619 matches
-
îi ridică fața, o privește în ochi și zâmbește: Domnița Maria Voichița... Te-ai înălțat. Ai îmbobocit. Mai-mai, să nu te recunosc. Da' de ce tremuri? Am... am hotărât ca aceste două ostatice de neam, să fie însoțitoare pe lângă Doamna țării, cuvântă Maria cu iritare reținută în glas. Dacă Măria ta nu îngăduie însă... De ce să nu îngădui? Prea bine, Doamnă. Prea bine... Dar de ce "ostatice"? Să nu mai aud cuvântul aista! Te roagă... te rog și eu, dă-le slobozenia! Să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ștefan printre clăbucii de săpun, în timp ce Don Giovanni Batista, un bătrân deșirat, osos, chel, îl bărbierește cu mișcări elegante. Tăutu, la pupitrul din odaia Domnului, răsfoiește un vraf de hârtii. ... Gata Don Batista?! Gata?! îl îndeamnă Ștefan. Presto, subito, Serenissime! cuvântă Don Batista executând câteva arabescuri "artistice" cu briciul. O pricină de jaf, continuă Tăutu. Banda de lotri a tâlharului Scorobete, la drumul Siretului, a jefuit chervanele unui neguțător brașovean... Ceee?!?! sare mânios Ștefan împroșcând cu clăbuci. Tâlharii?!... Iar?!... Unde-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mădulare! Două, logofete, două! și Ștefan îi scoate ochii cu două degete rășchirate. Păi... n-are decât unu', i-o întoarce Tăutu sigur pe el. Unde s-a mai pomenit om cu două?.. Are, logofete!... Are! Dar mâna ce-i?! cuvântă Ștefan dur, nemilos. Mâna nu-i tot mădular?! Mâna cu care le-a tăiat?! Cunoști un mai scârbavnic mădular răufăcător?! El fură! El lovește! El ucide!... "Tăia-i-se-va lui și aiest al doilea mădular răufăcător!" rostește el poruncitor. E după pravilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu adevăr, și bune, și rele, fără patimă, nici părtinire. Numai astfel "Letopisețul Moldovei" va trăi în veac. Adevărul mai presus de toate! Voi izvodi adevărul și numai adevărul. Chiribuță sare și deschide ușa, cu plecăciune: Bună dimineața, Măria ta! cuvântă boierii Sfatului de taină, intrând. Bună să vă fie inima, boieri dumneavoastră! Toate bune, Măria ta? Și bune, și rele... ca-n viață. Bune: că la Stambul "peste tot e liniște". Rele: că mă cearcă podagra frate de suferință cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Mateiaș. A pecetluit prietenia noastră dăruindu-mi Cetatea Ciceului: "S-o stăpânesc cu sănătate". Aiasta, oare, nu-i semn că vechea ură s-a stins și făgăduială de luptă unită împotriva păgânătății? Prieteșugu-i bun, de n-ar fi fățărnicie diplomaticească, cuvântă Stanciu. Eu nu-l pot uita și nu-l pot ierta! izbucnește cu patimă vornicul Bodea. El a pus foc de-a ars Târgul Bacăului. Și ce mândrețe de conac cu acareturi aveam... Într-o noapte, pojarul a mistuit mândrețe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de îngerul nostru păzitor, monseniorul Dlugosz, care au protestat că e samavolnic ceea ce vor să săvârșească împotriva Moldovei-prietene, spune Ștefan. Prea mulți ne-au jinduit, oftează Vlaicu. În cancelariile "Marilor Puteri" împărățiile a fiert, fierbe și va fierbe cazanul Satanei, cuvântă Țamblac. Acolo, la masa verde se hotărăște împărțirea Lumii pe procente, o hăcuiesc după pohte, interese și chiar pentru că le-au căzut greu icrele la stomac. Ei trag sforile și noi tragem ponoasele, protestează Șendrea. "Marile Puteri" nu privesc cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Treci peste comèdie. Și?... În "Palozzo ducale", urcam "Scara uriașilor" străjuită de lei înaripați, mă sprijineam de balustrada aurită și mă gândeam cu durere la prăpastia căscată între bogăția cu huzur a Apusului catolic și sărăcia amară a Răsăritului pravoslavnic, cuvântă Țamblac. Știu! i-o taie Ștefan. O să umplem prăpastia aiasta cu trupurile noastre și... și nu va mai fi prăpastie! Mai departe?!... Când le-am pomenit numele Măriei tale, dogele a strigat: "Ecce homo!" Și consilierii i-au ținut isonul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
fiindcă mă pun chezaș libertății voastre, să fie numit Freiburg. Nimeni să nu cuteze pe viitor să pună la Îndoială drepturile hotărâte În acest document. Mâine voi veni la sfânta liturghie În biserica Sfântul Nicolae și preo tul va bine cuvânta piatra de temelie a noului oraș. și curând vor veni meș terii pe care i-am năimit ca să ridice cea mai măreață casă a Domnului din acest ținut. Freiburg să de vină un oraș minu nat, a cărui frumusețe să
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
