57,295 matches
-
de la dispariția să, Corneliu Babă continuă să aibe în cultura românească o imagine publică neschimbată; că și în timpul vieții, el este încă un amestec de prezență retrasă și de absență protectoare. Invocat, din cînd în cînd, ca o figură tutelara, daca nu chiar că una de-a dreptul legendară, nu s-a întrebat încă nimeni, în afara lui însuși de nenumărate ori, asupra locului pe care opera să îl ocupă într-o posibilă geografie culturală. Retrospectivă Ion Tuculescu și readucerea în actualitatea
Corneliu Baba si Europa Centrală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17701_a_19026]
-
familiarizat cu sintagma inițială. Din exemplele pe care le-am găsit se deduce deci că la noi se vorbește destul de mult despre asistență medicală, despre rețete și medicamente: "Compensatele" (titlu, în RL 2360, 1997, 17). De asemenea, despre restructurările economice: daca tema desființării unor întreprinderi nerentabile n-ar fi revenit frecvent în paginile ziarelor, nu s-ar fi înțeles ușor nici sensul cuvîntului lichidatele: "colacul de salvare al lichidatelor" (RL 2251, 1997, 9); "un nou val de ălichidateă" (EZ 1975, 1998
Anticipatele, compensatele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17715_a_19040]
-
noștri oameni din trecut, prezentării lor nefardate, realiste. Ei nu admit să se vorbească decât în termeni exaltanți despre oamenii însemnați ai nației, iar cine adopta față de aceștia atitudinea normală a criticii, examinându-i lucid, în temeiul faptelor verificate, arătând, daca este cazul, si ce slăbiciuni au avut, ce erori li se pot impută, este taxat drept nepatriot, drept demolator al valorilor naționale. Să recunoaștem în același timp că se comit excese și de semn contrar. Necesarele revizuiri critice unii le
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
vindecarea în ședințe de terapie psihiatrică. Și de cîte ori nu ne întrebăm, fiecare dintre noi cei trăitori într-o lume mai degrabă dedata confesiunilor adresate fie la întîmplare, vecinului sau vreunui necunoscut oarecare, fie reprimate pe veci în sine, daca nu cumva ne-ar prinde și nouă bine un shrink. Însă nu răspunsul la această dilemă mă preocupă acum, cît o posibilă legătură pe care o sugerează prezenta psihiatriei, a psihanalizei (cărțile din acest domeniu au invadat după 1990 piața
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
în România foarte mulți scriitori apți să trăiască decent doar din prestația lor literară.) Într-o noapte călduroasă din vara lui 1985, m-am întrebat ce rost are să continui, atâta vreme cât, zi de zi, sunt agresat de atâtea provocări absolut neinteresante, daca nu chiar periculoase. Abia reușim să peticim o gaură, ca traiul nostru se sfâșie într-alta parte. Cu această ocazie s-a nascut proiectul unui ciclu nebunesc, o povestire din tata în fiu a o sută de generații, de la căderea
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
figuri, iar el, scriitorul, se simte singur, chiar după cinci premii literare. Nemaiexistând o scară convențională de valori, iluzia acesteia se păstrează în memoria mai mult sau mai putin fidelă a mulțimii receptorilor: dacă nu din talk-show-uri, atunci din enigmistica, daca nu din depășite programe școlare, atunci din prestațiile politice sau, în orice caz, extraliterare ale autorilor respectivi, din presa de proximitate sau - e drept, mai rar - din rubricile de scandal. (Nici aici scriitorul, bietul de el, nu prea mai este
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
rasă, dar totodată, în chip straniu, si pe o respingere a responsabilității care decurge de aici. Nu vreau să spun că protagoniștii își repudiază identitatea de evrei, ci doar solidaritatea care de regulă e o consecință a unei identități împărtășite, daca nu chiar un element esențial de manifestare a acesteia. În finalul acestui prim episod, antipatia surda dintre cei doi (de la bun început își sînt nesuferiți unul altuia) se transformă în ură. Susskind îi distruge lui Fidelman manuscrisul cu cruzime, aruncîndu-i
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
Z. Ornea E uimitor cît de valabile pot fi unele scrieri despre fenomenul Gulagului, daca autorul a gîndit matur și pătrunzător despre trăsăturile esențiale ale chestiunii. Din această categorie fac parte vestitul 1984 al lui Orwel și Gîndirea captivă a lui Czeslaw Milosz, în sfîrșit tradusă în românește la Editură Humanitas. Laureatul premiului Nobel din
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
e neapărat a indivizilor, ci a colectivităților. Paradoxul funcționează din plin în SUA. Încă nu, la fel de intens, în Europa. În România nu se observă încă rezultatele acestui fel de a înțelege multiculturalismul. Rămîne de văzut ce ne va aduce viitorul, daca modelul american se va răspîndi ori nu, și cît de repede. Invenție a liberalismului, multiculturalismul s-a întors împotriva lui. Cine dorește să rămînă liberal pînă la capăt, trebuie să evite această capcană deopotrivă ideologică și emoțională.
