689 matches
-
tot și în toate... este infinitul... veșnicia. Mă căiesc de a fi cutezat să pășesc pe un tărâm sacru, incognoscibil, inaccesibil și neîngăduit mie ca oricărui muritor... Omul a încercat dintotdeauna să înțeleagă cauzele fenomenelor naturale. Iartă-mi, Doamne, nechibzuita cutezanță... Recunosc că am săvârșit o impietate... Abia, acum, la sfârșit, mi-am dat seama cât de nesăbuit am fost... Iartă-mă, Doamne!.. Am voit atîtea... n-am împlinit nimic. Am ajuns tocmai ce n-am voit să fiu! ..Vă sunt
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
se opune unirii celor doi tineri, aflați la vârstele candorii (ea avea 17 ani iar el 20 de ani). Ioan Bjoza (tatăl lui Octav), plin de indignare, Îi Înjură pe judecători, În față, că i-au condamnat feciorul, pentru care cutezanță va fi arestat. Întâmplarea va face ca, după cinci-șase luni, să fie Încarcerat Într-o celulă vecină cu cea a fiului său. Octav reușește să comunice cu părintele său, care-i transmite un nutriment extraordinar: „Carmen te va aștepta, chiar
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
lor. Însă, văd în ei această sinceritate, această capacitate de a spune chiar și lucrurile cele mai groaznice, pe care probabil că eu le-aș ascunde până și de mine însumi, cu o mare franchețe, uneori aproape cu ingenuitate și cutezanță. Atunci când Isus o întâlnește pe samariteană, îi pune faimoasa întrebare: «Mergi și cheamă-ți soțul». Acea femeie i-a răspuns: «Eu nu am soț». Iar Isus pare să-i spună: «Ehei, ai avut cam mulți: șase, adică cinci plus unul
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
le nărui acestora spectaculos media de cultură. Dar chiar și atunci când o răsturnă, moara de șolduri, mâini și corpuri astrale, zuruind în armonie în pat, nu se gripă nici o clipă. Dimpotrivă, încordîndu-se, moara păru că se înhamă, din puterea și cutezanța și mai multor centre senzuale, la frecarea celei mai uriașe și de nestăpânit căni de NESS care existase vreodată pe lume și deasupra căreia, mustăcind, has-Satan, în norișorul lui, se legăna precum o linguriță cu frișcă. Pe la 1 și 15
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
dinainte ce doreau să transmită elevilor, ghicea cuvintele, frazele, întrebările misterioase ce se iveau și adesea explicațiile cele mai complicate păreau la îndemâna oricui. În prima zi de liceu a avut parte de același început plin de emoții trecătoare și cutezanța celorlalți colegi fusese reprimată brusc de siguranța profesorilor. Doamna dirigintă Ghiurcă l-a așezat cu Magi în banca treia, rândul de la geam, deci mai crescuse nițel și nu trebuia să-l pună profesoara chiar în prima bancă, cum era obișnuit
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
toate celelalte, apoi e prima sărutare, inocentă, copilăroasă, pedantă * chiar, dar, o! câtă dulceață e tocmai în această copilărie, în această falsă închipuire asupra valorii ei, în această abandonare mută a gurei de copilă. Timidă - pare cu toate astea o cutezanță, dulce - pare un act de violință, dăruită - pare răpită, și ah, cel ce răpește și cel păgubaș sunt în aceeași măsură fericiți, adică peste măsură. Câte lucruri în lume se pot întîmpla de două ori, revin, dar întîia sărutare, cu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Acest postulat este unul al lipsei de măsură, dar trebuie să-l acceptăm așa cum este: Dacă ar fi altfel, nu putem face nici un pas înainte pe drumul pe care am pornit, nici în analiză, nici în psihologia maselor. Este o cutezanță inevitabilă"462. III O simplă observație, nu fără importanță însă. Sîntem obligați să acceptăm acest postulat nu atît de posibilitatea ca trecutul să fie păstrat în viața mentală, cît mai ales de consecințele acesteia. Mai ales de cea mai șocantă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
degrabă a provocării fără control a imaginii pentru ea Însăși și pentru ceea ce atrage ea după sine În domeniul reprezentării ca perturbări imprevizibile și metamorfoze: căci fiecare imagine te silește, de fiecare dată să revizuiești Întreg universul”. Și totuși, oricîtă cutezanță ar pune poetul În acest demers, situînd obiectele - cum cerea și André Breton - „față În față Într-un mod brusc și surprinzător”, automatismul raportărilor nu e total, spontaneitatea aparentă ascunde adesea exercițiul rafinat-manierist al artificiului asociativ, iar motivarea punerii În
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
