678 matches
-
cofetărie, unde se umflaseră cu sava rine și fru cole și erau satisfăcuți. Cînd m-au văzut, au început să se mire cu toții. M-am dus la fata de care-mi plă cuse mie - și nu numai mie, era recunos cută ca o frumusețe în clasă -, sigur pe mine acum. Fata mînca o înghețată care începuse să i se scurgă pe mînă. Era încurcată și nu știa cum să scape de pacostea aia de cornet. De data aceasta se schimbase raportul
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
1635. Se încheie alianță între Racoți și Matei Basarab. în 1637, toamna, Lupul s-a râdicat cu oaste împotriva lui Matei, cu învoirea Porții. 1638. Lupul iar s-a ridicat contra lui Matei. Racoți primise ordin dela Poartă să nu cuteze a se amesteca în aceste afaceri. Racoți a lucrat cu viclenie făgăduind lui Matei ajutor, iar lui Lupul i-a trimis pe Acos Barcsai ca să-i spună că nu va sprijini pe Matei. Barcsai mai n-a pierit acolo din pricina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a românilor?, și-am ajuns la concluzia că ele nu există. Literatura noastră nu are nici una din problemele grave ale altor literaturi. Ceea ce spunem e mediocru prin lipsa de adîncime”. Deși el e scriitorul, iar eu, cu îngăduință, criticul, nu cutez să afirm așa ceva. Surprins de aerul său de Gulliver în Liliput, l-am ascultat, neștiind ce vrea: să-l aprob, sau să-l contrazic? *Orgoliul îi vizitează și pe alții mai simpli. „Ceea ce fac acum cred că e unic în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pe care, de altfel, el o credea foarte frumoasă. Se îmbrăca foarte îngrijit: își lăsase să-i crească păr mult de tot, aranjat cu artă, și care îi mărea volumul capului. „Când scutur - spunea el - teribila mea coamă, nimeni nu cutează să mă întrerupă.“ ĂSe așeza adesea în fața unei mari oglinzi și se privea vorbind cu multă plăcere, dându-și capul înapoi și lărgindu-și umerii. Avea ticul acela al oamenilor vanitoși care aud cu plăcere sunetul numelui lor și cărora
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
stupilor, de vama găleritului, de vama vinăriciului, de dijmă, de cositul fânului, de talpe, de copaci, de podvoade, de curătură, adică de celelalte slujbe mari și mici, câte se află în țara singur stăpânitoare a Domniei mele. Și să nu cuteze să-i turbure nici-un sudeț, nici globnic, nici birari, nici numeni altul dintre slugile Domniei mele, trimiși după muncile și după milosteniile Domniei mele, pentru că cine s-a încumeta să-i împiedice și cu un fir de păr, unul ca
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dispariția unora vechi, reorientate, probabil, spre mai puțină vorbărie și mai multe fapte concrete. Astfel, În „Planul de muncă pe luna mai 1949” i-am găsit puși pe fapte mărețe pe noii membri ai comitetului de conducere: „Schrotter Aurel, Șechter Cuta, Cohn Gherșin, Suhăr David, Graonic Mendel, David Zalman, Lupu Avram, Lazăr Simion”. Nu știm dacă novicii vor fi ridicat nivelul politic al uliței evreiești sau Îi vor fi Îndemnat pe proaspeții deposedați de afaceri prin efectul Legii 119/11 iunie
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Goldstein, „...tov. instructor de la CC al CDE”. Cu prilejul reorganizării organizației comuniste evreiești locale, ea a fost Însoțită și de „...tov. Podoleanu secretar cu agitația și propaganda din biroul județean al PMR Huși”. Cu toate strădaniile lui alde Capelovici, Șechter Cuta, Cohn Gherșin & comp., raportorul recunoscuse franc că nu a organizat Încă vreo manifestare artistică deoarece, scrisese el, „...nu am avut responsabil artistic”. b.h. „Am avut echipe de lozincari” Caracterul de circ ce va avea orice manifestare de partid, fie
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
suspendat pe două arce înclinate; copertina stadionului Emil Alexandrescu din Iași din conoizi; turnul de marcaj al aceluiași stadion, realizat din inele prefabricate asamblate prin comprimare; copertina stadionului din Brăila, din cadre precomprimate integral prefabricate; săli de sport cu sisteme cutate la Onești și Piatra Neamț; sala de sport a Universității Agronomice Ion Ionescu de la Brad din Iași, realizată din cadre precomprimate cu riglă curbă; cinematograful Republica din Iași, acoperit cu elemente cutate; cinematograful Copou cu acoperiș liftat; construcții industriale, pe platformele
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
