556 matches
-
a lucra pământul. Nu se cunosc personalități istorice, literare sau culturale ale localității, dar o familie deosebită, familia Capră, este considerată ctitor al comunei, având în vedere că membrii acestei familii au ridicat cele două biserici ortodoxe Sfântul Nicolae și Cuvioasa Paraschive la începutul secolului al XX-lea, cele doua școli Nicula și Ecaterina Capră și I. Gh. Duca, frumoasa clădire de piatră în care funcționează Dispensarul Uman. Sediul Primăriei comunei Țigănești, renovat în totalitate în primăvara anului 2007, este tot
Comuna Țigănești, Teleorman () [Corola-website/Science/301849_a_303178]
-
dovadă a vechimii satului o reprezintă existența în cimitirul de la Moldova a doua cruci ale eteriștilor, luptători greci morți în timpul revoluției de la 1821 și îngropați în gropi comune. De asemeni, în 1819 există în Maluri Moldova o Biserică cu hramul "Cuvioasa Parascheva" zidita în 1802. Biserică de la Maluri Munteni este zidita de boierul Robescu și soția sa și are hramul "Sfanțul Ierarh Nicolae", datând din 1819, după moartea ultimului domn fanariot din Muntenia, Alexandru Șuțu. O altă diviziune a satului o
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
ca în 1968 să fie construit localul actual al școlii). În prezent, în școala de la Maluri funcționează 4 clase simultan și grădiniță. În istoria satului au fost identificate mai multe biserici, cea mai veche atestata documentar fiind Biserică cu hramul"Cuvioasa Parascheva" din Maluri Moldova din 1802. Acum pe ruinele acestei Biserici a fost construită o capelă pe care o putem vedea și astăzi, decorată cu icoane vechi de sute de ani și cu o cruce mare care a aparținut troiței
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
în timp desființate, satele lor (cu excepția satului Slobozia din comuna Copăcești) fiind incluse în comuna Ruginești, care a fost trecută în 1968 la județul Vrancea. În comuna Ruginești, la intrarea dinspre sud în satul Ruginești, se află biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”, monument istoric de arhitectură de interes național, datând din secolul al XVII-lea. Tot aici se mai află și patru situri arheologice de interes național situl „Cetățuia” de la nord de Anghelești cuprinde urmele unei așezări fortificate din eneolitic și
Comuna Ruginești, Vrancea () [Corola-website/Science/301897_a_303226]
-
comasat cu satul Valea Sării. În comuna Valea Sării se află două biserici de lemn clasificate ca monumente de arhitectură de interes național: biserica „Sfântul Nicolae” (secolul al XVIII-lea), aflată la ieșirea din satul Prisaca înspre Nereju, și biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1772-1773) din centrul satului Valea Sării. În rest, în comună se mai află un singur obiectiv inclus în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monument de interes local, fiind clasificat ca monument memorial sau funerar: troița eroilor din
Comuna Valea Sării, Vrancea () [Corola-website/Science/301909_a_303238]
-
la Râmnicu Sărat, în ziua de 8 iulie 1481. Cele mai vechi biserici boierești din Moldova sunt cele din Lujeni, ctitorite de marele cneaz lituanian Tudor Vitold, cumnatul lui Alexandru cel Bun (în nordul Bucovinei) și Dolheștii Mari. Biserică Sfântă Cuvioasa Parascheva în forma actuală este o insolita sinteză între două epoci îndepărtate în timp: corpul principal (pronaos, naos și altar) sunt din secolul al XV-lea, iar pridvorul și turla-clopotniță în stil rusesc aparțin secolului al XIX-lea. Specialiștii presupun
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
o insolita sinteză între două epoci îndepărtate în timp: corpul principal (pronaos, naos și altar) sunt din secolul al XV-lea, iar pridvorul și turla-clopotniță în stil rusesc aparțin secolului al XIX-lea. Specialiștii presupun că frescă de la biserica Sfântă Cuvioasa Parascheva datează din anul morții hatmanului Șendrea, 1481, fiind opera cunoscutului zugrav Gavril Ieromonahul, cel care a realizat extraordinară pictură interioară de la Bălinești, ctitoria boierului Ioan Tăutu, în 1494. Ea a fost descoperită în anul 1927 de profesorul Ion D.
