [Corola-blog/BlogPost/347954_a_349283]
-
Să nu aducă niciodată tristețea în luncă. Dar toamna nu-i codru să nu îl ajungă! Chipuri de oameni tresar în privire, Și tac... Vreau să mai uit și să duc povara cea dulce Împletind-o cu speranța cerească ce curmă Tristețea în iz poetic și naște izvorul De versuri, de dragoste, chemare și rugă. Poate ar fi mai bine să uit, să nu iubesc Ignoranții celor mai sacre povești. Dar în buze, cuvinte și glas am pecetea Unor flăcări venite
NETĂCERE (POEME) de MARINA GLODICI în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Marina_angela_glodici_netac_marina_glodici_1364980713.html [Corola-blog/BlogPost/346038_a_347367]
-
calde Revarsă peste lume doar râuri mari de ape. Și focul alb de-acolo de pe tron din cer Îl Împrăștie prin lume ca un reper etern. Și șterge chiar cu sânge din calea Omului Tot răul ce se zbate să curme viața lui. De undeva din astre, din sfere-ndepărtate Călăuzit de oaste veni aici să afle Cum Omul devenit-a atâta de hain Că semenul cu ură și-l arde pe un rug... Când El creatu-l-a cu taină
NETĂCERE (POEME) de MARINA GLODICI în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Marina_angela_glodici_netac_marina_glodici_1364980713.html [Corola-blog/BlogPost/346038_a_347367]
-
nicio clipă că este român și, alături de alte nume de seamă ale diasporei române din țara frunzei de arțar, pune piatra de temelie a Asociației Românilor din Canada, numărându-se printre membri ei fondatori. Însă o puternică criză hepatică îi curmă viața, fulgerător, la numai 58 de ani. În data de 29 decembrie 1977, se stinge din viață departe de țară, așa cum parcă intuise după ultima vizită pe care o făcuse în România... În numărul din ianuarie 1978 al revistei românilor
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX by http://balabanesti.net/2012/02/09/exilul-romanesc-la-mijloc-de-secol-xx-10/ [Corola-blog/BlogPost/339928_a_341257]
-
va preschimba piedestal pe care va reveni Regele nostru ce este ființa istoriei, azi. Nici fetele n-au visat vreodată că vor vedea o prințesă adevărată. Veghind îngerii binecuvântători și la binele neamului nostru, într-o zi necrezută s-a curmat prin țară un drum cu dale pe care a răsunat după atâta timp pasul Regelui, răspunzând la rechemarea istoriei. Într-o zi binecuvântată, fetele noastre au trăit splendoarea visurilor lor, văzând Prințesa, nu din ceramici, cristale, porțelanuri și picturi, ci
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPESA MOŞTENITOARE MARGARETA A ROMÂNIEI. TIMP, DESTIN, VOCAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395949082.html [Corola-blog/BlogPost/370198_a_371527]
-
MUȚIU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 308 din 04 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Oblojeală în bolniță Copilul împarte durerea cu mama care-l îngrijește, tinerii duc boala pe picioare, bătrânețea o culcă la pat, iar moartea curmă. Îngerul păzitor trimis de Dumnezeu la botez ne veghează viața, rostul ei cifrat și este martorul faptelor noastre. Spitalul din Rucăr a fost construit în 1937 și avea 20 paturi, un medic, o moașă și o soră. Sătenii erau zdraveni
OBLOJEALĂ ÎN BOLNIŢĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Oblojeala_in_bolnita_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/348647_a_349976]
-
VORBI ÎNTRE ELE, de Lilia Manole , publicat în Ediția nr. 2043 din 04 august 2016. Niciodată visul nu mă trezește din somn- Trupul lui locuiește în afara sufletului. Îi simt încremenirea muta, nemișcătoare, singuratica. Paradoxul doare, ceva a uitat, i se curma câte un ligament, în fiecare noapte, câte un deget îi îngheață. Pironit în sfințenia talcului divin, locuința lui nu e mai printre muritori, dar, așa moartă, ea, acoperă cerul, apoi neantul spiritual dispare... împreună cu mine și nu mă întreb, de ce
