8,894 matches
-
transformându-l într-o mocirlă de „romgleză”. Nu fi supărat pe noi! Poemele Tale le păstrăm în suflet tot curate și sfinte, sorbind din ele picătură cu picătură, ca pe aghiasmă. Din păcate, tot în această perioadă, mulți puișori de daci s-au (zbu)rătăcit prin toată Europa, chiar prin America și până-n Australia. După boabe, Mărite, după boabe. Că aici în „dulcea” ta Românie nu prea a mai rămas nimic de ciugulit. Dar să știi că toți acești puișori (zbu
BĂDIA EMINESCU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1452680388.html [Corola-blog/BlogPost/369613_a_370942]
-
2011 Toate Articolele Autorului Azi vreau să mă mărit cu-un munte, ce știe a cutremura, nu pământul și nici a mea glie, ci cuvântul încleștat otravă printre dinții României. Azi vreau să mă-ngrop un brad cu rădăcini de dac, ce știe a rosti cuvântul vertical, nu în neant, nici-n văpăi de lumină, ci în litera străbună înghețată-n unda unui Lac. Azi vreau să fiu nebună, să caut morții ce-au plâns pentru hotare, să le fiu eu
TREMURAREA-N AL EI GÂND de MARIA COZMA în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 by http://confluente.ro/Tremurarea_n_al_ei_gand.html [Corola-blog/BlogPost/361221_a_362550]
-
devenire, istorie contemporană. Sub aspectul religiei și credinței este de asemenea de remarcat linia continuă pe care o urmărește autorul și aici, în ceea ce privește spiritualitatea înaltă moștenită și păstrată de-a lungul timpului de populația acestor locuri. Credința monoteistă a strămoșilor daci în Zalmoxes, zeul suprem care a propovăduit nemurirea, a facilitat ulterior „asimilarea creștinismului, datorită asemănărilor de esență existente”, fiind clar că misiunea de propovăduire a cuvântului Evangheliei înfăptuită de Sfântul Apostol Andrei a întâlnit pe aceste locuri o populație pregătită
PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1460745872.html [Corola-blog/BlogPost/340107_a_341436]
-
sunt: cea a Sfintei Treimi (cu un impresionant istoric în mitologia etruscă, mitologia romană, religia hindusă, religia asiro-babiloniană, mitologia nordică, mitologia egipteană), cea a Întrupării Fiului lui Dumnuezeu (cu atentă aplecare asupra Crezului dar și cu trimitere la credințele vechilor daci, la cultul lui Apolo hiperboreanul și la similitudinile acestuia cu elemente ale creștinismului), cea a Răstignirii, Învierii și Înălțării precum și cea privitoare la cele 7 taine, care stau la baza ortodoxiei, însoțite de explicarea conținutului acestora. Nu sunt omise nici
PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1460745872.html [Corola-blog/BlogPost/340107_a_341436]
-
Scrisoare generalului meu, 1. Domnule general, ne-ajung poveștile despre daci și icoane. La ce bun? E mai mult decat suficientă rușinea și umilință și sărăcia pe care o lăudam zilnic și în care ne morfolim azi. Poporul privește imaginea dv. de lider înăscut și de perfect conducător al acestui stat
DOMNULUI GENERAL MIRCEA CHELARU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Domnului_general_mircea_chelar_stelian_platon_1393091560.html [Corola-blog/BlogPost/362784_a_364113]
-
neștiințifice și deci inadmisibile. Se știe că verbul românesc a țipă are două sensuri: „a strigă“ (cu etimologia necunoscu¬ta), dar comparabil cu termeni baltici și ,,a arunca“ (tot cu etimologia necunoscută), care ne întâmpină numai în Ardeal, leagănul poporului dac. În zadar încercăm să găsim vreo simili¬tudine în limbi din Europa: o întâlnim numai în sanscrita unde tip însemna „a arunca, a azvârli“, aceasta fiind o dovadă în plus a conservării peste mi¬lenii a acestui cuvânt autohton chiar
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404122093.html [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