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
sat, dar și Dobrini. Dilema numelui satului a fost elucidată de autorul Monografiei Satului Dobriceni, învățătorul Mihai Petrescu, cel care, scuturând praful de pe hrisoave, a reușit să aducă în fața cititorului și a cercetătorilor istoria acestor locuri. În comună există Biserica "Cuvioasa Paraschiva", atestată încă din anul 1529. Această biserică, prin vechimea sa, are o istorie legată de familia Buzeștilor și de Mihai Viteazul. Se crede ca exista pe vremea lui Mihai Viteazul un tunel subteran care lega Curtea Buzeștilor, localizată la
Comuna Iancu Jianu, Olt () [Corola-website/Science/301983_a_303312]
-
atestare documentara certă a satului dar el există că așezare în anul 1526 când satul Stroești este menționat într-un hrisov de danie al voievodului Radu de la Afumați către mănăstirea BISTRIȚA .. Cel mai important monument este biserică cu hramul Sf. Cuvioasa Parascheva, o construcție impozanta făcută prin strădania locuitorilor satului, terminată în anul 1940 pe 16 noiembrie prin ajutorul dat de generalul Dragu în memoria căruia s-a numit una din străzile satului. Printre ctitori întâlnim pe Toma Lăbau (1861-1936) al
Cireșu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302002_a_303331]
-
Valle Monaster”), pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 095) este marcat amplasamentul unei mănăstiri (“"Monostor"“). Între 1486-1488 a fost ridicată din piatră Biserica Ortodoxă „Sf. Paraschiva” în stil gotic, pe locul uneia mai vechi (probabil din lemn). Biserica "Cuvioasa Paraschiva" a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod LMI ). Unele lucrări istoriografice au vehiculat, având în vedere precedentul de la
Feleacu, Cluj () [Corola-website/Science/300328_a_301657]
-
La începutul secolului XX, ea a devenit neîncăpătoare pentru enoriași și a fost demolată, pentru a fi construită altă biserică, mai mare. Lucrările au durat trei ani (1912-1915). După terminare, picturile au fost realizate de celebrul pictor Corneliu Baba. Biserica Cuvioasa Paraschiva a fost construită în 1848, inițial din lemn, iar în 1956 a fost reconstruită din cărămidă. Este construită aproape de centrul comunei, în Goicea Mare. Este o clădire de dimensiuni modeste, ridicată numai cu ajutorul bunăvoinței credincioșilor. Anterior, ei fuseseră nevoiți
Comuna Goicea, Dolj () [Corola-website/Science/300401_a_301730]
-
Gheorghe” de la sud de Găujani; situl de la „Pepeniște” (tot la sud de Găujani); și situl de la „Canalul Mare”, la est de Găujani. Celelalte două obiective sunt clasificate că monumente de arhitectură: biserică „Adormirea Maicii Domnului” (1856) din Găujani și biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1882) din centrul satului Pietrișu. Bibliografie suplimentară Gaujani în trecerea anilor,de Marin Soare,Editura Solaris Prinț,București,2012
Comuna Găujani, Giurgiu () [Corola-website/Science/300431_a_301760]
-
obiective din comuna Izvoarele sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1902) din Chiriacu; biserica „Sfântul Nicolae” (1879) din Dimitrie Cantemir; biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1890) din Izvoarele; biserica „Sfântul Nicolae” (1885, refăcută în 1938); și biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” (1850) din Valea Bujorului.