nașterea marilor proiecte vizionariste. Pe Heliade cel mai profund Îl aflăm aici: În Anatolida, Visul, În fragmentele din Mihaida, Serafita, Serafimul și heruvimul, poeme, În cea mai mare parte, vaste, bogomilice, Însîngerate adesea de un limbaj imposibil, dar cu o cutezanță a fanteziei, o putere de cuprindere care anunță pe Eminescu. Nu ne interesează, aici, sau nu În primul rînd, valoarea lor estetică (justificarea estetică a poemelor a fost făcută În mai multe rînduri!), interesează direcția În formele imaginarului heliadesc În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
martirii primelor secole și despre martirajul lor. Creștinii au păstrat cu cinste și pietate sfintele lor moaște care săvârșesc și astăzi nenumărate minuni. Ne-au rămas, de asemenea, calendare creștine cu numele lor, rugăciuni ale lor, precum și pildele lor de cutezanță în mărturisirea și apărarea dreptei credințe. Cu toate acestea, nu cunoaștem viețile tuturor sfinților martirizați. Persecuțiile veneau atât de intempestiv, atât de năvalnic și de des, încât nu au putut fi toate notate în scris. Mulți martiri au rămas cunoscuți
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
trebuie antrenori. Profesorii predau regula, nu excepția, și de altfel ei nu se pot devota unui singur ucenic. Nu-l pot urmări ceas de ceas, până și în somnul lui. Altcineva, chiar incomparabila instituție a familiei, ce competență și ce cutezanță are? Nu încerca prea mult", spune tânărului familia, "stai lângă mal, dacă vrei să-ți fie bine". Dar antrenorul este din alt aluat; îndrăgind și el, ca un părinte, pe tânăr, îi spune: "Aruncă-te în larg, n-ai să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
murit-a orice dreptate? Oare luatu-ni-s-a dreptul de a petițiuna și a protesta? Oare am uitat cumcă tronul trebuie să fie drept, căci aceasta e rațiunea sa de a fi? Dar departe de a fi numai atâta. Un insolent are cutezanța de a spune în camera Ungariei cumcă națiune română nu esistă. I se răspunde că esistă și nimic mai mult; ca și când acel om n-ar fi știut-o, ca și când el ar fi spus-o cu altă intențiune decât ca să arunce
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se bucura de oarecare celebritate pentru că era singurul ministru în toată Europa care nu știa - citi și scrie. Unu la mână și cei mulți înainte. [21 ianuarie 1877] "TROMPETA CARPAȚILOR" ȘI SOFTALELE UNGUREȘTI "Timpul" adusese știrea că softalele ar avea cutezanța nu numai de a trece prin România, ci chiar de a petrece o zi în București, și sfătuiește pe băieții decorați de a reveni de la hotărârea lor pentru a evita orice turburări. Nouă ni se pare că pericolul turburării s-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
acum câteva clipe, că e exagerat de cutezător cu tinerețea lui. DOMNUL KOVACIC: O să-mi cac toată rația mea pe săptămâna viitoare pe presiunea atmosferică și pe tinerelul de Herrmann, până când n-o să mai fie în stare să arate nici o cutezanță de sub grămada de rahat. Asta, din viața dumitale interioară nu e nici o educație avantajoasă! HERRMANN (Face un pas spre Kovacic): Tu... tu... tu, Kovaciciul tău!... Ce tot scoți la iveală din neamul tău de străini, dumneata, un fugit de-acolo
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Durendal ce sfârtecă și taie/ Măcelu-n sarazini este cumplit/ De morți pământul s-a acoperit/ Și peste tot doar sânge se arată"), sunt, în fața iubirii, lipsite de orice inițiativă: Nici spada și nici brațul ce răpune,/ Nici scutul, zalele, nici cutezanța/ Nu pot să-l apere de mreji, scoțându-l/ Când i-a-ncâlcit și inima, și gândul..." Intenția parodică transpare cu claritate atunci când autorul simte nevoia să se detașeze net de înaintașii săi. Pentru că aceștia, din pudoare sau prea mult
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
durere și s-au declarat public creștini. Au aruncat banii și s-au arătat prompți să-și mutileze mâna care a ars tămâie pe altar. Theodoretus mai adaugă și faptul că ei au prezentat personal împăratului aceste proteste; iritat de cutezanța lor, a poruncit să fie decapitați. După apariția crucii în bătălia de la Pons Milvium (28 octombrie 312), Constantin a hotărât imprimarea semnului creștinilor pe steagurile armatei în locul simbolurilor păgâne. Intolerant față de orice expresie creștină, Iulian a poruncit eliminarea crucii, pe
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
idei, comportamente și produse originale și utile. (...) Orice elev normal dezvoltat este capabil de o activitate creativă într-un anumit domeniu, la un moment dat”. Orice elev are diponibilități creative care apar nu doar la elevii supradotați: aptitudinile speciale, imaginația, cutezanța, ingeniozitatea, nonconformismul „sunt dimensiuni ale personalității care se învață în sistemul de învățamânt” (Stoica, 1983). Scopul oricărei educații creative este acela de a da elevului posibilitatea să folosească din plin întregul său potențial, iar diferența dintre aptitudinea creativă înnăscută și
