475 matches
-
în afara lumii, poate și-n afara timpului. Era bătrân, cred că și bolnav, universul lui se reducea la curtea mănăstirii, iar timpul lui era intervalul dintre slujbe și rugăciuni, asta repetându-se la infinit. Poate bocancii și aspectul de om dărâmat, toiagul care-l sprijinea, și bărbița de țap, au contribuit la formarea imaginii de mai sus (mai mult bocancii, purtați în toiul verii). Ne-am întors la drumul spre Slătioara, fiindcă spre Râșca ne abătusem de la șoseaua principală. Prin sate
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
înecându-se printre suspine și sughițuri. Plămânii îl strângeau ca un lanț. Inima îi bătea haotic. Toți mușchii îi tremurau și nu era capabil să scoată pe gură un cuvânt, doar urlete. Urlete fără sens care se pierdeau printre copacii dărâmați, scoși cu totul din rădăcini și arși. Și gropile imense rămase în urmă de la câteva bombe căzute, în care, dacă te afundai, mai puteai găsi încă resturi de oase. Și cine știe, poate maxilarul unuia, care încă mai purta câțiva
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
vitregiile războiului. După 4 aprilie 1944 nimic nu a mai fost ca înainte. Ne-am îndreptat spre Athénée Palace, care tot ardea, flăcări ieșeau de prin fiecare fereastră ; ceva mai sus, pe Calea Victoriei, am văzut fumegând hotelul Splendid, aproape complet dărâmat, pe trotuare numai sticlă sfărâmată de la vitrinele magazinelor distruse de suflul bombelor. În spatele Ateneului devastat mai fumega locul expoziției Comitetului de Patronaj. În sus, pe Calea Victoriei, pe stânga și pe dreapta, din loc în loc, clădiri dărâmate. Până în str. Frumoasă, mai
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
hotelul Splendid, aproape complet dărâmat, pe trotuare numai sticlă sfărâmată de la vitrinele magazinelor distruse de suflul bombelor. În spatele Ateneului devastat mai fumega locul expoziției Comitetului de Patronaj. În sus, pe Calea Victoriei, pe stânga și pe dreapta, din loc în loc, clădiri dărâmate. Până în str. Frumoasă, mai toate geamurile făcute fărâme ; călcam cu prudență și ocoleam grămezile. Din str. Sf. Voievozi înspre Gara de Nord, bombardamentul făcuse îngro- zitoare ravagii. Gara de Nord, Gara Basarab Mărfuri, Calea Griviței grav lovite. Am văzut un tramvai surprins în mers ; conducătorul
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
predispozițiile bovarice. Uneori, îți și fortifică moralul. Curg și alte întrebări, în trombă. Faptul că pot răspunde în rusă, înțeleg, îmi dă un avantaj față de colegii mei. Un leton mă întreabă dacă sunt de părere că Muzeul Ocupației ar trebui dărâmat, așa cum vor unii la ei. „În nici un caz, ați face o mare greșeală. Pentru că ați lichida avertismentul pe care acest muzeu îl reprezintă pentru tânăra generație. O literatură, ca să nu mai vorbim de conștiința unei națiuni, se alimentează din memoria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
putea îngriji „ihren kleinen Goldi!”, mă culcam pentru un ceas sau două și apoi, în jur de șase, ieșeam, traversam corsoul - casa stră-mătușii se afla pe malul Timișului, lângă Teatru și liceul „C. Brădiceanu”, azi cumpărată de un rom și dărâmată, pe locul ei înălțându-se o hidoșenie de beton! -, îi băteam în geam lui Pax, doctorul Panciu, și-l luam într-o plimbare ce dura câteva ore și, uneori, se termina tot la mine, în partide de șah. Cu Pax
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
consternați. Imaginile se suprapun. Îl revăd pe episcopul greco-catolic de la Tyr care-mi prezenta pe laptopul său un scurt DVD artizanal cu imagini fixe și scurte, arătându-mi nu carcase de automobile și copii plângând intrând în adăposturi, ci clădiri dărâmate. Zeci de sicrie și acoperișuri de biserici dărâmate. Pierderi și distrugeri mult mai severe (rachetele teleghidate sunt mult mai eficace decât katiușele, niște fiare de călcat ceva mai mici, lansate la întâmplare) dar mult mai neprofesionist scoase în evidență, nivelul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
greco-catolic de la Tyr care-mi prezenta pe laptopul său un scurt DVD artizanal cu imagini fixe și scurte, arătându-mi nu carcase de automobile și copii plângând intrând în adăposturi, ci clădiri dărâmate. Zeci de sicrie și acoperișuri de biserici dărâmate. Pierderi și distrugeri mult mai severe (rachetele teleghidate sunt mult mai eficace decât katiușele, niște fiare de călcat ceva mai mici, lansate la întâmplare) dar mult mai neprofesionist scoase în evidență, nivelul tehnologic diferă. Suferințele unui beligerant nu se măsoară
