463 matches
-
Refacere uliță (Morar-DJ184): 0,45 km, în sat Dănești Refacere uliță (Leș G-DJ184A): Refacere DC28B (Hag��u-Calea Morii): Refacere uliță (Rogojan-Tămaș): Refacere uliță Legelău: Refacere uliță (nr. 158-Biserica Ortodoxă): Refacere uliță (Toma-Ștețca): 1 km, în sat Brebeni Refacere uliță "Pe Dâmb": 2,7 km, în sat Coaș Refacere uliță (Berințan-Ungur): 0,2 km, în sat Coaș Refacere uliță (Ungur-Boieru): 0,2 km, în sat Coaș Refacere drum comunal DC46: 0,9 km + 1,5 km Refacere uliță "La Milian": Refacere uliță
HOTĂRÂRE nr. 975 din 21 decembrie 2016 privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278405_a_279734]
-
Refacere ulița (DJ 184-Pod Iaz): 0,2 km, în sat Șurdești Refacere ulița (Toma-Ștețca): 1 km, în sat Brebeni Refacere podeț beton avariat, zona "La Toma", în sat Brebeni Calea Măștii": 0,4 km, în sat Măgureni Refacere ulița " Pe Dâmb": Refacere ulița (Berințan-Ungur): 0,2 km, în sat Coaș Refacere ulița (Ungur-Boieru): 0,2 km, în sat Coaș Refacere drum comunal DC 46: 0,9 km + 1,5 km Refacere strada Stejarului: 0,35 km, în sat Culcea │Comuna Săcălășeni
HOTĂRÂRE nr. 752 din 12 octombrie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278116_a_279445]
-
0,14, km DS 224 = 0,20, km DS 158 = 0,60, km DS 178 = 0,40, │ │ │ │ │km DS 494 = 0,85, km DS 38 = 1,00 Refacere 11,70 km străzi: km str. Ioan Abăcioaie = 1,00, km Str. Dâmbului = 0,30, │ │ │ │ │km Str. Imașului = 0,50, km Str. Stejarului = 1,00, km str. Tamba = 1,00, │ │ │ │ │km Str. Valea Mare = 0,80, km str. Pintilie = 1,00, km Str. Jitarilor = 0,50, │ │ │ │ │km str. V. Viciriuc = 0,50, km
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275047_a_276376]
-
ulița (Toma-Ștețca): 1 km, în sat Brebeni Refacere podeț beton avariat, zona "La Toma", în sat Brebeni Refacere ulița "Sub Coastă", 1 km, în sat Ciocotiș Refacere ulița " Calea Mă��tii": 0,4 km, în sat Măgureni Refacere ulița " Pe Dâmb": Refacere ulița (Berințan-Ungur): 0,2 km, în sat Coaș Refacere ulița (Ungur-Boieru): 0,2 km, în sat Coaș Refacere drum comunal DC 46: 0,9 km + 1,5 km Refacere strada Stejarului: 0,35 km, în sat Culcea │Comuna Săcălășeni
HOTĂRÂRE nr. 752 din 12 octombrie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276035_a_277364]
-
0,14, km DS 224 = 0,20, km DS 158 = 0,60, km DS 178 = 0,40, │ │ │ │ │km DS 494 = 0,85, km DS 38 = 1,00 Refacere 11,70 km străzi: km str. Ioan Abăcioaie = 1,00, km Str. Dâmbului = 0,30, │ │ │ │ │km Str. Imașului = 0,50, km Str. Stejarului = 1,00, km str. Tamba = 1,00, │ │ │ │ │km Str. Valea Mare = 0,80, km str. Pintilie = 1,00, km Str. Jitarilor = 0,50, │ │ │ │ │km str. V. Viciriuc = 0,50, km
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274216_a_275545]
-
î.Hr. Săpăturile arheologice au scos la iveală urme umane din epoca pietrei lustruite, a celei de bronz și din epoca a fierului; s-au descoperit și vestigii aparținând culturii Criș, cea mai veche cultură neolitică din România. Siturile arheologice din Dâmbul Pietros demonstrează că zona a fost locuită de către comunități omenești chiar din perioada Hallstatt, adică cuprinde intervalul de timp dintre secolele al XII-lea și al V-lea î.Hr. Pe terasa de deasupra drumului ce duce la Budiul Mic au
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
690 ha în intravilan, iar 2.240 ha în extravilandin. Suprafața totală a spațiilor verzi este de 223,4 ha. Fondul total de locuințe este 57.070 împărțite în următoarele cartiere: Ady Endre, Aleea Carpați, Budai Nagy Antal, Centru, Cornișa, Dâmbul PietrosCartierul Gării, Libertății, Livezeni, Mureșeni, Substejăriș, Tudor Vladimirescu, Valea Rece și Unirii. Municipiul este centrul Zonei Metropolitane Târgu Mureș, ce cuprinde lângă reședința județului Mureș 12 comune învecinate acestuia, constituită în scopul creării de noi oportunități de afaceri, al construcției