Comuna Izvoarele, Giurgiu () [Corola-website/Science/300438_a_301767]
-
XIII-lea-al XIV-lea; și situl din „Valea Balgiului” (pe versantul ei de sud-vest), tot de lângă Oncești, are alte așezări din perioada geto-dacă și din Evul Mediu Timpuriu (cultura Dridu). Celelalte cinci sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1898-1900) din satul Bălanu; biserica „Sfântul Gheorghe” (1875) din Ghizdaru; biserica „Sfinții Voievozi” (1907-1912) din Oncești; biserica „Nașterea Maicii Domnului” (1862); și biserica „Sfântul Nicolae” (1863), ultimele două din satul Stănești.
Comuna Stănești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300445_a_301774]
-
Se mai află tot la Ciorogârla o mănăstire numită "Ciorogârla-Samurcășești", deoarece a fost înălțată, în anul 1808, de vornicul Constantin Samurcaș și soția acestuia, Zoe, pe moșia ce o avea pe aceste locuri; ea cuprinde biserica cu hramurile „Sfânta Treime”, „Cuvioasa Paraschiva” și „Adormirea Maicii Domnului”. În satul Dârvari se află și biserica „Adormirea Maicii Domnului”, datând din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Unicul monument de for public este crucea memorativă a eroilor căzuți în Primul Război Mondial
Comuna Ciorogârla, Ilfov () [Corola-website/Science/300494_a_301823]
-
al III-lea e.n. și una medievală. Celelalte două monumente istorice sunt clasificate ca monumente de arhitectură, ambele în satul Domnești ansamblul curții boierești Ciorogârleanu-Ipsilanti, datând din secolele al XVII-lea-al XIX-lea, cu fosta curte boierească și biserica „Cuvioasa Paraschiva”; și biserica „Izvorul Tămăduirii”, ridicată în 1817.
Comuna Domnești, Ilfov () [Corola-website/Science/300498_a_301827]
-
de parohie. În prezent, mănăstirea este revendicată de Episcopia Greco-Catolică a Maramureșului. Parohia Orodoxă I Centru Biserica din centrul satului este de zid, construită între anii 1840-1848, pe locul celei vechi din lemn din secolul al XIV-lea, cu hramul „Cuvioasa Parascheva”. În anul 1912, i s-a adăugat tinda cu turnul-clopotniță sub păstorirea Preotului Alexandru Coman (m. 1922). Biserica se mărește si îsi ridică un nou turn, când se repară și școala din ulița bisericii, care îi aparținea, cu suma
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
4 Turism Potențial turistic • Resurse turistice naturale: Valori naturale de interes turistic deosebit care se află pe teritoriul comunei și în zonele învecinate: peisaje, peșteri, trasee montane, arii protejate, etc. Obiective turistice din orizontul local: -Biserică de lemn cu hramul „ Cuvioasa Paraschiva, din satul Mărită - este cea mai veche biserică de lemn din Oltenia (datata din 1557) ; -Biserică de zid cu hramul ,Sf. Ioan Botezătorul, (datata din 1877) din satul Vaideeni - monument de arhitectură; -Biserică de lemn cu hramul ,Cuvioasa Paraschiva
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
hramul „ Cuvioasa Paraschiva, din satul Mărită - este cea mai veche biserică de lemn din Oltenia (datata din 1557) ; -Biserică de zid cu hramul ,Sf. Ioan Botezătorul, (datata din 1877) din satul Vaideeni - monument de arhitectură; -Biserică de lemn cu hramul ,Cuvioasa Paraschiva, (datata din 1893) din satul Cornet -monument de arhitectură; -Capelele Talănci și Bădulesti; -Cheile Cernei; -,Piatra spânzurata, - monument al naturii pe Valea plopilor, sat Izvoru- Rece; -Piua pe apă din satul Vaideeni; -Defileul râului Luncavăț; Din Vaideeni, două drumuri
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