diamante/ plaiuri sfințite de chiotele noastre/ copaci zâmbind neastâmpărului din noi/ precum chipuri de bunici îngăduitoare/ ciobani bălai cu ochi de stele/ adună flăcări din huila serii/ în mijlocul stânii pentru filonul de aur/ ce fierbe-n ceaunul cel veșnic/” (ultimii daci) Concluziv, Eu sunt Spartacus, ne demonstrează cert că gloria, între manifest și înfrângere, creează eroi, pe un parcurs spiralat, oricum în progres, eroi umbriți de o victorie negativă a propriului eu, ceea ce duce iminent la o răzvrătire ivită din tăcere
MELANIA ATANASIU BRICIU- EU SUNT SPARTACUS, EDITURA ARTBOOK de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1427635001.html [Corola-blog/BlogPost/377170_a_378499]
-
Armenescu Publicat în: Ediția nr. 519 din 02 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Cultul morților, moștenire geto-dacă Moșii de vară Dr Laurentiu Chițimia Dr Elena Armenescu medic scriitor și publicist Meleagurile vechii Dacii sunt locuite azi de români, urmașii ai dacilor, constituind un popor care de-a lungul vremurilor a cunoscut mai multe denumiri, așa cum rezultă din numeroase studii. Așadar, locuitorii au fost numiți geți, daci, valahi, fiind urmașii atâtor generații care se înlănțuie neîntrerupt până în timpuri imemoriale, chiar antedeluviene, și
CULTUL MORŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cultul_mortilor_elena_armenescu_1338621716.html [Corola-blog/BlogPost/362032_a_363361]
-
Armenescu medic scriitor și publicist Meleagurile vechii Dacii sunt locuite azi de români, urmașii ai dacilor, constituind un popor care de-a lungul vremurilor a cunoscut mai multe denumiri, așa cum rezultă din numeroase studii. Așadar, locuitorii au fost numiți geți, daci, valahi, fiind urmașii atâtor generații care se înlănțuie neîntrerupt până în timpuri imemoriale, chiar antedeluviene, și au o credință nestrămutată în continuarea “vieții” după moarte. Credința într-un singur zeu- monoteismul- și această convingere de dăinuire a sufletului după moarte au
CULTUL MORŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cultul_mortilor_elena_armenescu_1338621716.html [Corola-blog/BlogPost/362032_a_363361]
-
KATUȘA RUSEASCĂ. TIMP ȘI DESTIN Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 516 din 30 mai 2012 Toate Articolele Autorului GHEORGHE DRAGOMIR ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ și KATIUȘA RUSEASCĂ. TIMP ȘI DESTIN CAP. I POPORUL ROMÂN, DESCENDENT AL DACILOR HIPERBOREENI 1. Râdăcinile poporului român în istoriografia română și străină MOTTO: „Suntem unul dintre cele mai vechi popoare ale Europei și cel mai vechi din sud-estul european. Strămoșii noștri dacii și geții locuiau acest pământ cu optsprezece veacuri înainte de HRISTOS
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
RUSEASCĂ. TIMP ȘI DESTIN CAP. I POPORUL ROMÂN, DESCENDENT AL DACILOR HIPERBOREENI 1. Râdăcinile poporului român în istoriografia română și străină MOTTO: „Suntem unul dintre cele mai vechi popoare ale Europei și cel mai vechi din sud-estul european. Strămoșii noștri dacii și geții locuiau acest pământ cu optsprezece veacuri înainte de HRISTOS. Itsoria nu recunoaște altă patrie decât aceea în care trăiesc și astăzi urmașii lor. „Noi suntem aici”, în timp ce toți vecinii noștri au venit mai târziu în țările pe care le
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
cititorului argumente suplimentare de necombătut, care au la bază lucrările unor istorici ai antichității, dar și referiri la unele izvoare aparținând Evul Mediu timpuriu, care întăresc convingerea continuității neîntrerupte pe actualul teritoriu și nu numai, a poporului român descendent al dacilor hiperboreeni. Formarea Daciei este pusă de Vasile Lovinescu în legătură cu „acele migrațiuni de la Nord spre Sud ale popoarelor hiperboreene, atestate de multe mituri și mulți autori antici. O astfel de etapă a migrației a fost cea dacică. În cetatea naturală a