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
religioasă, întrucât cultul unitarian interzice existența unor astfel de obiecte. Singurele decorațiuni sunt brâurile pictate cu motive florale, care marchează nervurile bolților sau anumite contururi. Creșterea substanțială a numărului unitarienilor a făcut posibilă construirea Bisericii din Piața Dávid Ferenc, în Dâmbul Pietros. Stilul ales a rămas la rădăcinile puritane și transilvănene, astfel clădirea face o aluzie la vechile biserici fortificate. Conform recensământului din 1992, după etnie locuitorii se împart în: "84 492" maghiari, "76742" români, "558" germani, "3 259" țigani, "156
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
pentru clasificarea culturii în fazele A, B și AB; în afara acestei așezări, în cadrul sitului se mai găsesc așezări din eneoliticul târziu (cultura Horodiștea-Erbiceni), perioada geto-dacică și secolul al III-lea e.n. Alt sit arheologic de interes național este cel de la „Dâmbul Morii”, la marginea de nord-vest a aceluiași sat, unde s-au găsit alte vestigii ale culturii Cucuteni, faza AB. În rest, alte șapte situri arheologice și alte trei clădiri sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente
Comuna Cucuteni, Iași () [Corola-website/Science/301271_a_302600]
-
de interes local. Situl arheologic de la „Bogdăneasa” (1 km vest-nord-vest de satul Băiceni) conține așezări din secolele al IV-lea-al III-lea î.e.n. (perioada Latène), secolele al VIII-lea-al IX-lea și secolul al XVIII-lea; situl de la „Dâmbul lui Pletosu” cuprinde așezări din eneolitic (cultura Cucuteni, faza A), secolele I-al II-lea e.n. (epoca daco-romană), secolul al IV-lea (epoca post-romană), secolele al IX-lea-al X-lea și secolele al XVI-lea-al XVII-lea; situl
Comuna Cucuteni, Iași () [Corola-website/Science/301271_a_302600]
-
între satele Jdioara și Criciova. Distanța dintre localitate și vârful Padeș este de aproximativ 20 km, ea se poate lesne parcurge, în bună măsură pe un drum forestier pietruit, practicabil în general pentru orice tip de autovehicul până la locul denumit Dâmbul cu Fier unde se află amplasată cabana “Căpriorul”. Din vârful Padeș, la poalele căruia sălășluiesc așa numitele galerii de coastă (vechile mine), locuri de extracție, altădată a minereului de fier, se deschide o frumoasă panoramă de unde, pe timp de vară
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
Gurahonț, pe partea dreaptă a Crișului Alb, la o distanță de 100 km față de municipiul Arad, Parohia Dieci este atestata documentar în anul 1692. La momentul respectiv se constituia dintr-o simplă biserică de lemn cu hramul "Bunăvestire", așezată pe "Dâmbul de la Caznari". Prima atestare documentara a localității Dieci datează din anul 1613. Economia este una predominant agrara, cu ambele sectoare componente bine dezvoltate. Cea mai importantă resursă exploatabila a subsolului este andezitul - rocă magmatica deosebit de întrebuințata în construcții. Băieții poartă
Dieci, Arad () [Corola-website/Science/300290_a_301619]
-
Comănești. După cinci ani, în 1755, episcopul Sinesie Jivanovici hirotonea pe preotul Ioan, în vârstă de 30 de ani, pentru parohia Tăgădău. În anul 1750 este construită o biserică de lemn, acoperită cu șindrilă, cu hramul "Înălțarea Domnului", amplasată pe Dâmbul bisericii în vatra veche a satului. Datorită stării de degradare în care se afla, în 1782, în baza edictului de toleranță, parohia primește dreptul de a-și repara biserica, dar, cu ordinul către comitatul Bihor, să vegheze ca nu cumva
