793 matches
-
1914). Simple crochiuri, eroii schițelor de aici au câte o scrânteală care, podidindu-i cu „senzații ciudate”, îi proiectează în plină bizarerie. Nătăfleți, fanfaroni, fricoși, neisprăviții cochetează cu nonsensul. Sunt „fantaziile”, așa-zicând, ale unui condeier care se îndârjește să curteze o muză cam năzuroasă. Simțul dialogului (cu pigment caragialesc) e un atu, dar insuficient. Înzestrarea, câtă este, a lui L. ține de portretistică. Cartea Cincizeci figuri contimporane (1913), cu incisive desene de Iosif Iser, înșiruie ca într-o galerie de
LOCUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
contul Arcodas! exclam, furioasă. Au Încetat colaborarea de comun acord, din motive despre care nu doresc să vorbesc. Și, dacă vă interesează, compania soțului meu e mai solidă ca niciodată. E cît se poate de solidă! Luke Brandon a fost curtat de cînd s-a apucat de afaceri exclusiv de clienți de calibru Înalt, și așa va fi Întotdeauna. Este o persoană de maximă integritate morală, e talentat, inteligent, arătos și... are un stil vestimentar de excepție. Tac, respirînd precipitat. — Bine
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Păcătoșenii..., Deva, 2002; Balamucul, dragostea mea..., Deva, 2002. Repere bibliografice: Valeriu Bârgău, Un prozator, „Drumul socialismului” (Deva), 1981, 7376; Radu Mareș, Prima treaptă, TR, 1985, 52; Dan Culcer, Prezentare, RL, 1986, 32; Radu Ciobanu, Blânde ironii, TR, 1995, 48-49; Eugen Curta, Dumitru Hurubă și „rezervația de zăpăciți”, VTRA, 1996, 10; Doina Dobreanu, Confesiunea ca modalitate artistică, „Opinii culturale”, 1999, 1; Iulia Argint, Satir dansând, RL, 2002, 40. C.H.
HURUBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287471_a_288800]
-
al XVII-lea; Doru Mihăescu - o versiune românească din secolul al XVII-lea a lui Herodot; Corneliu Dima-Drăgan - relațiile culturale dintre cronicarul sârb Gheorghe Brancovici și stolnicul Constantin Cantacuzino; Al. Zub - modernitatea istoriografiei românești din secolul al XVIII-lea; Florin Curta - reflectarea imaginii împăratului Iulian Apostatul la Gheorghe Șincai); cărți populare (Mircea Popa - rolul cărților populare în menținerea tradiției bizantine în cultura română); cărți bisericești (Ion Radu Mircea - activitatea lui Gavriil Uric; Cătălina Velculescu - versiunile slavone și românești ale proloagelor); scrieri
REVUE DES ÉTUDES SUD-EST EUROPÉENNES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289280_a_290609]
-
partid, construit în munți, la Cota 1400. Textul lui S. trimite la Muntele vrăjit de Thomas Mann, citat de altfel în prima pagină, dar și la Pavilionul canceroșilor, romanul lui Aleksandr Soljenițân. Admis într-un spațiu privilegiat, protagonistul, scriitorul Petre Curta, ftizic, ascultă destăinuirile unor pacienți proveniți din structurile determinante ale societății socialiste. Confesându-i-se, inșii se autoportretizează implicit și astfel, prin coroborarea faptelor rememorate cu diversele lor comportamente în sanatoriu, se creează portrete morale și la nivel tipologic. Comunist
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
în calea revoluției. Așa-zisa „revoluție” îl spulberă însă, curând, și pe el: în contextul purificărilor din partid de după zdrobirea „devierii” zise „de dreapta”, deși promotorii erau în realitate stângiști, Cozmin cade victimă năprasnicei zeități ce își devoră progenitura. Petre Curta îl va întâlni, zdrobit, însângerat, în beciul Securității. Nu aceeași soartă îl paște pe prietenul lui Cozmin, de cu totul altă calitate intelectuală și formație psihică, Isaac Landesman, comunistul evreu, rezoneurul cărții, figură de înțelept mucalit și sceptic, rostitor hazliu
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
îmbolnăvi mai rău și ca să nu fie externat înainte de îngrășarea unor porci pe care îi hrănește cu ceea ce rămâne din hrana bolnavilor, transmițându-le implicit tuberculoza. Puțin consistent ca personaj, având doar rolul de a înregistra situații și confidențe, Petre Curta nu rămâne tot timpul doar în spațiul sanatorial. Convocat la Securitate, după ce i-au ajuns acolo, prin Baciu, caietele conținând romanul scris pe „muntele vrăjit”, el află, nu fără a suporta în prealabil tratamentul aplicat de angajații instituției oricui le
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
la Galați, CL, 1996, 9; Emil Mladin, Siliștea-Gumești fără Moromete, L, 1996, 39; Carmen Neamțu, Distileriile bășcăliei, CNT, 1996, 51-52; Rodica Draghincescu, Traiectorii intestinale. Comunismul și bestialitatea, CL, 1997, 4; Alexandru Șipa, Bolnav de blues, „Actualitatea muzicală”, 1997, 11; Eugen Curta, O carte rară, VTRA, 1998, 7; Noemi Kosma, Bluesul A.K.A., mod de a trăi, VTRA, 1998, 7; Adrian Lăcătuș, Muică, suntem neam de țuică, VTRA, 1998, 7; Al. Th. Ionescu, De la Găești la literatură. Fără retur‚ VTRA, 1998
UNGUREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290344_a_291673]
-
mi-am depus actele să plec din țară. Alții credeau că sunt de la Securitate și, în sfârșit, unii erau speriați că urmăresc să văd cine fură de la bucătărie, din alimente. Reacțiile lor erau diferite. O educatoare bovarică, insatisfăcută că o curta un șofer pe ea, care avea studii, își alina acreala existențială dându-mă afară din sala în care stătea cu copiii și unde eu trebuia să vin cu găleata de lapte să le împart gustarea de dimineață, pe motiv că
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Carlo Ponti, Sophia Loren era, îndrăznim să spunem, divină. Iar soțul era scund și chel. Dar în ochii ei era, cu siguranță, cel mai frumos bărbat. Dacă cercetăm un pic istoria celor mai seducătoare femei, George Sand, care a fost curtată cu înflăcărare de Musset și de Chopin, avea o înfățișare banală. Cât despre Lou Andréa Salomé, amanta poetului romantic deja celebru Rainer Maria Rilke, iubită de Nietzsche și curtată de la distanță de Freud, nu era ceea ce am putea numi o
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
pic istoria celor mai seducătoare femei, George Sand, care a fost curtată cu înflăcărare de Musset și de Chopin, avea o înfățișare banală. Cât despre Lou Andréa Salomé, amanta poetului romantic deja celebru Rainer Maria Rilke, iubită de Nietzsche și curtată de la distanță de Freud, nu era ceea ce am putea numi o frumusețe. Dacă ne gândim mai bine, numeroase femei cu o înfățișare oarecare au o mare putere de seducție. Și tocmai datorită acestei puteri ajungem să le considerăm atrăgătoare. Vă
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
noastră, Anișoara fusese singura ce provenea de la țară. Copilul rău din mine o mai lua peste picior, râzând de originea ei rurală. Timpul a făcut din Anișoara o blondă frumoasă, cu pielea de un ivoriu dumnezeesc, fapt pentru care era curtată, fara succes de o bună parte din colegii de liceu. Pentru mine ea rămăsese tot țărăncuța din clasa a V-a, neputând să îmi închipui ca pot avea o relație mai apropiată cu ea. Târziu aveam să aflu că, din
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
pe scări: Zizmo la telefon! Milton auzea zgomot de pași coborând scările și apoi vocea lui Tessie spunând „Alo“. Și Începea să cânte la clarinet În telefon. (Peste ani și ani mama avea să-și amintească de vremurile când fusese curtată prin clarinet. ― Tatăl tău nu cânta prea bine. Două-trei piese. Asta era tot. ― Ce vrei să spui? protesta Milton. Aveam un Întreg repertoriu. Și Începea să fluiere Begin the Beguine, făcând triluri care evocau vibrato-ul unui clarinet și apăsând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
arăta interesat de ea. Fiind ea Însăși scundă, era obișnuită să o invite la dans indivizi scunzi. Nu-i plăcea să fie aleasă pe criteriul Înălțimii, dar Michael Antoniou era insistent. Și s-ar putea ca motivul pentru care o curta să nu fi fost doar acela că era singura fată mai scundă decât el. Se poate ca el să fi răspuns chemării din ochii lui Tessie, dorinței disperate a acesteia de a crede că acolo unde nu era nimic era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ca s-o aibă. I-ar fi plăcut să aibă o prietenă, dar n-avea chef să piardă mult timp până să o cucerească. Nu voia să se bage În toate intrigile și-n toată politica aia. Nu voia să curteze pe nimeni. Nu voia să mai mintă. Nu merita. N-avea chef de consecințe. Nu mai voia să suporte vreodată consecințe. Voia să-și ducă viața fără consecințe. Și-n plus, n-avea neapărat nevoie de o fată. Învățase asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
și revistele anunță mereu concursuri la care poți câștiga bani mulți fără să fie nevoie să știi nimic! Avem atâtea exemple de succes. Fătucicadou la colț de stradă, au ajuns VIP-uri despre care se scrie mereu în ziare, sunt curtate de televiziuni, fac rating! Adevăratele vedete sunt maneliști, stripperi, prostituate, cântăreți, fotbaliști. Asta înseamnă să ai șansă! Câte persoane doldora de carte fac rating? Mulțimii trebuie să-i dai ce-i place, nu ce trebuie. Sătulă de muncă, are nevoie
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