un adevărat mod de viață care să ne lumineze sufletul și să ne facă mai buni și mai... omenoși. El va înceta să fie un mister inexorabil și va deveni o realitate palpabilă numai iubind plaiul natal, căci . Pe drept cuvânt poetul nepereche Mihai Eminescu afirma în "Odin și poetul": "În seninul/ În liniștea adâncă sufletească/ Acolo vei găsi adevărata/ Unica frumusețe...", " Nu există ceva mai presus de tată și de mamă printre oameni" (Teognis), iar Paul Doumer lansează îndemnul: "La
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
au ajutat în scrierea lui și în mod deosebit soției sale Elena Boboc și fiilor săi Traian și Iulian și nu în ultimul rând profesorului Dan Ravaru și inginerului Constantin Iurașcu - Tataia, care i-au fost de un real sprijin. Cuvânt înainte Fiecare zonă din țară, fiecare petec de pământ locuit, își are istoria sa, iar oamenii de acum sunt personajele unor povestiri care cel mai adesea nu au fost scrise. Una din aceste zone geografice, dar mai ales sufletești, este
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pahar de vin în față. Costache era bucuros, nădăjduind că profesorul Costin va da răspunsuri amănunțite frământărilor lor iar cumnatul Ghiță Cocuz chiar deschise vorba dând glas nedumeririlor lor. Obișnuit să fie întrebat și să dea răspunsuri, profesorul începu să cuvânteze: „Da, domnilor, țara a fost și se află într-o situație grea; motivul acestei situații care trebuie cunoscut de oricare om din această țară este că acei ce ne cârmuiesc, conducătorii noștri, nu au înțeles să caute mijloace de îndreptare
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
nu erau simpatizați ci numai tolerați. Una din auto-laude se referise la prelucrarea legii electorale susținută de „...tov. Artur Țipris” În sala Teatrului comunal. Profitând de ocazie, dar și de prezența În sala citată a „...peste 200 de persoane”, a cuvântat Însuși președintele CDE Huși, avocatul Carniol, care a cerut capul „...fostului secretar general al Centralei evreilor din România (Ghingold, care a și fost Întemnițat pentru vini imaginare, n.n.) ce actualmente activează În A.P. (Apărarea patriotică, n.n.)”. Domnul Enciu, „...președintele comisiei
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
președintele PNP Huși”. Cum găunosul discurs al acestuia nu fusese de ajuns pentru umplerea paharului demagogic, au mai spus câte ceva și: „...profesorul Gâdei, meseriașul Grossu, comerciantul Saul Samzon, avocatul Enciu Dumitru”. Cum nunta fără sluta este aproape de neconceput, ultimul a cuvântat „...D-l profesor Trandiaf, de la CC al PNP București”. Vigurosul punct pe „i”, ca să zicem așa, l-a pus „...D-l Primar Ioan Patraș” care a fost lăudat foarte de delegatul de la centru datorită „...bunei gospodăriri a orașului Huși”. În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de activitate, stimularea curiozității copiilor a se avea în vedere, de exemplu, posibilitatea audierii ,,în episoade" a unei povești, a unei succesiuni de întâmplări din viața lui ... [+ un nume de copil/un nume de personaj ,,din lumea celor care nu cuvântă"] etc.; educarea auzului vizându-se facilitarea discriminării anumitor categorii de sunete, a plasării acestora în grupele corespunzătoare: Cine face așa? zgomote din natură vântul, foșnetul frunzelor, ploaia etc.; zgomote din contexte familiare copiilor un pix scăpat din mână, un geam
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
cu secretarul Mării se vorbiră Și se sfătuiră Ca să ni-l omoare Pe l-apus de soare Pe-acel Buzoian Că prea n-are frică Și îi tot oftică, Că e mai bogat Și mai învățat Și-oile ascultă Atunci când cuvântă. Căpitan săracul, Aflase băiatul Care-i planul lor, Al notarilor ... Și-așa pe nespuse, El se hotărâse Să cheme în ajutor Pe Bucureștean în zbor Că-i mai bun păstor. Auzind Bucureșteanul Despre Buzoianul Că-i la ananghie, Vru iute
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
să păstorească Turma noastră țigănească! Cuvântarea secretarului Ce spune notarul, E adevărat Omul asta, frate Ne-a exasperat! Și mult ne-am dori Să-l putem goni Să rămânem noi Stăpâni peste oi! Cuvântarea lui Buzoian Oițe - ascultați Cum să cuvântați De m-or depărta De la turma mea! De la voi aștept Ca să spuneți drept Cum am încercat Și am tot luptat Suflete s-adun Pentru Domnul bun Și să fie-n turmă Numai voie bună. Însă tot mereu M-am lovit
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
