680 matches
-
adică de a nu fi fost scrisă niciodată. Ce păcat că autorul n-a avut fineța și tactul ca să-și câștige prin acest mijloc lesnicios mulțămirea publicului. Dar daca vorbim de noțiunea dramei, cum trebuie s-o aibă orișicine care cutează a prezenta publicului născocirile sale, atunci răspundem: că drama are de obiect și ținta reprezentarea caracterelor omenești curățite de neconsecuența vieței și cugetărei zilnice, a caracterelor omenești consecuente, în toate momentele aceleași, pentru a căror manifestațiune se aleg situațiuni interesante
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
perioada precedentă. Deoarece obligația de „a face întâi știre stăpânului moșiei ca să trimită să-și ia dijma” este transformată în datoria sătenilor de „a o strânge și a o căra la arie și coșarele stăpânului moșiei, și nimene să nu cuteze a rădica de pe țarine rodurile sămănăturilor sale înainte de a veni vechilul moșiei să măsoare dijma”. Agravarea sarcinilor puse pe umerii țăranilor clăcași este evidentă, comparativ cu perioada precedentă. Trecuse demult vremea când era în practică strânsul dijmei de către însuși stăpânul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Doar sfatul nu-i ucaz; și prin urmare/ Se poartă cum îi place fiecare./ De poruncea Preasfântul fecioria/ Atuncea blestema și cununia./ Sămințe noi de nu s-ar mai zvârli/ Atunci fetia cum s-ar mai prăsi?/ Nici Pavel nu cutează să ne ceară/ Ce n-a cerut stăpânul său...[...]/ El dete doar îndemn la feciorie;/ și s-a ndurat de mi-a îngăduit/ Să mă-mpreun; vezi dar că nu-i oprit/ Să iau bărbat; iar dacă e să moară,/ Mă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Doar sfatul nu-i ucaz; și prin urmare/ Se poartă cum îi place fiecare./ De poruncea Preasfântul fecioria/ Atuncea blestema și cununia./ Sămințe noi de nu s-ar mai zvârli/ Atunci fetia cum s-ar mai prăsi?/ Nici Pavel nu cutează să ne ceară/ Ce n-a cerut stăpânul său...[...]/ El dete doar îndemn la feciorie;/ și s-a ndurat de mi-a îngăduit/ Să mă-mpreun; vezi dar că nu-i oprit/ Să iau bărbat; iar dacă e să moară,/ Mă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
la 3-4 zile) informații consistente și conforme cu realitatea de la fața locului. În nota nr. 30636 din 9 noiembrie 1940, se arăta că au fost identificate bazele aeriene, unde staționau formațiuni ale aviației engleze: la Salonic, Patras, Volos și Insula Cuta. De asemenea, se semnala că a fost amenajat un aeroport în Insula Lemnos cu scopul de a bombarda regiunile petrolifere din România. La 16 noiembrie 1940, rezidentul român de la Atena transmitea în patru pagini un raport informativ, ce cuprindea foarte
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
apărare, pentru că, în caz contrar, România avea să fie „pierdută”. Conducătorul statului român a dezvoltat un fulminant atac la adresa Înaltului Comandament german în privința modului în care nu a știut și nu a reușit să organizeze apărarea României, pentru ca, finalmente, să cuteze a prevedea cu deplină luciditate: „/.../ Fără Mareșalul Antonescu, România ar fi poate astăzi o jertfă a anarhiei și a puterilor dușmane Germaniei”. Era însă prea târziu. Pe front, în zona Iașilor sau în Basarabia, eșecurile se țineau lanț, iar la
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
too, they will not let me have all the fool to myself; they'll be snatching. Nuncle, give me an egg, and I'll give thee two crowns. LEAR: What two crowns shall they be? FOOL: Why, after I have cut the egg i' th' middle and eat up the meat, the two crowns of the egg. When thou clovest thy crown i' th' middle and gav'st away both parts, thou bor'st thine ass on thy back o'er
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
chiar așa. Nu te-așteptam, nici pregătită nu-s Să te primesc corect. Ascultă-mi sora; Cei ce-ți topesc în cuget clar mînia Sînt mulțumiți să zică: ești bătrîn, și-astfèl... Dar știe ea ce face. LEAR: Înadins vorbești? REGAN: Cutez s-o susțin, șir. Ce, cincizeci de curteni N-ajung? Ce-ți trebuie mai mulți? Sau, chiar ațiți? Căci costul lor și riscul Desfid un număr mare. Într-o casă, Cum ațiți oameni, sub două porunci, Hold amity? 'Tis hard
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
domn, stai aici. Voi, vulpi... EDGAR: Uite-l cum stă acolo și se holbează. Îți lipsesc ochi la judecata, jupîneasa? Vin' peste gîrla, Bessy, la mine. BUFONUL: Barca-i are o crăpătura, Ea nu poate da din gură De ce nu cutează la tine să treacă. EDGAR: Necuratul vrăjmaș îl urmărește pe bietul Tom cu viers de privighetoare. Hopdanț țipă în burtă lui Tom după doi heringi albi. Nu croncani, înger negru, n-am mîncare pentru tine. KENT: Cum te simți, șir