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în vârstă știu toți turcește. Mâncăm luferi și stavrizi, pești de mare. Primarele nu bea cafea, nu fumează. Îi place grozav însă pokerul. Mai departe, la Caliacra. Stâncă măreață care înaintează mult în mare. Trecem prin două porți, în parte dărâmate. Spre uscat deci, au fost clădite ziduri de cetate. În partea cealaltă, țărmul calcaros al mării e oblu ca și zidurile numai că e mai înalt, 30-40 metri și mai impunător. Aici se zice că-și avea sălaș în al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sat, în care în afară de aceste trei hanuri și alte 5-6 case a fost un șoc psihic. Tot satul este o ruină, la propriu și la figurat. Acoperișurile caselor sunt prăbușite, sau nu mai există deloc, zidurile sunt parțial sau total dărâmate, și parcă mă tem să nu iasă dintre ele vreo jivină, sau vreun șarpe de sub nenumăratele dărâmături. Localnici nu prea văd, în afară de personalul de la hanuri. Mă întâlnesc cu trei câini și o bătrână care pare foarte bolnavă și cu
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
locuitori, sunt situate la mai puțin de 1000 metri de țărm! Ajunsesem la Havana la sfârșitul lui noiembrie 2008, după tăvălucul îngrozitor al uraganelor Gustav, Ike și Paloma, ale căror urme se mai percepeau încă peste tot: arbori sfâșiați, case dărâmate, stâlpi de electricitate prăbușiți, culturi agricole spulberate și în consecință piețe și magazine sărăcăcios aprovizionate. Deși în Cuba perioada uraganelor este iunie-noiembrie, împreună cu soția în lunile următoare am gândit și realizat un "plan de luptă împotriva uraganelor", al cărui nucleu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
locuise un comandant, și a lui Plagino, nebănuită în frumosul ei parc. Ci mitirul german, așezat ca o sfidare între Cazinou și plimbarea spre Castelul Peleș. De aci încolo, tot mai rău, și la Predeal o adevărată aglomerare de ziduri dărâmate. Unele case țărănești însă începuseră a se cârpi și multe [erau] chiar reparate; apropierea pădurii și puțina muncă ce reclamau au înlesnit refacerea lor. Ne bucuram să trecem la granița fără barieră, strigând de trei ori Ura! Ce deziluzie! Aclamațiile
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
-l ști al nostru șterge impresia penibilă. Cu cât înaintam, cu atât ni se părea mai frumos; fiecare cotiș, fiecare grup de brazi, fiecare livadă alcătuiește un colțișor al parcului admirabil care leagă natural Brașovul de Predeal. La Timiș, văzurăm dărâmate în luptă clădirile unde episcopul Nietzhammer își petrecea vara la surorile catolice. El, în urmă, a fost dovedit ca unul din agenții de căpetenie ai propagandei germane și ai spionajului ei [, deși era onorat de încrederea regelui Carol ca duhovnicul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
astăzi". Iată de ce "personalitatea lui Eminescu e centrul de greutate al ideologiei naționale care ne ține în picioare. Toți, deci, care sunt dușmanii născuți sau făcuți ai acestei ordini morale, sunt și adversarii naturali ai poetului. După judecata lor, trebuie dărâmată piatra unghiulară, ca să năruie edificiul întreg" (Nu vi se pare că acest diagnostic sună teribil de actual în eforturile insistente, în concentrarea atâtor subtile forțe și mijloace de o anume orientare universalisă, pentru a întreține o continuă campanie de discreditare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
în lucrarea „Artă medievală. învățături și mituri în Țara Românească”, vol. II. . Cercetările lui D. Moraru arată că sculpturile au avut însă o soartă diferită; cea cu dragonul învingător a fost folosită ca piatră de construcție ce provenea din turnul dărâmat al mitropoliei care a existat anterior ctitoriei lui Neagoe Basarab. Stema cu dragonul înfrânt a fost așezată într-adins la intrare, pe turnul clopotniță, comunicând contemporanilor firea și intențiile domnitorului. „Sfidând regulile heraldice, Neagoe Basarab și-a compus o stemă
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
de o viață, ce miracol, ce existență minunată!) Nu există imagine mai tristă decât ninsoarea care cade într-o biserică. Andrei Rubliov, Tarkovski. Sau ploaia din ceașca de ceai din Solaris. La polul opus, vrăbiile și porumbeii solari din biserica dărâmată a mănănastirii Maxineni, pierdută în deșertul Bărăganului, fostă ctitorie a lui Matei Basarab, în lumina topită a lunii august. Muzica, acest vehicul al memoriei. Ascult Simon and Garfunkel și mă simt transportat la Costinești, acolo unde "căsuțele de lemn ar
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