apă Mea o bea Niciodată n-o-nseta, Ea se face un izvor De viață curgător.” „Doamne, zise atunci femeia, Dă-mi să beau din apa-aceea, Să nu mai alerg mereu Și să scot de-aici, din greu.” Iar Domnul i-a cuvântat: „Vino cu al tau bărbat!” „N-am bărbat”, dansa I-a zis. „Știu!”, răspunse blând Iisus, „Cinci avuși! Pe care-l ai, Nu-i bărbatul tău, așa-i?” „Doamne, cum de nimerești? Tu, pesemne, proorocești. Știu că va veni pe
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Milă de la ei n-avea, Cu călâii pe drum mergea, îl băteau și-L junghiau Când El Crucea o purta. Cu Maică-Sa se întâlnea Iară ea când îl văzu La picioare îi căzu Și cu glasul lăcrimat, Suspinând a cuvântat: „O, Preadulce Fiul meu, Cât Te chinuiești de greu, Tu pe oameni îi iubești, La ei milă nu găsești, Pentru ei pătimești foarte, Iară ei Te duc la moarte.” Și cum stă și cuvânta Și la Iisus se uită. Și
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Și cu glasul lăcrimat, Suspinând a cuvântat: „O, Preadulce Fiul meu, Cât Te chinuiești de greu, Tu pe oameni îi iubești, La ei milă nu găsești, Pentru ei pătimești foarte, Iară ei Te duc la moarte.” Și cum stă și cuvânta Și la Iisus se uită. Și Iisus din nou pornea, Iar pe urma a slăbit Fiind foarte chinuit, Si vrând Crucea S-o mai poarte A scăzut de puteri foarte, Pe obraji sudori de Sânge, Cine oare nu va plânge
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
omorât? Vai, toți câți aveți păcate V-ați făcut aicea parte, Toți câți ați păcătuit Pe Iisus L-ați Răstignit, Vedeți dar, plângeți cu mine Pentru-al vostru singur bine! Plângeți-L neîncetat Pentru voi, El a Răbdat!” Așa Maica cuvânta, Rănile-I săruta, Si cu lacrime amare L-a dat pentru îngropare. Și L-a dat pe Iisus, într-un mormânt nou L-au pus, Cu piatră l-au întărit Și-au pus straja de păzit. Toată inima creștină Astăzi
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
și muriți Altă limbă-armonioasă Și-n lumina ei cea vie Ca ea nu găsim. Dulce vietuiți! Saltă inima-n plăcere, De ce limba românească Când o ascultăm Să n-o cultivăm? Și pe buze-aduce miere Au voiți ca să roșească Când o cuvântăm Țărna ce călcăm? Românașul o iubește Limba,țara,vorbe sfinte Ca sufletul său, La strămoși erau; Vorbiți, scrieți românește Vorbiți, scrieți românește, Pentru Dumnezeu! Pentru Dumnezeu! Vocabular: armonioasă: (aici) melodică, melodioasă, muzicală, sonoră, unduioasă; țărnă: pământ sfărâmat mărunt; stratul de la
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
Vru frumosul glas să și-l arate în dulce ciripit. Deschise mare pliscul, gata să-nceapă gala, Dar vai, prada-i căzu fără să-și deie seama! Vulpoiul șiret pe dată o-nșfăcă Și spre sărmanul corb în acest fel cuvântă: Dragul meu domn, Înțelept e să-nveți, fără-ndoială, Că toți cei lingușitori Trăiesc, fără pic de sfială, Din naivitatea celor de fală doritori. Prețul acestei lecții, firește, E cașcaveaua aceasta, din care mă voi ospăta Pe-ndelete, regește. Corbul, rușinat
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
mișcare forțele magice ima¬nente fecioarei. Junele comparat cu păunul solar solicită cununa cu o imagine metaforică pentru căsătorie: „- Dămi tu, Ileano, cea cunună,/ Cununa din capul tău,/ Să mi-o pui eu pe al meu./ Ea prea bine-l cuvânta:/ - Cununa-te-ai cu dânsa,/ Cu dânsa, cu doamna sa” (Malaia - Vâlcea). In plus față de ruja maritală, cununa înglobează și simbolul rodirii sacre pentru viitoarea ei familie: „Da de lucru ce lucrează?/ Tot învârstă la cunună;/ Cât învârstă, nu-i
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
morți Fii demn de „personajul”care-l porți! Fii demn de gestul tău, de stirpea ta! Fii demn de bărbăția-ți! Sus! În șa! La bot-de-cal, mai toarnă-i tejghetare! Bețivii mor ca arborii-n picioare!” Sau cum ar fi cuvântat același poet în cazul cuiva care i-ar fi cerut evidențele, bilanțurile: „Deăi scrisă, astăzi, clipa cea divină La „Roata Lumii”să mă dau în lanțuri, Tovarășul Butușină Ar zice: „Timpu-i de întocmit bilanțuri!” Să leăntocmim Dar vezi, puțin îmi
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA VIRGIL NEMOIANU SORIN ANTOHI România noastră Conversații berlineze ediția a II-a revăzută INSTITUTUL EUROPEAN 2009 Cuprins Cuvânt înainte (Sorin Antohi) / 9 Formarea unui umanist în România anilor 1940-1960 / 17 Virgil Nemoianu elemente de portret (17); lumea românească în anii '40-'60 (18); familia și lecturile (18-20); Facultatea de Filologie a Universității din București, Engleză, 1956 (20); literatura
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]