le pune grav, pătruns de importanța a ceea ce zice, dar în care de cele mai multe ori dă, inteligent, cu nuca în perete. De exemplu, duminica trecută, la emisiunea sa Deschide România, când a abordat cazul Tanacu. Felul cum a fost fă cută această emisiune, după ureche, era cu atât mai evident, cu cât în platou se afla și un adevărat profesionist massmedia, Ta tiana NiculescuBran (autoarea romanului nonfiction Spove da nie la Tanacu și directoarea BBC București), care încerca în van și
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
de fată mare au, ca și somnul, o trăsătură malefică și încearcă să lege „magic ființele, izolându-le de spațiul cosmizat”. Smulgerea din cadrul somnolent și oprirea creșterii agresive a vegetației apelează la resursele magice, căci tânărul: „Să-l deștepte, nu cutează,/ Să mi-l scoale, nu se-ncrede,/ Bagă mâna-n sân, la piele,/ Scoase o verde tabachere,/ Tabachere cu tabac,/ Dete Murgului la nas./ Începe Murgul a străfiga/ A străfiga și-a strănuta,/ A strănuta și-a necheza;/ Leu din
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
facă atât de mică, pe deasupra mai lăsând de jur-împrejur și o margine goală pentru iarbă? Fiul bunicii, sfârtecat în război de o mină, seamănă, întins pe batista din iarbă, cu o grămăjoară de frunze putrezite adunate de vânt. Cum de cutează o fotografie de pe front, trimisă ca veste de moarte, să confunde între ele lințoliul cu batista, omul cu o mână de frunziș? Nimeni n-a putut lua de pe umerii bunicii povara pierderii fiului ei. Așa cum mie caișii îmi aduceau aminte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
care rar știe să măsoare forțele sale și care mereu reclamă îngăduință să încerce a cuteza câteva gânduri. Ele vor fi nu rezultatul unor himere politice, ele vor fi rezultatul observației și experienței. Aceste două puncte de vedere, sub care cutez să ating importanța fiecărei țări în conjunctura politică actuală, par să cuprindă toate condițiile asemănătoare luptei convergente, convenite de comun acord și ele însăși se oferă de la sine persoanei care face cercetări. La primul. La fel de primul rând și de la prima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
vin așa de ușor în ochi. Le simt ca pe o mângâiere a mâinilor tale pe obrazul copilăriei mele. Deși nu mi-ai spus niciodată cuvinte aspre, deși nu m- ai oprit și nu mi-ai interzis ceva, acum nu cutez să scriu despre tine. Mă tem să nu te supere cele ce scriu; mă tem să nu te murdărească cuvintele mele; mă tem ca nu cumva îngustimea cuvintelor mele să nu șifoneze nobila cuprindere a gândurilor și a simțămintelor tale
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
conducerea Partidului Comunist Român!“ („Țara în oglinda lui August“, Scînteia, 26 august 1989) RAICU Marian „Ni-i Ceaușescu-n toate măsură vie, trează, voință, gând și faptă ni le mplinim prin el, cu el se-avântă țara, numai prin el cutează spre piscul înfloririi, spre comunistul țel.“ („Cinstire“, Luceafărul, 21 august 1982) RĂCITU Cornelia „Acolo e istorie, unde se zidește. Acolo e durată, unde actele de muncă - ea însăși o faptă eroică - pun temeliile unui viitor prosper. Acolo e grandoare, unde
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
scită, Rabie, a fost ucisă în acest loc, „pe când ieșise cu oastea împotriva sciților așezați în Moldova și a fost îngropată aici de oamenii ei”. Autorul însuși avea rezerve cu privire la misterul ținutului („Ce e adevărat sau minciună în aceasta, nu cutez să socot din întunericul atât de adânc al acestei legende”), dar astăzi ne-ar fi fost de mai mare folos dacă ar fi menționat cel puțin sursa acestor frumoase legende. În timpul campaniei ruso-române de la Prut, la 9 iulie 1711, armata
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
P. Janet de a privi evoluția psihic este exprimat de Ralea care, în lucrarea Introducere în psihologia social la pagina 148 scria: Omul este o ființ activ ce reflect dinamic lumea din afar, nu contemplând-o ci acționând asupra ei, cutând s se adapteze la ea dar și s și-o adapteze la nevoile, trebuințele și interesele sale proprii. Între stimul și rspuns se situeaz totdeauna personalitatea cu legile ei proprii de structurare și desfșurare. Din acest punct de vedere care
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
