1,641 matches
-
și pământ, da și nu. La mine în lume este la fel, există un noi - eu și tu. Citește mai mult AtracțiiNoaptea îți scriu. Înmoi cuvinte în sânge vișiniu.Îți las pe bilețele vocea mea mutăsă plutească pe irisul tăufără cută.Respir încet și sacadat.Nu se aude niciun zgomot - nici greieri, nici însăși noaptea,nici vântul, nici briza ce-ți mângâie trupul uscat.Se simte doar mirosulde sare.Într-o lume flămândătu-mi ești gustare.Am fugit o viață întreagă căutându
ALEXANDRU COSMIN CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/367610_a_368939]
-
pe Duhul lui Dumnezeu, martirul se coace în focul harului, într-o Cincizecime permanentă. Sfântul Policarp, de pildă, stătea în mijlocul focului, nu ca un trup care arde, ci "ca o pâine care se coace [...] apoi a ieșit, din împunsătura fă �cută de suliță în trupul său, mult sânge încât a stins și focul". Conștiința creștină din această perioadă martirică era că mucenicii erau în același timp profund hristici și profund pnevmatici. Acest ade �văr reiese din faptul că mucenicii, în timpul chinurilor
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
nevestei că are o convocare urgentă la spital. Ea l-a aprobat înțelegătoare. Era un om important și se obișnuise să nu-l descoasă în astfel de situații. Doar l-a privit lung cum a ieșit din casă îngândurat, iar cuta adâncă de pe fruntea lui și negura din privirile ochilor săi întunecați la culoare, era un semn, că ceva nu mergea bine. VA URMA. Referință Bibliografică: PETRECERE NEFASTĂ (10) / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2085, Anul VI, 15
PETRECERE NEFASTĂ (10) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368516_a_369845]
-
înfăptuirilor artistice! Dacă privești cu atenție constați că așa este! Sunt niște disproporții! Dar nimic din toate acestea nu-i reduce farmecul. Forța, energia și măreția bărbătească pe care o emană David, splendida lui siluetă, musculatura, nările palpitând de viață, cutele frunții arătând puterea de concentrare, linia senzuală a buzelor și multe alte amănunte ale expresiei, au determinat celebritatea acestei statui. Cioplită într-un bloc de marmură și având o înălțime de patru metri, a fost nevoie de trei zile pentru
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
purtau numele de Camene. Faptul că în această sculptură muza este adormită (care dintre ele?), poate sugera supliciul la care este supusă arta, fără a-și trăda suferința în afară, poate chiar din mândrie, pe suprafața obrazului neaflându-se nici o cută... Pentru Brâncuși emoția e trăită în adâncul sufletului și nu în expresia obrazului, emoție pe care trebuie s-o descifrezi din gestică, din dramatismul mișcării, semnul supliciului fiind exprimat prin înclinarea capului. A treia sculptură pe care o vedem este
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
negru și era foarte tăcută,nu emana nicio expresie facială mai deosebită. Pe lângă toate acestea deținea și numele preaadoratei regine. Oame- nii din sat aveau și ei motivele lor să rămână distanți față de ea,bunica fetei a fost o cunos- cută vrăjitoare,dar s-a retras din cauza pericolelor. Toți au început să suspine în momentul în care fata a ieșit din acel loc. Victoria avea o privire înghețată,acum fața ei transmitea sentimente,dar nu unele prea grozave.Aceasta a fugit
MĂREAŢA POARTĂ NEAGRĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363629_a_364958]
-
fixată în orizontul din față. Auzim și ascultăm, cum rar se întâmplă, ori de câte ori vorbește Gabriela Firea, un cuvânt decent, inteligent, onest, curat, clar, vedem când o privim pe Gabriela Firea un om frumos, atrăgător, înveselitor, căci nu provoacă o singură cută a feței când o întâlnești, o singură strângere de inimă, crispare, înghețare a sângelui în vene, congestionare a obrajilor, tulburare a limpezimii ochilor... Nu...! Luminează și transferă lumina ei sufletească celor din jur, înveselindu-i, iar prin aspectul ei corporal
UN CALCUL AL SUCCESULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364753_a_366082]
-
lui Kant. Așadar, cine a fost Petre Țuțea? Și-a pus singur această întrebare.” Pentru că om de stat nu am fost, profesor nu am fost, scriitor nu am fost, da atunci- ce sunt? Că nici ultimul parazit care crește în cutele societății nu sunt ... Pesemne că sunt cineva dificil de fixat.” Într-adevăr, cineva dificil de fixat. Sigur este că a fost cineva inconfundabil. Nu și-a vorbit niciodată de rău nici măcar torționarii pentru ca să nu jignească poporul român, că în interiorul lui
ESEU DESPRE PETRE ŢUŢEA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349011_a_350340]
-