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
se mai cunoaște. Am făcut parte dintr-o Românie de trei ori mai mare decât Dacia (care purta cu mândrie numele România încă din secolul IV d.Hr.) și vicistiudinile istoriei au sfărâmat-o definitiv... Toată lumea e de acord că dacii se aflau pe pământul nostru cu cel puțin o mie de ani înainte de Hristos și, cu toate acetea, am fost singurul popor european căruia i s-a contestat dreptul de-a stăpâni țara pe care a locuit-o moșii și
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
a câtorva mii de manuscrise antice într-o încăpere secretă zidită din mînăstirea Sfânta Ecaterina de pe Muntele Sinai. Astfel de descoperiri pot aprea oricând, inclusiv pe teritoriul vechii Dacii, care să completeze actualele scrieri depre istoria, cultura, religia și civilizația dacilor hiperboreeni. Revenind la modul în care sunt prezentați strămoșii noștri în scrierile antichității, se cuvine să amintim aici descrierea formulată de „părintele istoriei” HERODOT, care ținea să sublinieze că geto-dacii au fost un popor de elită al antichității admirat pentru
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
un popor de elită al antichității admirat pentru dârzenia și vitejia lor în luptă, abilitatea în negocierile diplomatice și dispretul lor în fața morții. Religia dacă, a fost întotdeuna un prilej de admirație pentru scriitorii lumii greco-romane, iar credința statornică a dacilor în nemurirea sufletului, a permis să adopte creștinismul de timpuriu, fiind cel mai vechi popor creștin din sud-estul european, toți ceilalți vecini ai noștri fiind creștinați la o jumătate de mileniu în urma noastră. Un alt fapt care exprimă continuitatea poporului
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
în viața lor de stat și de câteva secole. Citind lucrarea marelui cărturar român din secolul al XIX-lea, Alexandru Papadopol Căliman, trebuie să menționez că aceasta reunește 228 nume de autori care au făcut referire la Dacia și la daci, fiind rodul unei ample documentări în enciclopedii, monografii, culegeri de texte din latina și greaca veche. Culegerea de texte acoperă o perioadă întinsă de timp începând cu secolul VI î.Hr. până în secolul al XIII-lea. Dar să trecem în revistă
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
imperiului, incursiuni ori incitând la revolta popoarelor aflate sub dominația romană. Interesele geopolitce și geoeconomice ale Imperiulu Roman impuneau măsuri militare deosebite pentru invadarea acestui vecin incomod. Crâncenele încleștări armate dintre cele două state au demonstrat romanilor hotărarea fermă a dacilor de a-și apăra fiecare petec de pământ, au cauzând pierderi materiale și umane de ambele părți, rezistența eroică a dacilor stârnind aprecieri elogioase ale istoricilor vremii. Cuceritorii romani, conduși de împăratul TRAIAN, au tratat cu respect și bunăvoință acest
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
deosebite pentru invadarea acestui vecin incomod. Crâncenele încleștări armate dintre cele două state au demonstrat romanilor hotărarea fermă a dacilor de a-și apăra fiecare petec de pământ, au cauzând pierderi materiale și umane de ambele părți, rezistența eroică a dacilor stârnind aprecieri elogioase ale istoricilor vremii. Cuceritorii romani, conduși de împăratul TRAIAN, au tratat cu respect și bunăvoință acest popor mândru și curajos care, deși copleșit numeric și tehnic de trupele romane, totuși a reușit să-și păstreze o parte
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