Patriarh ecumenic al Constantinopolului. În timpul mitropolitului Varlaam al Moldovei a fost zidită frumoasa și renumita biserică a Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași, ctitoria cea mai cunoscută a Domnitorului Vasile Lupu. În anul 1641, în aceasta biserică, a adus moaștele Cuvioasei Sf. Parascheva, dăruite domnitorului Vasile Lupu de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol. În anul 1640, cu ajutorul domnitorului Vasile Lupu, reușește să întemeieze la Iași, prima școala de grad înalt din Moldova, după modelul Academiei Duhovnicești de la Kiev, înființată acolo de mitropolitul
Varlaam Moțoc () [Corola-website/Science/298829_a_300158]
-
când biserica este dărâmată. De refacerea ei s-a ocupat banul Grigore Brâncoveanu, urmașul domnitorului martir. Clădirea este dinou afectată de cutremurul din 1838, refăcută și de data aceasta în 1849 de clucerul Iancu Nedeianu, la insistențele, și pe cheltuiala cuvioasei Elisabeta Brâncoveanu, văduva banului. După 1864 mănăstirea de maici este desființată iar biserica acesteia devine biserică a satului Lăculețe așa cum este și în ziua de azi. Ultima reparație notabilă este cea din 1898 când este făcut amvonul bisericii, și acest
Mănăstirea Doicești () [Corola-website/Science/298861_a_300190]
-
Hodoș-Bodrog a fost zidită o nouă biserică, cu hramul "Pogorârea Duhului Sfânt", fiind târnosită de arhiepiscopul Timotei la data de 28 septembrie 1997. La data de 21 noiembrie 2000, arhiepiscopul Timotei a pus piatra de temelie a bisericii cu hramul "Cuvioasa Parascheva" a metocului mănăstiii Hodoș-Bodrog. De asemenea, au început ample lucrări de restaurare a întregului complex arhitectonic de la mănăstirea „Sfântul Simion Stâlpnicul“, din cartierul Gai, aici fiind inaugurat, la data de 7 august 1989, Muzeul colectiei de artă și carte
Timotei Seviciu () [Corola-website/Science/308648_a_309977]
-
din cadrul Eparhiei de Centru. În anul 1997 el a absolvit cursurile Facultății de Drept din cadrul filialei Bălți a Universității de Administrație și Drept din Moscova. În ședința Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova din 12 iulie 2006, desfășurată în incinta Mănăstirii "Cuvioasa Parascheva" (Mănăstirea Hâncu), arhiereii moldoveni au luat decizia de a înființa Episcopia de Bălți și Fălești . Singurul episcop care s-a opus a fost PS Dorimedont Cecan de Edineț și Briceni, care a încercat să atragă atenția mitropolitului asupra unor
Marchel Mihăescu () [Corola-website/Science/308686_a_310015]
-
zile moaștele Sfântului Ierarh Spiridon al Trimitundei . Mai apoi la Mănăstirea Hâncu s-au aflat moaștele Sfinților Martiri Ciprian și Iustina care au fost aduse împreună și la Chișinău . La 7 mai 2009, Episcopul Petru a adus de la Mănăstirea „Sfânta Cuvioasa Parascheva” spre închinare în Biserica „Sfintele Mucenițe Vera, Nadejda, Liubovi și mama lor Sofia” din municipiul Chișinău, câteva din cele mai mari sfințenii ale întregului Creștinism: o părticică din Coroana de Spini a Mântuitorului, o părticică dintr-unul din cuiele
Petru Musteață () [Corola-website/Science/308682_a_310011]
-
Toute Protection" (Acoperământul Maicii Domnului) de la Bussy-en-Othe, Yonne, Franța (1994-2001), sub jurisdicția Arhiepiscopului Serghie Konovaloff (Patriarhia Ecumenică). Din anul 1999 a fost transferat din Arhiepiscopia Sibiului în Arhiepiscopia Română pentru Europa Occidentală și Meridională, ca paroh al parohiei Cuvioasa Parascheva - Cuvioasa Genoveva din Paris, iar în martie 2001 a fost numit consilier eparhial pentru probleme liturgice și de misiune al aceleiași Arhiepiscopii. Pe durata șederii în Franța a desfășurat o bogată activitate misionar-catehetică (conferințe pe diferite teme ținute în orașele Paris
Siluan Șpan () [Corola-website/Science/308082_a_309411]