Despre multiculturalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17723_a_19048]
-
fi pus în valoare fără un regizor, cum nici regizorul nu izbutește fără implicarea totală a actorului. Este cumva vorba despre o lipsă de motivație a actorului și, de aceea, o adaptare a regizorului în consecință? Un lucru este limpede: daca regizorul, scenograful, compozitorul muzicii originale de scenă lucrează de cele mai multe ori pe un contract generos cu un teatru sau altul, actorul trebuie să se mulțumească cu salariul lunar pe care-l primește ca angajat. S-a vorbit mult despre legea
Tentatii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17733_a_19058]
-
Eminescu, Caragiale, Coșbuc, ar fi niște veritabile modele, neegalate prin gustul, intuiția, obiectivitatea, prin (elogiu nezăgăzuit!) ătotalitatea viziunii critice a lui C. Dobrogeanu-Ghereaă. Curioasă amnezie, la un spirit lucid că Aderca, aceasta tabula rasa a exegezelor scrise pînă în 1947, daca ne referim doar la cele eminesciene (Vianu, Călinescu). Supralicitat nepermis, Gherea devine un promotor al esteticii ămetafiziceă precum Maiorescu (surprinzătoare conciliere ideologică!)". Ce să mai zicem? Ar fi un fel de exercițiu pre-ideologic, din cale afară de prudent, cînd încă "linia
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
poeților; un poet pe săptămînă sau cum? Ți-aș fi recunoscător dacă mi-ai rezumă în cîteva rînduri - chiar în numai cîteva rînduri, adică nu mai mult decît întrebarea mea în scrisoarea de față - un sfat în această privință. Bineînțeles, daca nu ești prea ocupat cu plecarea". De nenumărate ori, surghiunitul critic cere cărți românești, în vederea unui lucru "necronologic", insă constant și meticulos: "Mi-a telefonat Eva și i-am confirmat primirea celor două pachete; totodată am rugat-o să-mi
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
de la oraș, un profesor, ceva, îi zisese că el chiar dacă-i român, se poartă că un neamț, lucra că neamțul, nu bè, nu face scandalu, nu grăiește voarbe murdare, si un^ să duce, așteaptă și stă frumos la rînd, si daca primește ceva, bine, iar dacă nu primește nimic, iar e bine, lumea să fie sănătoasă. Pînă în acest punct fusese cu adevarat neamț. De la plăcerea umilinței sau modestiei încolo, însă, nu mai era, nu mai avea cum să fie neamț
Sapca de piele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17735_a_19060]
-
ale autorului care nu simte nevoia să-și joace temperamentul ca sa-si probeze autoritatea. Nu întîmplător, el excelează nu numai in subtile analize de text, în observații de detaliu revelatoare, ci și în caracterizări globale, epocale, exacte tocmai prin convocarea, daca nu a tuturor aspectelor, în orice caz a celor esențiale, prin capacitatea de a construi pe mai multe planuri care absorb, fiecare în felul lor, devenirea istorică. Iată o singură frază: "Tot secolul al XIX-lea și prima jumătate a
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
postmodernism, cum crede Mircea Cărtărescu? Ce altceva este "sinteză epica" a lui G. Călinescu? Cîteva precizări mi se par necesare înainte de a purcede în continuare. Întrebările mele nu au alt rost decît acela de a încerca o compatibilitate a reperelor, daca nu una a criteriilor. Resimt această necesitate că simpatizant al postmodernismului și, în orice caz, al generației optzeciste. Să trecem acum la modernismul românesc, mai precis, la al doilea modernism românesc și - inevitabil - la generația șaizeci care l-a ilustrat
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
Sabinei. Pictorița talentata, obsedată să vadă prin lucruri și oameni, să distingă un adevăr secret dincolo de ceea ce îl ascunde, Sabina trăiește sub semnul trădării. Ea aleargă în permanență, abandonează, părăsește, înșeală, cu o disperare stranie, care o face la fel, daca nu mai nefericită decît Tereza. Dacă viața Terezei stă sub povară fidelității și a răspunderii pentru fiecare gest și faptă, a Sabinei e ușurătate absolută. Pictorița plutește pe deasupra evenimentelor, a oamenilor și a locurilor, de nimic nu o leagă definitiv
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
veac. Mizeria momentului este chiar pusă pe vitregia întregii istorii, care n-a lăsat micii comunități de pe vas o clipă de relaxare în douăzeci de veacuri. Unele mai zbuciumate decât altele. Se caută, în fine, donatori, pentru repararea acestor pagube, daca nu de la începuturile lor, măcar pentru ultimele șase luni. Căutarea nu e ușoară deloc: specia donatorilor este timidă și posedă ascunzișuri labirintice. Plini de bune intenții, donatorii aceștia lipsesc deocamdată. Căpitanul vasului, drept, zvelt, înzestrat cu un admirabil barbișon înspicat