de împăratul TRAIAN, au tratat cu respect și bunăvoință acest popor mândru și curajos care, deși copleșit numeric și tehnic de trupele romane, totuși a reușit să-și păstreze o parte din teritoriu liber, ce s-a constituit în ținutul „Dacilor liberi”. Dacia cucerită de împăratul NERVA TRAIAN a fost transformată în provincie romană împărțită în mai multe colonii romane, din Transilvania, Moldova, Valahia, Serbia și o parte a Panoniei care reprezentau de fapt teritoriile ce se încorporau în regatul lui
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
parte a fluviului DANUBIUS care merge de la vărsarea râului TIBISCOS, până la AXIOPOLIS, de unde, până la PONTOS și la gurile sale, DANUBIOS se numește ISTROS” 6 În lucrarea „DE BELLO GALLICO” , IULIUS CAESAR face prima mențiune în limba latină denumindu-i pe daci: „Pădurea HERCYNIA începe de la hotarele helveților și nemților și rauracilor și, mergând paralel cu fluviul DANUBIUS, ajunge până la hotarele dacilor și anarților, de aici cotește stânga depărtându-se de fluviu, și datorită întinderii ei atinge hotarele multor seminții...” , însă prima
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
se numește ISTROS” 6 În lucrarea „DE BELLO GALLICO” , IULIUS CAESAR face prima mențiune în limba latină denumindu-i pe daci: „Pădurea HERCYNIA începe de la hotarele helveților și nemților și rauracilor și, mergând paralel cu fluviul DANUBIUS, ajunge până la hotarele dacilor și anarților, de aici cotește stânga depărtându-se de fluviu, și datorită întinderii ei atinge hotarele multor seminții...” , însă prima atestare în limba latină a cuvântului DACIA, indicând țara, provine de la CAIUS PLINIUS SECUNDUS (23-79 D.Hr.) în lucrarea „NATURALIS
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
țara, provine de la CAIUS PLINIUS SECUNDUS (23-79 D.Hr.) în lucrarea „NATURALIS HISTORIA” , în CARTEA a II-a se referă la așezarea geografică a popoarelor „DACIEI, SARMAȚIEI, SCIȚIEI, a insulelor din PONTUS”. În „GEOGRAFIA” STRABON vorbește despre limba unică a dacilor și geților: „Prin țara lor curge râul MARISOS, care se varsă in DANUBIUS. Pe acesta își făceau romanii aprovizionările de război. Ei numeau DANUBIUS partea superioară a fluviului și cea dinspre izvoare până la cataracte. Ținuturile de aici se află, în
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
râul MARISOS, care se varsă in DANUBIUS. Pe acesta își făceau romanii aprovizionările de război. Ei numeau DANUBIUS partea superioară a fluviului și cea dinspre izvoare până la cataracte. Ținuturile de aici se află, în cea mai mare parte, în stăpânirea dacilor. Partea inferioară până la PONTUS, de-a lungul căruia trăiesc geții, ei o numesc ISTROS. Dacii au aceeași limbă ca și geții. Aceștia sunt mai bine cunoscuți de heleni, deoarece se mută des de o parte și de alta a ISTROSULUI
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
Ei numeau DANUBIUS partea superioară a fluviului și cea dinspre izvoare până la cataracte. Ținuturile de aici se află, în cea mai mare parte, în stăpânirea dacilor. Partea inferioară până la PONTUS, de-a lungul căruia trăiesc geții, ei o numesc ISTROS. Dacii au aceeași limbă ca și geții. Aceștia sunt mai bine cunoscuți de heleni, deoarece se mută des de o parte și de alta a ISTROSULUI și totodată mulțumită faptului s-au amestecat cu thracii și cu mysii”. PUBLIUS OVIDIUS NASO
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
lucruri despre împărat, ar trebui să fii trimis înapoi sub stăpânirea împăratului. El a grăit întocmai, dar iată CARUS, pe mine acum a șasea iarnă mă vede sub polul acoperit de zăpadă” („EPISTOLAE EX PONTO” IV). Despre obștea teritorială la daci, LUCIUS QUINTUS HORATIUS FLACCUS (65 î.Hr. 8 d.Hr.) în ODE ne vorbește astfel: „O viață mai bună duc sciții din stepă, care au obiceiul să transporte pe care, casele lor rătăcitoare, la fel și geții cei aspri, cărora pământul
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]