ce vin, locul pietrelor care nu mai sunt și al formelor care au dispărut. Când am intrat între zidurile acele, care au adăpostit și umbrit copilăria mea, ele aveau o vechime apreciabilă. Pe cât știu, în clădirile aceste (poate în cea dărâmată), principele Mihai Sturdza a așezat pentru întâia, oară acum o sută de ani, Academia sa națională, care după propunerea lui Asachi a devenit Academia Mihăileană. De aceea când, într-o recreație, în cursul unei lupte în care mă angajasem fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
populară le văd încă, le fac să trăiască, deoarece, ori de câte ori ieșenii vorbesc de locul acesta, de punctul acesta al orașului, nu știu să întrebuințeze alte cuvinte decât: "în poarta curții". Până la război, într-o veche clădire, din locul acesta, acum dărâmată, funcțio-na o veche și reputată Societate de economie, cu o activitate care depășea cu mult modestele ambiții ale fondatorilor ei. Când un ieșean vorbea de ea, când s-adresa unui birjar pentru a-l depune la ușa ei, tot la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
la 1925. Fațada sa, în stil gotic, se bucură de o frumoasă perspectivă, pe una din principalele artere ale orașului, str. Ștefan cel Mare. (Din colecția de vederi Socec et Comp., Iași) Pag. 83. Casa de economie "din Poarta Curții", astăzi dărâmată. (Foto-Regal) Pag. 84. Colț pitoresc, în vechea stradă Ornescu. (Foto-Regal) Pag. 85. Într-amurg. Vedere pe platoul Copoului. (Foto M. H.) Pag. 87. Alfred de Musset. După Gavarni. Pag. 88. Poetul Mihai Codreanu, la 18 ani. Pag. 91. Spiru Haret
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de dragoste, de inși care să se oprească pentru a iubi. Dragostea o aduce epigonul. Vocația acestuia e să nu ajungă niciodată primul și să se despartă greu. Dacă se așază Între ruine, le va Îngriji sau va reconstrui casa dărîmată a exploratorului. Și totuși de atîtea ori a fost nedreptățit și disprețuit. Chiar pionierul a trebuit să plătească acest tribut cînd n-a ajuns primul; după drumul halucinant la Polul Sud, unde a găsit fluturînd drapelul Înfipt de Amundsen cu
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
numai În jurul bătăliei de la Salamina a putut să amestece trei glorii ale spiritului; Eschil a luat parte la luptă, Sofocle a dansat la serbarea victoriei, iar Euripide s-a născut chiar În acea zi. Dar ridicînd În picioare toate coloanele dărîmate, reașezînd statuile pe soclu,: am rămîne În următoarea clipă descumpăniți. Fericirea elină ne-ar strînge, ne-ar sugruma. A o invidia ar fi o eroare. Și pe urmă ea n-a fost nici pentru greci aceeași. Heracles se comportă ca și cum
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
și o pilulă pentru numărul vesel de Anul Nou . Acest satir (așa îl numea dl Dima) trage în umbră sfori contra mea. Trebuie atins de fiecare dată cînd se ivește prilejul. Nota, sub aparență de veselie, este mușcătoare. Miturile trebuie dărîmate. În așteptarea răspunsului, primiți urările noastre de sănătate și bucurie. Răspunde-mi repede. Nu mă persecuta. Mihai Drăgan N.B. Trimite-mi decupate tabletele tale . Vreau să le savurez cu un ceas mai devreme. Despre Creangă nu am nimic și nici
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
și de împrejurimi (mi se pare că mă las furat de timpul care a fost extraordinar, că dacă ar fi plouat...) și-mi pare rău că Festivalul se va ține tot mai rar sau va fi suspendat iar casa memorială dărîmată, așa cum se zvonește. Aștept veștile d-voastră. Salutări colegilor de redacție. Cu cele mai bune urări, din partea mea și a soției. Ion Maxim </citation> (13) <citation author=”Ion Maxim” loc="[Oradea]" data =”28 februarie 1978”> Dragă domnule Călin, Răspund cu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
dezvoltat. Se trage dintr-o familie săracă, a intrat la facultate, unde a făcut doar doi ani timp în care l-a avut profesor pe Jorge apoi a lăsat facultatea ca să poată porni businessul cu hotelul. A cumpărat clădirea aproape dărâmată, a renovat-o și încetul cu încetul a creat unul din hotelurile cele mai apreciate din Tarapoto. Cu câțiva ani în urmă a deschis și restaurantul, profilat pe mâncare tradițională peruană din regiunea San Martin. Jorge părea să îl aprecieze
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
sfârșit la început de secol XX, odată cu descoperirea de către un savant german a nitratului de sodiu sintetic. Fostele mine de salpetru, așezările și construcțiile din jurul lor sunt astăzi "locuri fantomă", cu linii ferate, garnituri de trenuri, gări, case părăsite, prăbușite, dărâmate, calcinate. Mineritul a adus cu sine nu numai acumularea de bogății în nord, ci și de mari tensiuni între muncitori și patroni. Cea mai dură a fost în 1907, când aveau să fie uciși 200 de mineri și răniți 390
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]