Tăgădău, Arad () [Corola-website/Science/300307_a_301636]
-
și sărituri acrobatice. Spectacolul este elementul comun al celor două discipline freestyle: Proba de movile (moguls) conține o manșă de calificare și una finală, în care intră 16 concurenți. Competiția constă într-o coborâre pe o pantă abruptă, prevăzută cu dâmburi, în cel mai scurt timp posibil, utilizând o tehnică corectă și efectuarea pe parcurs a două sărituri acrobatice. Pârtia are o lungime între 220-250 metri și o înclinare de 26-30 grade, fiind prevăzută cu două locuri special amenajate pentru efectuarea
Schi acrobatic () [Corola-website/Science/300530_a_301859]
-
recensăminte:" Valea satului se numește Valea Bărască sau Valea Bărăștiului si curge de la nord la sud având o lungime de aproximativ 14 km. Este mărginită atât la est cât și la vest de dealuri dispuse sub formă de culmi, pinteni, dâmburi. Începând de la vărsare (S-N) valea trece prin locurile(denumiri): Poieni, Strâmtoare, Pornituri de după Corbu, Steni, Trăoaș, Prin Sat, Cătă Ancești. Dealurile de pe malul stâng(estic) încep cu: - dealul Cornetu cu dâmpurile Capu Dealului, Cornetu și Vârful Cornetului, Platoul Vârful
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
distanța de la vârful degetului mare la vârful degetului mic întinse la limită; pegestru=neajutorat, handicapat; pripor=porțiune de drum cu o pantă foarte mare; pagină= poiană si/sau platoaș înconjurate de regulă din două sau trei părți de ridicături (dealuri, dâmburi) ori prăpăstii; pciatră= piatră (stâncă, pietriș, prundiș); pălămari= funie mai lungă folosită la legat ruda carului peste fân, paie, grâu netreierat în timpul transportului (se pare că denumirea vine de la "părâmă" deorece până după 1950 în nomenclatorul ,meseriilor era "părâmar"=confecționer
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
parte"... Primele surse despre existența parohiei Ocnița amintesc anul 1330, în biblioteca grofului Teleki, "în actele de dare", iar în anul 1742 se amintește de existența unei biserici și a primei case parohiale. Biserică veche din lemn se află pe "dâmbul bună". În zona aceea a satului se află și astăzi "fântână bună" de unde duc apă toți sătenii. În anul 1870 a început construcția actualei biserici de către preotul Simion Augur, cu hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril". Construirea bisericii a durat
Ocnița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300886_a_302215]
-
fost schimbat de autoritățile comuniste datorită connotațiilor sumbre pe care le-ar fi avut adjectivul "neagră". Numele satului vine de la râul Valea Neagră care străbate hotarul satului de la est la vest și-l desparte în doua părți disctincte - Sat și Dâmb.Înainte de anii 60 râul avea un curs meandrat și sinuos fiind străjuit de arini și sălcii seculare. Culoarea pietrelor era și este negricioasă datorita algelor închise la culoare de unde și numele râului. Satul este atestat documentar în anul 1581 sub
Valea de Jos, Bihor () [Corola-website/Science/300879_a_302208]
-
al orașului Miercurea Ciuc, în partea de sud a acestuia, așezat pe malul pârâului Fitód. O parte a vechiului sat a devenit stațiune balneară ( Băi). Oltul părăsește Bazinul Ciucului de Mijloc la Strâmtoarea Jigodinului. Denumirea localității provine din cuvântul secuiesc "ság" (dâmb). Vis-a-vis de sat pe malul Oltului se află ruinele unei cetăți din timpul migrațiilor popoarelor. Alte ruine se află pe malul drept al Oltului tot din această perioadă. Satul a avut 1213 locuitori în 1910.