O perfecționista, îmbinare a talentului cu toate favorurile vârstei unde frumusețea și naturalețea își propun să uluiască auditoriumul, suflarea ascultătorului. O urmăream pe interpreta în pauzele ei orchestrale cand muzică îi traversa cerebelul și deasupra nasului i-au apărut două cute spre înălțimea frunții... Cutele erau desigur semnalul unor amintiri dureroase care-i străbăteau gîndurile, cine putea pătrunde tainele gîndirii ei într-acele momente, posibil ca, sub vraja muzicii și-a reamintit sfîrșitul vieții lui Ceaikovski hotărît să bea din apa
80 DE ANI DE LA NASTEREA MAESTRULUI ZUBIN MEHTA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348639_a_349968]
-
talentului cu toate favorurile vârstei unde frumusețea și naturalețea își propun să uluiască auditoriumul, suflarea ascultătorului. O urmăream pe interpreta în pauzele ei orchestrale cand muzică îi traversa cerebelul și deasupra nasului i-au apărut două cute spre înălțimea frunții... Cutele erau desigur semnalul unor amintiri dureroase care-i străbăteau gîndurile, cine putea pătrunde tainele gîndirii ei într-acele momente, posibil ca, sub vraja muzicii și-a reamintit sfîrșitul vieții lui Ceaikovski hotărît să bea din apa murdară a Nevei, iar
80 DE ANI DE LA NASTEREA MAESTRULUI ZUBIN MEHTA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348639_a_349968]
-
deliciul nostru deosebit. Atmosferă încărcată de bună dispoziție ce-ți transmitea revigorarea cu aer bun românesc te ducea cu gândul la tărâmul din care fiecare ființă s-a înălțat, a sorbit aerul și apa pe care acum le poartă în cutele adânci ale inimii. Cred că fiecare a zis, fie cu glas tare, fie numai cu glasul inimii: Să ne trăiești, scumpă Românie, te iubim, te prețuim, oricâte răni îți este dat să porți și îți uram să înflorești în anii
ZIUA ROMANIEI LA TORONTO de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344449_a_345778]
-
sfânt / Înfiorând eternul lui cuvânt / Și veșniciei făurindu-i nume... / Și zilnic, fără teama de-a pieri / Se 'nalță zborul său întru tării / Și lumea-ntreagă nu mai este haos!” (Petru Demetru Popescu, Poetul, p. 96 .) „...Alungă-mi ispitele din cutele firii, / Revarsă-mi în trup și-n duh alinare / Și dă-mi sfiiciunea, blândețea smeririi, / Părinte Ceresc, Luminoasă Cărare - / Ruga-mi ascultă cu marea-ndurare! / Amin, voii Tale, Părinte-al Zidirii!” ( Florian Saioc, Sosirea trecătoare, p. 122.) „Nădejdea-n tine
INVOCAREA DIVINULUI ÎN CREAŢIA LITERARĂ , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348048_a_349377]
-
cobori din autobuzul cu linii albastre de-a lungul șoselei când sufletele noastre se vor dezbrăca de carne ținându-se de mână își iau zborul spre locuri neștiute iar pieile ne rămân în urmă întinse cu grijă să nu prindă cute ne vom ascunde o vreme în orașe străine până când după un timp te vor prinde alte doruri din urmă te întorci în carnea bătrână și pleci fără să știi că plâng ca un copil când mă lași prea mult în
POEM PENTRU EA de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347741_a_349070]
-
Acasa > Stihuri > Semne > URC Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Treceam pe muchii,dungi și coame prinzându-mă de cer în echilibru, în cutele gândirii concentrând încrederea în sine. Pe linii drepte, curbe ori frânte inspir aerul rece în piept picioarele cu pași siguri se contemplă unul pe celălalt. Urc deasupra de mine însumi cu ochii țintă, atenți și clari văd cum cresc în
URC de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350119_a_351448]
-
îndeletnicire câteva dinte ele, de fapt mai chiar toate, fuseseră implicate și chiar le fusese peste mână să părăsească banda de lucru. Cu vorbele lui, băietanul ăsta, pusese degetul pe rană. Pe fața destinsă de până atunci i-au apărut cute. Albert a dres-o repede: - Dacă nu am glumi, viața ar fi greu de trăit! - Nici nu știi câtă dreptate ai; câte zac pe sufletul meu! Era un bun ascultător, femeia a realizat aceasta, așa că a continuat: - Mi-a murit
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]
-
Dumnezeu și al Omului ales. Simt cum îmi înflorește sufletul, se răsfiră în miresme calde pe roua inimii. O Frumusețe cu ochi de cicoare se apropie de fereastra cerului meu. Luminile se aprind în gânduri albe, slăvind măreția Cuvântului în cutele de argint ale dimineții. Viața își întinde pașii spre cer. Frumusețea mă urcă-n lumină. Ce bucurie e să fii tu însuți, însoțit de frumusețe, să crești ca un fior divin atât de mult dorit și de sublim. Clipele vesele
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
că s-a dus să vadă ce fac păsările, sau oiile... Zicea că a auzit câinele lătrând, dar nu-mi dădeam seama, măcar după vocea ei care era pirdută (ca a unui om bolnav), iar pe fața-i brăzdată de cute adânci, datorită suferinței tăinuirii nelegiuirii mele, se vedeau șiruri de lacrimi, dar eu tăceam și nu-i mai ziceam nimic, ba mă bucuram că se chinuie. O iertasem, dar în suflet încă mai simțeam arsura tăciunilor mocniți ce mă ardea
