699 matches
-
fiecare cuvânt, următoarea frază: — Așa ceva nu se cuvenea să spuneți, tovarășe Ceaușescu, așa ceva am auzit de prea multe ori în anii ’50. Și s-a așezat, cu aceeași lentoare, desfășurând mișcarea în sens invers. Surprinși, ca și Ceaușescu, de nemaipomenita cutezanță, am așteptat într-o grea tăcere reacția acestuia, care a survenit numai după câteva lungi secunde. Era o capitulare: — Oricum, trebuie mai multă responsabilitate, nu se poate să apară orice... Un efect, poate, al luării prin surprindere, dar și al
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
sociale și chiar al sacrificiului eroic pentru cei care îi sunt mai apropiați de sfera propriilor sentimente și a propriilor afecțiuni. Așadar, Statul creștin nu este închis între zidurile chinezești, ci își deschide porțile larg în fața expansiunii și a acțiunii cutezanței morale și materiale a omului. În același mod, în care familia este „pepiniera Republicii”, Statul este pepiniera unei republici creștine mai largi ce îmbrățișează toate popoarele. În doctrina politică creștină, societățile sunt interdependente, se condiționează și se integrează reciproc, iar
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
zece ani al penei lui de scriitor și tihna pensiei lui de astăzi. Lasă dragostea În pace! Cele 10 porunci ale poeților. PORUNCA a X-a UNII CITITORI ÎN MANUSCRIS AI ACESTOR PAGINI AU zâmbit, alții s-au Întristat de cutezanțele memorialistului. Unii s-au lăsat ademeniți de evocările, revelațiile și mărturisirile vechiu lui bucureștean, ale moralistului fără moralitate și ale liberti nului sentimental „1900“; alții s-au indignat, și pe drept cuvânt, de năravul inconformismului său, nepotrivit lumii noastre și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a poeților, căreia Adrian Maniu trebuia și el să-și Închine toate făgăduielile tinereții sale culpabile de noutate și Îndrăzneală cu o bănuială de aventură sublimă. Pentru această cumințenie de pe urmă, Adrian Maniu avea să sfârșească nu ca Marsyas, pentru cutezanțele lui cu pielea atârnată burduf sub ochii Muzelor Înfricoșate, ci având consi derația tăcută a noastră, membru corespondent al Academiei și inspector al artelor. [...] Din redacția Noii Reviste Române Adrian Maniu a trecut peste drum, la Flacăra, prăvălia literară cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
NOUA REVISTĂ ROMÂNĂ - MAI MULT DECÂT, MAI TÂRZIU, Ideea Europeană - a adăpostit o seamă de scriitori evrei; și asta Într-o vreme când colaborarea acestor scriitori la o revistă româ neas că, scoasă și condusă de români, Însemna o oarecare cutezanță. Printre aceștia, voi aminti mai departe câțiva scriitori care au stăruit și au rămas până la sfârșit În publicistica românească, pe care au onorat-o cu talentul lor divers, precum: Henric Sanielevici, secretarul de redacție al Noii Reviste Române În prima
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
chicoteli, de gemete și oftaturi, de șoapte și țipete Înăbușite, de ritmice brusc Întrerupte - o Întreagă orchestrație veselă, exultantă, gravă a perechilor aflate aci În plin act al unei conjuncții sexuale trecătoare -, ci fiindcă mi se tăiau picioare le-naintea cutezanțelor imperioase ale acestei june copile cu ochi verzi și păr bălai, ca În povești. Alta se Încumeta a se culca cu amantul ei În chiar după-amiaza zilei de căsătorie civilă cu un alt bărbat, Îmi spune prietenul Geacă, mare hârbar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de lup care ne incita spre bunătățurile de pe masă, repa ratoare? Vă ridicați amândoi de pe patul dragostelor voastre glorioase de odinioară parcă aferați sau prea grijulii după toaleta intimă. Până În ziua când te pomenești persiflat, ușor și În glumă, pentru cutezanța ta de a mai fi amintit, cu aceeași evlavie din trecut, de dragoste: „Li-te-ra-tu-ră!“ Atunci veți Înțelege, domnule sau doamnă, ceea ce n-ați vrut să Înțelegeți până acum: că Îngerul, pierzându-și aripile și lepădându-și roba Înstelată, a aterizat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
bici Împletit din curelușe subțirele de piele de oaie și cu șfichiuri de lânică colorată, bici de poveste cu care, desigur, Nausicaa - fecioara cu brațele albe, lujer de palmier, fiica lui Alcimon, cra iul feacilor, cea căreia Minerva Îi insuflase cutezanța de a privi pe Ulise În pielea goală - Își Îndemna spre râu catârii Înhă mați la carul cu rufe rămase nespălate, leneșa de ea, până În ajunul nunții sale; apoi, pungulițele mele Întocmite dibaci din peticele de oaie vopsite În cafeniu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