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
m-a făcut nerod Și lucrurile că le-ntorc pe dos. Ce-ar trebui să-l supere, îi place; Să-i placă, îl jignește. GONERIL (Lui Edmund): -Atunci, te-oprești. E că de vacă-a duhului lui spaimă, Ce nu cutează-a lua măsuri: nu simte-ofensa Which ție hîm to an answer. Our wishes on the way May prove effects. Back, Edmund, to my brother; Hasten hîș musters and conduct hîș pow'rs. I must change names at home and give
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Răsplată proclamata! Foarte bine! Capul tău fără ochi fu plăsmuit Să-mi nalte soarta. Trădător nemernic, Degrab te reculege: spada-i trasă, Ce te va nimici. GLOUCESTER: Mîna ta bună Să tragă zdravăn. (Edgar se interpune) OSWALD: Ce, țăran obraznic, Cutezi pe-un trădător să aperi? Șterge-o, Molima soartei lui să nu se prindă La fel de tine. Lasă-i brațul! EDGAR: Nu-l las, giupîni, far și știu di ci. OSWALD: Robule, lasă-l, sau ești mort! EDGAR: Giupîni bun, meri
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
REGAN: Mi-e rău! O, rău! GONERIL (Aparte): De nu, nici c-aș mai crede-n doctorii. EDMUND: Poftim, în schimb. (Îi aruncă mănușă) Oricine-n lume Îmi spune trădător, mișelnic minte. Să-l cheme goarna-ți: cine-a veni cutează, -Mpotriva lui, a ta, și-a oricui voi susține Onoarea-mi și-adevărul, ferm. ALBANY: Un crainic! EDMUND: A herald, ho, a herald! ALBANY: Trust to thy single virtue; for thy soldiers, All levied în my name, have în my
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
a muntelui dispus în amfiteatru, se prăvălește un șuvoi de apă care tulbură liniștea specifică spațiului monahal. Aceea este Cascada Urzicii sau a Văii Gardului, care se prăvălește de la peste 17 de metri altitudine). Pe povârnișul nordic, unde gorunul nu cutează să urce mai sus de 580 de metri, fiind înlocuit de fag, apoi de rășinoase, cade bruma în golurile de munte, iar prin pădure, de pe ramurile arborilor se desprind ultimele frunze; natura se pregătește de iernare. Am stăruit asupra contrastelor
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
mărturii operei, despre ferestrele și capcanele ei, ba chiar despre eventualele neîmpliniri. ,,<<Dăinuirile...>> nu este o carte cum sînt cărțile de obicei “ ne avertizează de la început autorul. ,,<< Dăinuirile...>> sînt un muzeu ce vorbește cu slove întinse pe carte și cine cutează a înlătura un cuvînt scapă drum destrămărilor împletiturii întregi, iar grăirea dintrînsele nu vrea să fie citită oricum, că se toarce ea singură într-o zvonire ușor tărăgănată, cu două silabe mai slabe și una mai tare“. Este așa dar
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
însă urâtul "insecte și reptile", "ape lâncede", "zgârciuri pe nisip". Compasul, "inginer de armonii", e neputincios: "Ci-n mijlocul declinului lumesc / eu stau și-aștept..." Reacții de alt gen (în Pseudokyneghetikos) se înscriu într-un cod energizant prezumțios: Când fiarele cutează să te-nfrunte, / să nu te-ntrebi de unde vin, ce vor: / lovește-le cu-o lacrimă în frunte, / Apoi purcede-n sus..." Ca la André Malraux din Antimemorii, actul demiurgic e un antidot al tragicului; drept urmare, destinul suferit poate deveni
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
apucă; atinge; avea; avea curajul; a avea curajul; aventură; bazat; băgăcios; băiat; bărbat; mai bine nu; calitate; calm; a fi capabil; capabil; casă; cascador; căuta; să ceară; ceas; citrice; cîștig; confort; copil; Cristiana; cugeta; a cugeta; a fi curajos; curiozitate; cutează; cutezător; da; dans; deget; să deschidă gura; deștept; dezghețat; dorește; dori; Dumnezeu; la ea; examen; ezitare; fac; să facă; să faci; făcea; a fi; fire; frică; fum; fură; găsi; gheață; glumeț; grabă; greșeală; hoțul; să ia; la idei; impulsiv; iniția
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
i s-a dus / Pân` la umbra de schinduf. / Îmi plecară la vânătoare. Vâna ziua, / Toată ziua; / Când fu soarele-ndesară, / Îndărăt că se-nturnară. / Găsi leul daramit, / Daramit / Cu fața-n sus. Să mi-l scoale, nu se-ncrede, / Nu cutează să-l deștepte; Bagă mâna-n sân la piele, / Scoase-o verde tabachere, / Tabachere, / Cu tabac / Tot din Turcia luat. / Bagă mâna-n buzunar, / Buzunar / De sub caftan, / Scoase-o mică de năpârcă. / Pe la nas murgului dete, / Începe murgu-a strefeda, / Din