naturale ale omului, și o tehnic artificialist, care gsește raporturi între fenomene și obiecte și le pune împreun într-un anumit mecanism, autorul român vede în cea din urm, opera pur a inteligenței și adaug: Instinctul nu mai are ce cuta aici. Presupunând o judecat relațional a fenomenelor și o tendinț ctre știința teoretic, mecanismele inventate de om, de la foc pân la mașina cu aburi, au avut parțial o origine magic, dar și una fundamentat pe necesitțile materiale ale omului. Intervine
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
spre eliminarea determinrii din existenț. Ralea observ, fin, c teologii vd pcatul în cderea în diversele forme ale relativismului (scepticismul, pesimismul, individualismul. Vrând s conserve valorile, așa cum pretindea Hoffding, religia disprețuiește valorile relative, singurele reale. Cei umiliți și ofensați au cutat dreptatea într-un trâm iluzoriu, de dincolo de mormânt. Marile religii universaliste, scrie Mihai Ralea, s-au altoit și au prins pe stri de mare mizerie material și moral, indiferent unde s-au practicat pe în lume. ECONOMIA CA SUSPENDARE A
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
care d-l Ralea s-a strduit s o dezvolte și s o urmreasc în consecințele ei. D-sa recunoaște îns c, transformrii datelor naturale îi va urma o serie de rezultate, care nu sunt conținute integral în poziția prim; cutând s rezolve aceast 42 dificultate de ordin filosofic prin dialectica lui Hegel și Marx și concepând ideea de evoluție în sensul unei diferențieri și unei complete deosebiri: Orice evoluție sintetic presupune în natura rezultatului, a efectului, altceva, calitativ deosebit, decât
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
compusă, Închinată scumpei mele Mameă 05-01-2006 La Iordan 06.02.2006 De pe vale, de pe deal Lume vine la Iordan Iordanul e râu frumos Unde s-a botezat Hristos! Sfânt Ioan botează lume Domnu-L cheamă și Îi spune Vino Ioane și cutează Vino tu și Mă botează! Că așa e rânduit Ca să fie prea slăvit Sfânt Ioan Botezător Le vorbește tuturor Le vorbește cu sfială Și botează cu-ndrăzneală: E Mielul Lui Dumnezeu Ce ridică păcat greu El e foc ce mistuiește
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Un sărut nesfârșit. E primul meu să rut voluntar. Mă trage de mână, fără nici o vorbă. Ne suim într-un taxi care ne duce la el acasă. Nu vorbim în taxi, stăm nemișcați și ne ținem de mână. Eu nu cutez să mă uit spre el, ca să nu mă dezintegrez de emoție. Nu e nimeni la el acasă. E doar o tăcere învelită de o așteptare încordată, care atârnă în aer. Eduard mă ajută să-mi scot canadiana și se apleacă
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
repede, în mod necugetat, îl reaprind eu, ca să-i mai dau o șansă să ardă până la capăt, să-și îndeplinească menirea. Viața e un băț de chibrit care trebuie să-și îndeplinească menirea de a arde până la capăt. Cum să cuteze moartea să-l ia în vizor tocmai pe Eduard, care de-abia a început să ardă? Dar ce mă înspăimânta dincolo de orice era căderea. Cum să cadă un om căruia îi plac înălțimile? Poți să cazi de pe scaun, ca mine
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
și-a rupt pi-ciorul. în schimb... — Da? îl încurajase Clara, cu un glas incolor. în schimb... ce anume? — în schimb m-a rugat... sssă le ccchem pppe... Anda și pppe Georgiana. Clara tăcuse. Suficient de mult timp pentru ca el să cuteze să-și ridice privirea spre chipul ei îmbujorat și să-i absoarbă toate nuanțele. — Aha! rostise ea, într-un târziu. Bobo înghițise din nou în sec. O cunoștea suficient de bine pe Clara ca să-și dea seama ce se ascunde
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
tu că-ți cerusem promisiunea că nu mă vei săruta de fel până la cununie, și mi-a părut rău în urmă, da, mi-a părut rău, vai! da numa eu o știam. Știam că tu, om cinstit, n-ai să cutezi de fel. Atunci am gândit un plan lung, o săptămînă-ntreagă, cum aș putea face eu, e! dar ce să mai spun... tu știi că eu ți-am dat... după ce ne certasem. Toate suvenirile unei vieți fericite îi trecură lui atunci
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
această fațadă se ascundea un soi de atrăgătoare stângăcie. Dar prestigiul ei, reputația de care se bucura În ramura ei de fizică, salariul gras cu care era plătită, inimitabila ei vrajă amețitoare constituiau prea multe atuuri pentru ca vreo femeie să cuteze a competiționa cu ea. Rosamund spunea: - Ce femeie frumoasă - ce talie, ce picioare, totul! - Adevărat. Dar toate astea au un dram de artificialitate. E un fel de stratagemă. Și o lipsă de afectivitate. - Chiar după o căsătorie atât de lungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]