un demon al absolutului, oare, n-a forțat granițele imposibilului care l-a dus la prăbușire? Oare n-au fost zadarnice tot sacrificiul, și suferința, și moartea "ce a 'nălbit poienile Moldovei cu trupurile flăcăilor ei?" N-a fost nesăbuită cutezanța nebună de a ridica o țărișoară împotriva unei împărății? Oare dorul de libertate, scuturarea oricărui jug, fie de la Răsărit, Miazăzi sau Apus, a meritat prețul de sânge pe care l-a plătit Moldova? Drama, conflictul sunt lăuntrice, devastatoare, considerându-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
spune pentru că el crede că are dreptate!... Nu poate să n-o spună!... Și n-o cere numai pentru el, apasă Ștefan pe ultimele cuvinte, face o pauză și se uită la Năică ce nu ridică ochii din pământ. Aiastă cutezanță nerușinată chiar îmi place la el... aruncă Ștefan zarurile. O răsuflare de ușurare iese din piepturile oamenilor cu capetele plecate. Ștefan tace câteva clipe, apoi, cu altă voce, calmă, și un zâmbet abia schițat: De-aș avea mulți "proști" de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mintea umană finită să Înțeleagă un univers infinit? Nu-i o Îndrăzneală prea mare fie și doar să Încercăm? Riscăm oare soarta lui Prometeu, care În mitologia clasică, a furat focul de la Zeus spre a-l da oamenilor, iar pentru cutezanța sa a fost pedepsit să stea Înlănțuit de o stâncă unde un vultur Îi ciugulea ficatul? În ciuda acestui mit-avertisment, trebuie să Încercăm să Înțelegem universul. S-au făcut progrese importante În Înțelegerea cosmosului, mai ales În ultimii ani. Cel mai
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
S. Curie, Koch, Parhon, Bellini, Newton, Kant, Freud, Perugino, Hobbes, Spencer etc. și lista lor ar putea continua și înainte, și înapoi în timp. Istoria a dovedit că bătrânețea a fost creatoare și rămâne, în timp ce tinerețea este apanajul temerarului și cutezanței. Prin acțiune și nu prin durată trebuie să se măsoare viața. Cicero consideră vârsta a treia ca o vârsta a virtuților. Există o toamnă a vieții. Această toamnă precede iarna și poate fi bogată și asigură o iarnă liniștită. Fructele
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
oferit până în acest moment, în cea de față mai apare o a treia: poezia. Mai precis spus, fiorul poetic, care conferă prozei autorului valențe poematice. Așa stând lucrurile, cartea de acum te ispitește nu numai la lectură, dar și la cutezanța de a hălădui tu însuți pe traseele bătătorite de autorul drumeț, în descoperirea cu priviri proprii a misterelor dealurilor albastre. Mistere care nu implică doar lumina și culoarea, ci și mustoasa informație de sorginte istorică și culturală aparținătoare de biografia
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
minoritățile se bucură de un asemenea tratament, încât cei discriminați sunt, până la urmă, românii populația majoritară. Au existat și alte episoade, pentru că discuția se purta pe chestiuni precise, punctuale (care este rata mortalității infantile ș.a.?). Pe de altă parte, am cutezanța să mă întreb, acum, când a trecut de atunci un sfert de veac și trăim în democrație (așa cum este ea), ce răspunsuri ar putea cuprinde un asemenea raport al României pe aceleași probleme; ce progrese ar avea Guvernul român de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
2, TR, 1982, 20; Gheorghiu, Reflexe, 114-119; Grigurcu, Între critici, 297-300; Marian Papahagi, „Foiletoane” 3, TR, 1985, 1; Nicolae Manolescu, Cronicarul literar, RL, 1985, 1; Gheorghe Grigurcu, Alexandru Dobrescu sau Despre adaptarea la real, ST, 1985, 5; Val Condurache, Foiletonistica - cutezanță circumspectă, CNT, 1985, 38; Mircea Popa, Critică sau diatribă? TR, 1988, 31; Mircea Iorgulescu, „Complexul” Maiorescu, RL, 1988, 32; Adrian Marino, Maiorescu, azi, TR, 1988, 35; G. Dimisianu, În jurul lui Maiorescu, RL, 1988, 41; Piru, Critici, 280-283; Constantin Cubleșan, De la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286800_a_288129]
-
idei, comportamente și produse originale și utile. (...) Orice elev normal dezvoltat este capabil de o activitate creativă într-un anumit domeniu, la un moment dat”. Orice elev are diponibilități creative care apar nu doar la elevii supradotați: aptitudinile speciale, imaginația, cutezanța, ingeniozitatea, nonconformismul „sunt dimensiuni ale personalității care se învață în sistemul de învățamânt” (Stoica, 1983). Scopul oricărei educații creative este acela de a da elevului posibilitatea să folosească din plin întregul său potențial, iar diferența dintre aptitudinea creativă înnăscută și
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
Încât, cum spunea odată cineva, „ți-e și rușine să fii bătrân!”... Și cu atât mai greu Îmi va fi mie s-o apăr, senectutea, afundat fiind În „ea”, părând a o apăra pro domo. Necum să declar, cu o cutezanță ce frizează poate simpla insolență, că ea este, de fapt, „un dar al destinului, al vieții!”. Un dar al vieții, cu siguranță, și chiar mai mult de atât, poate chiar un „sens al vieții!”. Pentru unii, se’nțelege, pentru acea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