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
am vârât, încât păcatul Șir de păcate trage după el. Din ochiul meu nu stoarce lacrimi mila. Se întoarce pajul, împreună cu Tyrrel.) Te cheamă Tyrrel? TYRREL: James Tyrrel, și supusul vostru serv. REGELE RICHARD: Cu-adevărat? TYRREL:Încearcă-mă, slăvite. Cutezi și un prieten să-mi ucizi? TYRREL: Mă rog; dar mai degrabă doi dușmani. REGELE RICHARD: Atunci, pe voia ta: doi crunți, dușmani Ce tihna-mi hăituiesc și-mi strică somnul; Cu ei aș vrea să-ți faci de lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Situarea lui Apostol Bologa între cele patru voci ale ofițerilor, care expun tot atîtea atitudini posibile, dezvăluie forma lui de vulnerabilitate, copleșită de nesiguranță și de o nelămurită tentație: "Avea impresia că se află pe marginea unei prăpăstii și nu cutează să se uite în adîncimea care totuși îl ispitește din ce în ce mai stăruitor." Admițînd că rostul, în roman, al discuției celor patru este de a cataliza o trezire la adevăr a lui Bologa, e greu să nu observăm, deopotrivă, că discursurile lor
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
trebui, cel puțin teoretic, să se poarte „cu dulceață, fără dă nici un fel dă pizmuire și cu dăsăvârșită nepărtinire la nici o parte, să asculte cu bună luare aminte făr dă mâhnire toate cuvintele celor ce să judecă și să nu cuteze a înjura pă cinevași sau să-l oprească de a-ș arăta curgerea pricinii lui orice fel ar fi“. Sau „judecătorii să aibă mâinile sale spălate întru Dumnezeu și întru pravilă, adică să fie temător(i) de Dumnezeu și drepți
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
șederea să le fie cu cinste și fără de ciubuce, fiindu-le gândul numai la trebile judecății și cugetul la Dumnezeu, ca să lumineze la dreptate, iar să nu facă atuncea în vremea judecății glume, râsuri sau alte vorbe, nici să nu cuteze să bea tutun“. La rândul lor împricinații continuă să se certe și chiar să se bată în fața soborului și a Prea Sfinției Sale Mitropolitul. Legea le cere să fie „cu cucernicie și supunere“, „să stea în picere, când se judecă, și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
serie menită străinătății avide să cunoască impactul unui atare moment crucial. Pe când în Apus Marea Revoluție e supusă unei vaste operații demitizante, antrenând atitudini pro și contra, în Răsărit ea încă e privită cu un respect superstițios. Utopia comunistă nu cutează, aici, a-și nega deschis fondatorii. Cartea lui Eidelman începe, în consecință, cu un citat în care Lenin glorifică isprava revoluționarilor de la 1789 și cu încă unul în care Herzen exaltă "sfânta nerăbdare" produsă atunci. Cum a primit Rusia mesajul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
compromite un viitor în care nu numai ea este interesată dacă i s-ar lua malul cel mai important al Dunării și dacă ar fi separată de mare, 78 ea ține neapărat să păstreze integritatea actuală a teritoriului său și cutează să spere că tratatul de la Berlin, care urmează să-l substituie pe cel de la Paris, va preciza în favoarea sa garanția de drept public, al cărui principiu i-a fost asigurat prin actul european din 1856.” În vasta istoriografie românească marele
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
compromite un viitor în care nu numai ea este interesată dacă i s-ar lua malul cel mai important al Dunării și dacă ar fi separată de mare, 78 ea ține neapărat să păstreze integritatea actuală a teritoriului său și cutează să spere că tratatul de la Berlin, care urmează să-l substituie pe cel de la Paris, va preciza în favoarea sa garanția de drept public, al cărui principiu i-a fost asigurat prin actul european din 1856.” În vasta istoriografie românească marele
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
împregiurări favorabile și, prin urmare, poate nici odinioare nu s-ar pute face de însăș mănăstirea, când folosul țării cere ca nu numai să se înființeze asemenea baie, ci pe totdeauna să se statornicească chiar și pentru folosul mănăstirii, subscrișii cutează a nădăjdui că înaltul guvern va lua în binevoitoare considerație motivele și însemnătatea unei băi naționale și că va încuviința și va înlesni împosesuirea locurilor, a pădurilor și a petrelor de fer aflătoare pe moșia Bistrița a monastirii, sub următoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]