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
intrat în război "cu o armată nepregătită", dar "și fără o convențiune stipulând și marginea sacrificiurilor și întinderea beneficiilor pentru români, mulțumită închinatei lor diplomații". Întrebați de presă dacă au vreun tratat cu "împărăția alături de care luptau, ei răspunseră cu cutezanță că acea împărăție nu putea să trateze cu un stat care este încă vasal" și că ei "nu fac insultă generosului țar a-i cere zapis, amanet etc." Eminescu recuză slăbiciunea diplomației guvernanților, fundată pe ideea că nu pot negocia
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
poetul, se adună cuvintele: simt puterea. / Simt că vor fi înarmate". Că vor domina: "Cuvintele noastre se întâlnesc / se întind peste lume ca un nor radioactiv". Treisprezece principii, enunțate în Tensiunea detaliului (II), vorbesc despre un creator semeț, plin de cutezanță, care, fidel rolului asumat, și-a construit un Eu provocator; conștient de noblețea misiunii sale, el rostește cu voce tare ceea ce alții îngână neauziți. Nici o îndurare pentru Poezia slugarnică: "cea care face inventarul realului / cea care face muzică / cea care
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
au dezvoltat o civilizație maritimă și comercială care s-a extins și în regiunile noastre. Înfruntând furtuni, înscrise chiar în numele Mării Negre, grecii s-au aventurat pe apă spre țărmurile noastre, iar pe fundul apei, zac amfore ca mărturie a acestei cutezanțe. Sub patronajul lui Hermes, au fondat prospere polisuri pe litoralul vest pontic (Histria, Tomis, Calatis). Negustoria pe mare era singura cale de urmat a acestui popor. A fost nevoit să-și valorifice șansa accesului la Mediterana, în absența unor soluri
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
în Galiția de unde ne-a anexat Ținutul Cernăuților și, suplimentar, Herța 39. d. Între rivalitățile turco ruse În nord, printr-o acțiune îndrăzneață, Petru Rareș a crezut că va putea recupera Colomeea de la polonezi, dar a pierdut Pocuția. În sud, cutezanța l-a făcut să pretindă redobândirea Chiliei de la turci, dar l-a costat Bugeacul. Oricum turcii nu aveau de gând să se mulțumească doar cu Chilia și Cetatea Albă, pe care le cuceriseră chiar de la Ștefan cel Mare. Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de subzistență (devenind Hg I2). Cealaltă parte a oamenilor străvechimii s-a îndreptat spre Scandinavia. Adaptați la asprimea tundrei, au continuat să ia urma mamuților, vânându-i până în nordul îndepărtat (transformându-se în Hg I1). Pe aceste tărâmuri de gheață, cutezanța a meșteșugit un destin pentru om la lumina aurorei boreale. Păstrându-și îndeletnicirile vânătorești, adică un mod de viață mai violent, grupul avea să opună rezistență năvălirii indo europene de mai târziu (Hg R1b)98. Aflați într-un stadiu de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
eon din Pleromă (al douăzeci și optulea). Ea se Înalță către Tatăl și vede că acesta a zămislit de unul singur. Vrea să-l imite, neștiind că puterile ei sînt mult mai mici decît ale Celui Nenăscut. De aceea, rezultatul cutezanței sale este „o substanță lipsită de formă și de perfecție”36, un avorton (ektroma), la vederea căruia Mama și Întreaga Pleromă suferă 37. Eonul Limită-Cruce (Horos-Stauros) este emis de Tatăl pentru a o alunga pe Sophia din Pleromă 38. Părăsită
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
nu era situată la nivelul jocului. Așadar, dacă afirmăm că lumea este creată, atunci lumea poate să fie creată de către Bine, de către Rău, de ambii sau de nici unul. Puțini adepți ai creaționismului, inclusiv printre cei din vremea noastră, au avut cutezanța de a afirma că lumea este exclusiv și În chip autentic bună, iar dacă au făcut-o, s-a găsit Întotdeauna cîte un Monsieur de Voltaire să-i contrazică. Lumea este pătrunsă de vremelnicie, de suferință și angoasă; dacă Binele
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
1942. O anume sentință repede confirmată, definiții ale unor stări banale, tratarea cuminte, canonizată a unei teme promovate oficial dau sentimentul unei poezii "făcute" într-o imagistică comuna. Destul de frecvent simțim la acest poet, în volumul de debut, lipsa de cutezanță sau a harului. Cu volumul următor, "Vis planetar" (1964), asistăm la o dezmărginire calmă, nu dionisiacă, precum la Lucian Blaga, ci, într-o lumină de oglinzi ce răsfrâng apropieri și depărtări într-un zbor amăgitor. "Tu ești un astru plutitor
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]