idei-forță” (Mihai Holman). „Magistrală” e și pentru Petre Filioreanu, redactorul-șef al ziarului. Ea „poartă amprenta gîndirii creatoare a celui mai revoluționar comunist al partidului nostru”, crede Mihai Ghiurghiu, directorul școlii Interjudețene de Partid. E „un model de înțelepciune și cutezanță revoluționară”, plusează Lucian Agachi, inspectorul general al Inspectoratului Județean de învățămînt. În fine, ultima escaladare. Petru Enășoae, președintele CJCES, zice: „Toți apreciem raportul ca pe un document de mare valoare care se va înscrie în istoria noastră. Și acest lucru
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
că se poate folosi de expediente; nu i-a reușit nimic. Rătăcit, plutind fără busolă și neștiind în ce sens să miște cârma statului, în sfârșit, în conduita și în caracterul său, în permanentă contradicție cu sine, ne hotărât în cutezanțe, temător în tot ce încerca; în drăz nind tot și abandonând totul o clipă după ce se încu metase, el a compromis și a slăbit fără încetare auto ritatea regală, s-a făcut totodată detestat pentru des potis mul său, disprețuit
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
lucru destul de comun, era foarte șovăielnic în planurile sale. A fost văzut schimbându-și brusc direcția, înaintând, ezitând, dând înapoi spre marele lui rău: pentru că națiunea l-a ales ca să aibă toate îndrăznelile, și ceea ce aștepta ea de la el era cutezanță, și nu prudență. Se zice că a fost dintotdeauna foarte înclinat spre plăceri și că și le alegea fără multe pretenții. Pasiunea aceasta pentru plăcerile vulgare și acest gust pentru dulcele trai crescuseră și mai mult odată cu înlesnirile puterii. Și
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
pe Strada Gării nr. 25 ap. 7 (clădirea din curte)? Și problemele cu răzbunarea eșecului ne arată fără dubiu că nimeni nu e mai puțin vinovat decât noi ceilalți. h) Problema cu colecțiile Speța cu laptopurile În funcție de particularitățile personalității sale (cutezanța, perseverența, stăpânirea de sine etc. și în strânsă legătură cu tendința de afirmare), omul colecționar sau omul contabil va depune eforturi altfel greu de motivat pentru a-și realiza satisfacția colecției. Indiferent în ce categorie l-am încadra, omul este
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
cenzorului! Pe 2 martie 1971, cu cea mai rapidă poștă, bănuim, a plecat la Capitală stufoasa adresă numărul 5 emisă de Împuternicitul I. Andrei. Acesta, semnalase un fapt foarte grav (În opinia sa Îngustă impusă de acele vremuri) și anume „cutezanța” membrilor Cenaclului literar „Alexandru Vlahuță” de a scoate o revistă fără aprobarea sa. Iată marea descoperire a hingherului presei și tipăriturilor ce apăreau sau erau În curs de apariție În județul Vaslui: „Vă Înaintăm, alăturat, un exemplar din revista (...) nr.
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
era în opoziție, apare în fața Consiliului ca apărător al lui Manoilescu. Ceilalți din opoziție vin ca martori să-și spună cuvîntul în sprijinul său. Consiliul achită pe Manoilescu. Din clipa aceea, oamenii aventurii sînt și mai îndrăzneți. Întîia izbîndă sporește cutezanța carliștilor. Regele Ferdinand, istovit și demoralizat de boală și care cunoștea toată conspirația pentru aducerea lui Carol în țară, a considerat situația prea gravă și deci necesară constituirea unui guvern de uniune națională. Atunci s-a produs ceea ce Averescu a
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
să transforme timpul în lecție de demnitate. Istoria a vrut ca identitatea neamului românesc să fie în permanență supusă la rezistență, solidaritate, unitate, verticalitate și credință. Indiferent unde ar fi trăit, compatriotul nostru, chiar și în cele mai grele timpuri, cutezanța sa a rămas nestrămutată în comunicarea cu spiritul neamului său. S-au perpetuat pe meleagurile noastre mai multe tentative odioase de violare a independenței teritoriale, administrative, confesionale, dar n-au reușit să frângă convingerea confratelui nostru că i se va
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Valeriu Ostaş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1708]
-
și făcea să fim atât de apropiate. Fiecare din noi găsea în cealaltă ce-i lipsea ei înseși. Între noi se crease o apropiere ce nu necesita vorbe. Busola după care mă călăuzeam îi era necunoscută, n-avea habar de cutezanța plantelor. Era o ființă citadină. Acolo unde simțurile mi se-mpleticeau, ale ei alunecau ușor pe deasupra, iar când eu șovăiam, ea îi dădea înainte - iată de ce o iubeam. Ar fi râs de mine dacă i-aș fi povestit despre panopticul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]