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
că s-a dus să vadă ce fac păsările, sau oiile... Zicea că a auzit câinele lătrând, dar nu-mi dădeam seama, măcar după vocea ei care era pirdută (ca a unui om bolnav), iar pe fața-i brăzdată de cute adânci, datorită suferinței tăinuirii nelegiuirii mele, se vedeau șiruri de lacrimi, dar eu tăceam și nu-i mai ziceam nimic, ba mă bucuram că se chinuie. O iertasem, dar în suflet încă mai simțeam arsura tăciunilor mocniți ce mă ardea
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
au rămas câteva care n-aveau nicio treabă una cu alta. Mâine, sâmbătă, duc la curățătorie o tranșă nouă de cămăși, nu pentru spălat ci pentru călcat. Am încercat în tinerețe să calc, dar până și batistele rămâneau cu niște cute oblice. Le îndreptam foarte ușor, dar apăreau altele. Munca lui Sisif. După spălătorie merg la Carrefour la cumpărături, iar după amiază mai bag niște rufe în mașină. M-am învățat minte, nu mai spăl duminica. Mai am de plătit întreținerea
BURLACUL de DAN NOREA în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364818_a_366147]
-
sa punând la un loc propriile oi și pe cele ale rudelor, dar și pe ale altora, la înțelegere, până făceau de-o stână, adică 500-1000 de oi. Cum am spus - în Vemeșoaia era stâna Costeștilor. Alte stâne cu¬nos¬cute din neam în neam mai erau: în Olanu - stâna Răbăgeilor, Rebegel fiind numele lor de familie; în Coți - stânile lui Bulearcă și Zgândărici, Huculeci după numele de familie; în Zănoaga - stâna celor ai lui Raiu, Șandru după numele de familie
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
poată construi mintal în capul privitorului. Capacitatea ... Când vorbim despre nud, ceea ce ne apare cel mai des în minte este imaginea pielii, singurul organ care se poate revela Celuilalt. Schimbarea petrecută de-a lungul anilor, alterarea texturii, apariția ridurilor, a cutelor, a vergeturilor, a mărcilor diverselor mutilări, o înscriu în istorie, pentru că pielea are propria-i cronologie, motiv pentru care artele plastice și fotografia au pus într-o lumină specială nenumăratele ei reprezentații. Este de prisos să insistăm asupra faptul că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366496_a_367825]
-
a esteticului care conduce uneori la decizii de figurare/desfigurare a corpului. Sub presiunea unui imperativ la modă, survin intervenții mai mult sau mai puțin drastice: grăsimea este aspirată sau emulsionată, pielea se întinde pentru a-i alunga ridurile și cutele neplăcute, se scoate orice pilozitate, se îndreptă nasul, se umflă buzele, se gonflează sânii și fesele, dinții sunt aliniații și albiți până la neverosimil, părul este vopsit în cele mai nenaturale culori, fața este acoperită cu o mască de carnaval. Frumusețea
REPREZENTARE ŞI REPREZENTAŢIE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366495_a_367824]
-
ales de” peda” Kiss. Pedagogă, zeci de ani, la un internat de fete, “peda”Kiss, a ieșit la pensie...tot domnișoară. Minionă, mereu elegantă și foarte severă, femeia era spaima celor mici și modelul celor mari. Nicio buclă rebelă, nicio cută la haine...mereu impecabilă, perfect rujată, cu pantofi îngrijiți și bluze de mătase. Era o apariție...din alte vremuri. Singurul lucru care „o umaniza” era pasiunea ei pentru ...fumat! Avea o voce plăcut-tabagică și n-ar fi renunțat la un
LA MARGINEA TIMPULUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352470_a_353799]
-
sfoară Că e cald și ies afară Geaba inima-mi dă ghes Că vigoarea mai ales Șchioapătă din ce în ce mai des Trece iarna pe Avrig Noi cu gândul la covrig, Parcă mi se face iarăși frig Când mă rad, mai văd o cută Și-n mustrarea asta mută Parcă moartea mă sărută Primăvară, primăvară Viață dulce și amară Lasă-mă în călimară ! Referință Bibliografică: Primăvară, primăvară / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 342, Anul I, 08 decembrie 2011. Drepturi de Autor
PRIMĂVARĂ, PRIMĂVARĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351404_a_352733]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > DRUMUL PE CARE-L CAUT Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 342 din 08 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Să pot citi fiecare cută a frunții, să-ți duc în deșert neliniștea și frigul, apoi să te retragi în tăcerea mângâierii unde se varsă gândul în lumină și chinurile nedrepte în iertare. Să îmbraci adevărul de sărbătoare și să-l dăruiești întreg iar apoi
DRUMUL PE CARE-L CAUT de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351491_a_352820]