țuică, gin Cât încape-n degetar, Dar de-i din Cotnar un vin Sorb pe-ncetul un pahar. De ai iertat greșeli ce-au fost Și-ți amintești, tu n-ai iertat. Altminteri, sub ăst mare rost, Înșelăciunea te-a curtat. * De la Rasputin pân’ la Putin Sânge mult, nevinovat A tot curs sub falsul scutin, Pueril doar motivat. 8 februarie 2005 Nu-i o zi câte-are-un an Ca din duh curat și sfânt Să faci rugă-n blând elan, Fără griji
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
o breșă în rândurile vrăjmașe și se aruncă dincolo, chemându-și cu glas puternic oamenii. îl urmară și alții. Tocmai atunci o suliță turingiană, trecând prin cămașa de zale, îi străpunse pieptul. Durerea fu cumplită și copleșitoare și totuși de curtă durată. Vederea i se încețoșă, picioarele i se îndoiră, nu mai auzi nimic. Se lăsă întunericul. în timp ce cădea, mâna unui bagaud apucă însemnul și îl purtă înainte. Turingienii se risipeau, legiunea bagauzilor învinsese. 28 Cu excepția câtorva pauze de scurtă durată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
gât vopsit În același negru, fără variație, era posomorâtă, cu picioare trândave În pantofii albi, ortopedici. Cu stângăcie, se apleca cu instrumente asupra unghiilor lui, concentrându-se asupra muncii. Avea un nas lat, gravid de lacrimi. Doctorul Gruner trebuia să curteze reacții din partea ei. Chiar și de la o asemenea grozăvie de creatură. Așa cum putea să nu mai fie de prea multe ori (pentru Elya), camera era plină de lumină Însorită. În care se asumau atitudini umane familiare. De la care nu veniseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
reținut gluma cu de Gaulle cum trebuie. A spus că nu vrea să fie Îngropat sub Arcul de Triumf lângă un necunoscut. À côté d’un inconnu. Corect? — Până acum da. — Tatăl meu are boală pe de Gaulle pentru că Îi curtează pe arabi. Mie Îmi place de Gaulle pentru că e un monument. Și refuză să fie Îngropat la Dom des Invalides cu Napoleon pentru că era doar un amărât de caporal. — Da. — Însă israelienii voiau să-i ia o sută de mii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Carol al II-lea, scurta perioadă a războiului sub Mihai I, toți trecuți sub tăcere, vorbeau în șoaptă, erau solidari generației lor, uitate în praful vremii. Își aminteau de oamenii de altădată, de fetele de atunci pe care le-au curtat sau nu, plecate mai toate în pacea cimitirelor. Zâmbeau, spre colinele vremii lor, spre o depărtare căreia nu-i găseau întoarcere, de aceea poate, amintirile li se păreau neprețuit de dulci, revigorate sau numai înșelate, ce le alimentau existența. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
fața în jos, pentru că tocmai fusesem izbit sănătos de pământ de un australian foarte în formă, extrem de sensibil și incredibil de treaz. M-a dus la ogeacul ei și cu propriile ei mâini mi-a pus fleicile pe ochi. Am curtat-o mai mult de o săptămână. Are exact aceeași greutate ca mine și ne înțelegem de minune. Georgina are... Are o inimă mare, Georgina asta. Îi scriu Martinei cam de două ori pe săptămână. În fiecare dimineață străbat linoleumul rece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
păsări era piesa centrală a camerei. Niște păuni pășeau țanțoși pe podea. Dar nu toate păsările erau vii. Creaturi împăiate odihneau în vitrine de sticlă peste tot prin jur, imobilizate pe vecie în scene tipice vieții lor: păsări mâncând, păsări curtându-se, păsări împerechindu-se și clocind, păsări în zbor, păsări murind, păsări atacând alte păsări, toate într-o serie șocantă de peisaje nemuritoare. Iar pe pereți stăteau agățate portrete de păsări, un dezmăț naturalist păsărilor, o bogăție uluitoare de capete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
tău a spus că trebuie să-l așteptăm pe un anume Henry, am intervenit eu. Urmă un schimb de priviri; se părea că toată lumea știa exact cine e. —Avioane, trenuri și mașini, a zis unul dintre admiratorii Belindei. — Tata îl curtează ca un nebun, spuse Belinda. — Ei bine, ar trebui să sară în pat și să treacă la fapte, zic eu, spuse Charles de Groot. Vai, unde-mi sunt manierele? Fetelor, voi nu beți nimic? Se întoarse și pocni din degete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
nume Pedro Sanmartí. Acest Întreprinzător Își clădise afacerea investind averea socrului său, pe care mai apoi Îl internase Într-un azil de pe malul lacului Bañolas, de unde aștepta să-i parvină prin poștă certificatul de deces. Sanmartí, căruia Îi plăcea să curteze fetișcane avînd jumătate din vîrsta lui, parvenise prin deviza, atît de În vogă În acei ani, a omului care a reușit prin mijloace proprii. Stîlcea limba engleză cu un accent caraghios, Încredințat că aceasta era limba viitorului, și Își Încheia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]