Jigodin () [Corola-website/Science/301008_a_302337]
-
6 caiși, 1504 pruni și 55 nuci. Hotarul satului cuprindea în jurul anului 1900 următoarele locații: "Ulița Poptelecului, Ulița Cigleanului, Ulița Turecescilor, Cătră Vii, Dealul Crucilor, Fântânele, Șuri, Dealuri, La Monastire, Mazeri, Sortii, Lunci, Tufele peleșului, Între șuri, Poiana Anesii, Ana, Dâmbul Horincarului, La sboriște, Valea lui Jurj, Părăul lui Văsâi, Fundătură, Dumbrăvița, La Curmătură, Fântâna la Stogurele, Fagului, Cigleanului" (Petri Mor, Szilagyi varmegye monographiaja). 1900: 218 case, 1062 locuitori (1032 români, 17 unguri, 11 evrei, 2 de alte naționalități); 1002 erau
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
a fost prezentat de către Petri Mor în lucrarea sa ",Monografia comitatului Sălaj”(Szilagy varmegye monographiaja) cuprindea următoarele terenuri: Braniște, Ungur, Șesul din sus, Fânațe, Dâmburele, Iezer, Dumbrava, Săcături, Mestecini, Dos, La șanț, Dumbrăvița, Poiana Munteanului, Valea Indreichii, Satul Bătrân, Ceredești, Dâmbul Morii, Șesul din jos, Cănepiște, Valea Fulgilor, Piatra Lată." 1898: 520 locuitori; 1900: 545 locuitori (508 români și 37 unguri); erau 506 greco-catolici, 4 ortodocși, 10 romano-catolici, 16 reformați, 1 unitarian, 8 izraeliți. 1903: 596 locuitori; 1906: 605 locuitori; 1910
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
fată pe numele Nimilica, care este descrisă ca fiind foarte prietenoasă cu oamenii ”mici” pe care-i ocrotea și îngrijea. Feciorii își aveau gospodăriile separate de ale părinților, unul pe creasta dealului Mal, iar celălalt pe coama dealului Muncel, numit Dâmbul lui Galoș, ceva mai sus de Secătura. Cei doi frați ar fi avut doar o singură secure cu care să-și taie lemnele de foc, și, ca să nu sufere vreunul din această pricină, seara când unul își tăia lemnele pentru
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
În anul 1969, cercetările colectivului de specialiști de la Muzeul de Istorie și Artă din Zalău scot la suprafață, pe teritoriul Marinului, vestigii istorice aparținând civilizației dacice . La circa 1300 m spre vest de centrul satului Marin se află dealul numit „Dâmbul Lăcuțului”. De pe vârful acestui deal au fost culese câteva fragmente ceramice și bucăți de chirpici. Fragmentele ceramice, lucrate cu mâna și ornamentate cu brâu alveolar și un fragment de fructieră lucrat la roată dintr-o pastă fină cenușie, nisipoasă, aparțin
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
Găvănești este o comună în județul Olt, Oltenia, România, formată din satele Băleasa, Broșteni, Dâmburile și Găvănești (reședința). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Găvănești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,07%). Pentru 2,93% din populație, apartenența
Comuna Găvănești, Olt () [Corola-website/Science/301978_a_303307]
-
erau 514 locuitori în Corneni, în 2006 mai erau doar aprox. 160. În 1990 colectivul s-a desființat, dar cei plecați nu s-au mai întors. Prima biserică greco-catolică s-a construit în Corneni în anul 1730 în locul numit Pe Dâmb. Era o biserică mică din lemn care s-a menținut până în anul 1906 când s-a edificat o nouă biserică pe locul celei actuale. Biserica care se află în prezent în centrul satului a fost construiută în 1976 și este
Corneni, Cluj () [Corola-website/Science/300324_a_301653]