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/lilia_manole/canal [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
când îl laud pe Mântuitor, că a avut curajul să închid ochii. Apoi ... Citește mai mult Niciodată visul nu mă trezește din somn-Trupul lui locuiește în afara sufletului.Îi simt încremenirea muta,nemișcătoare, singuratică.Paradoxul doare, ceva a uitat,i se curma câte un ligament,în fiecare noapte,câte un deget îi îngheață.Pironit în sfințenia talcului divin,locuința lui nu e mai printre muritori,dar, așa moartă, ea, acoperă cerul,apoi neantul spiritual dispare...împreună cu mineși nu mă întreb,de ce vreau
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/lilia_manole/canal [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
pe lume. Și singur pleacă-n moarte, când viața îi apune. Pomii, doar își pierd frunza în rece vânt de Toamnă. Dar se revigorează după coșmar de Iarnă. Prin Toamna viețuirii, nostalgic trece omul. Că prin pecetea firii, Iarna îi curmă drumul. Iar când speranța moare din visuri efemere, își duce resemnare în lumea de himere. A omului iubire transpusă-n sentimente, se pierde-n amintire, cu șiruri de regrete. Nostalgia rămâne ancorată-n văl de timp, cu doruri și suspine
PRIN TOAMNA VIEŢUIRII de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1413008571.html [Corola-blog/BlogPost/383725_a_385054]
-
psihologic, pasiunile omenești- iubirea, ura, ambiția, patriotismul- servindu-i drept resorturi dramatice, are originalitatea ei. Principala trăsătură a tragediei lui rămâne caracterul militant. A transformat genul într-o tribună elocventă a ideilor noi, iluministe. Zaira arată cum prejudecățile religioase au curmat tragic iubirea dintre un musulman și fiica ultimului rege francez al Ierusalimului. Mahomet stigmatizează procedeele de înșelare a mulțimilor de către făuritorii de religii, pretinși inspirați de divinitate. Piesa Ghebrii are numele unei secte religioase din Iran și pledează pentru o
VOLTAIRE de CRISTIAN BODNĂRESCU în ediţia nr. 101 din 11 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Voltaire.html [Corola-blog/BlogPost/350669_a_351998]
-
neamul și țara nu a fost lipsit de durere și suferință, de furie și neputință, în acea noapte fatidică din 30 octombrie 2015, precum nici în zilele ce i-au urmat, îndoliate fiind aproape permanent de câte o altă viață curmată înainte de vremea bătrâneții. Fiecare om matur, mamă sau tată, bunic ori bunică, au înlemnit numai la gândul că acolo puteau fi proprii săi copii ori nepoți. Grozăvia este că vieți tinere au fost distruse acolo unde se pare că nici
DE CE ŞI BISERICA ? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1448405066.html [Corola-blog/BlogPost/343445_a_344774]
-
fost numeroase erori acolo, la acel club, un lanț de erori, inclusiv în ceea ce privește modul în care acele sute de oameni aflați în pericol de moarte au înțeles să acționeze pentru a se salva. Panica generală i-a distrus. Panica a curmat mai multe vieți. Dar, de aici pornind și până la a cere desființarea instituțiilor statului de drept, desființarea partidelor politice și chiar a statului, precum se pronunțau unele voci zguduite de acea dramă nedorită, mi se pare că este o distanță
DE CE ŞI BISERICA ? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1448405066.html [Corola-blog/BlogPost/343445_a_344774]
-
când reprezentanții cu demnitate, patrioți se-arată în zi de sărbătoare, să ne vorbească despre moralitate! Adesea mă întreb în statutul meu umil, cu ce și unde a greșit poporul? Povara vieții să-și ducă în destin ostil, când tranziția curmă viitorul?! De-aș ști că-i merge bine, iubitei mele țări, n-aș pregeta să scriu și osanale! Veste bună să duc pe îndepărtate zări, când n-oi mai simți vântu-n buzunare! Decembrie 2014 COLINDELE CRĂCIUNULUI De când mă știu, am
POEME I MAGIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1423212348.html [Corola-blog/BlogPost/374734_a_376063]