Vasul fantomă al economiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17724_a_19049]
-
dictaturii lui Carol al II-lea, în februarie 1938. Principala observație critică formulată de autor este aceea că în România guvernele (că organizatoare ale alegerilor) au făcut de obicei parlamentele și nu invers. Iar lucrurile chiar așa s-au petrecut, daca judecăm după fapte. Tot Z. Ornea este însă cel care, cu un remarcabil simt al proporției, afirmă explicit că democrația românească a existat și nu reprezintă doar o proiecție în trecut a aspirațiilor noastre: "Din acest sistem al consultărilor electorale
DOUă CăRTI DE Z. ORNEA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17742_a_19067]
-
candidatului, altul, în loc de semnătură, aplică o parafa cu propriul nume, mulți nu cunosc regulamentul în vigoare. 4. Repartizarea candidaților în săli și în bănci a fost, de multe ori, făcută după criterii deloc infailibile, care au dat naștere la discuții, daca nu la suspiciuni. Au fost, în același liceu, săli cu supraveghetori mai mult decît îngăduitori, cînd nu complici. 5. Unii profesori examinatori au apreciat răspunsurile orale cu măsuri doar de ei știute (o serie de 4-5 candidați a primit notă
Examen national sau dezastru national? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/17741_a_19066]
-
categoric diferențe, alta a fost notata cu, să zicem, 8 sau 9, cu aceeași observație; cu unii au fost extrem de "insistenți", cu altii grăbiți peste măsură, încît, asistînd, nu știai ce să mai crezi. 6. În altă ordine de idei, daca anul trecut membrii comisiilor au primit de la inceput bani pentru deplasare, diurnă (eventual, cazare), anul acesta n-au mai primit nimic. În aceste condiții nu poți fi "insensibil" la...protocol și, implicit, la anumite... sugestii. Nu-i de mirare că
Examen national sau dezastru national? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/17741_a_19066]
-
la Cluj adesea, de prin 1958, cînd am călcat prima oara în orașul lui Blaga, cu prilejul unui simpozion studențesc. N-aveam cum să știu pe atunci de Ioana și Liviu, elevi încă, nu stiu la ce liceu, nu stiu daca măcar clujean. Ulterior, desigur, la Cluj ori la București, drumurile ni s-au încrucișat. Nu foarte des. Nu ne căutăm în mod special, nici la București, cînd venea unul dintre ei, nici la Cluj, cînd mă duceam eu. Unică noastră
O simplă amintire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17757_a_19082]
-
Creția și de Testamentul unui eminescolog: găsește și aici prilejul să ajungă la politica și să dea copitele prevăzute în contract: "A răspuns și la celebra anchetă a revistei ăDilemaă privind cultul lui Eminescu, prin care s-a dorit minimalizarea, daca nu terfelirea ăpoetului națională. A dat atunci un text nesigur și dublu concesiv, plin de slăbiciuni morale. Sigur că oricine poate să exprime orice fel de opinie despre Eminescu care era el însuși creația unui ideal de libertate. Sigur că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
pe loc, să sugereze și să demonstreze că - exagerîndu-se rolul eredității - proletarii vor rămîne proletari, iar burghezia va profita, pentru descendenții ei care aspiră la prim-planul existenței. Proful ne-a întrebat dacă sînt... nelămuriri, iar eu am ridicat mîna: - Daca ereditatea nu se justifică, aș dori să mi se explice cum de semăn eu, nu exclusiv fizionomic, cu părintele meu? Prin ce "mecanism" anume se produce asemănarea? Am priceput, dar n-am înțeles... Omul de la catedră și-a strîns hîrtiile
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
și de așteptat, cuvîntările ocazionale ale scriitorului, precum cea adresată tinerilor liceeni, ori un răspuns la discursul de mulțumire al Mareșalului Petain către Academia Franceză. Asemenea texte ar putea constitui mai curînd obiect de investigație din perspectiva retoricii elaborării lor, daca traducerea în limba română, destul de artificială și căznita pe alocuri, ar permite-o. "Supraviețuitorul", în acest volum, cel care nu știu dacă va rezista ravagiilor timpului și de-acum înainte, dar care în tot cazul e ctual astăzi, este un
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
raspuns este cea care ne tulbură astăzi pe noi: ce-nseamnă să fii european? O definiție a Europei, concepută pe temeiuri concrete, fie ele geografice, politice, ori culturale, nu poate satisface, căci, la urma urmelor, ce e acest mic continent, daca nu "un apendice occidental al Asiei"? Valéry conferă termenilor "Europa" și "european", cum singur o declară, "o semnificație puțin mai mult decît geografică și puțin mai mult decît istorică, dar într-o oarecare măsură funcțională". Pentru el, Europa reprezintă un
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]