3,132 matches
-
Apuleiu cinubula, corespunzător gr. kuon, lat. caniș < i.e. * kuen, acesta asemănător cu numele soarelui la turcici kün sau la indienii din America kin „soare“. Este foarte ciudat că japonezii au inu „câine“ adică acel kinu traco-dacic cu k- eliminat. Numele dacic reprezintă plantă mutatoare, împărăteasa, tidva de pământ, în germ. Hunds - kürbiss adică „al câinelui dovleac“. • Rus. sobaka pare legat de saba „soare“ în amerindiana. • Rus. suka „cățea“ și suku „câine“ în wintuan și washo pot fi în relație cu suka
THE ORIGIN OF LANGUAGE. DOG ORIGINEA LIMBAJULUI. CAINE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362400_a_363729]
-
univers coerent, populat de elemente mitologice autohtone, între care semnificative prin ele însele, dar și prin recurență, erau Muntele, Matca, Fluviul, Curcubeul; intenția acumulării acestora era de a contura [...] o geografie lirică a spațiului carpato-dunărean, de nu chiar consacrarea mitologiei dacice în registru liric; fiecare carte adaugă ceva universului astfel gândit, de unde unitatea de viziune și coerența de lanț a tuturor. De la instaurarea unui climat cosmogonic într-o abundență vegetală, în special florală, evocatoare, analogic, de mari prefaceri în ordinea naturală
UN CAVALER LA CURTEA OXIMO(I)RONISMULUI de EUGEN EVU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362449_a_363778]
-
monument a fost Apollodor din Damasc, cel mai mare arhitect al lumii antice. Columna lui Traian, replică dusă la Roma a Columnei Cerului din Carpați, are o triplă valoare: documentară, topografică și artistică. Scenele Columnei sunt ilustrarea fidelă a textului Dacica sau De Bello Dacico ‘Despre Războiul Dacic', scrisă de ilustrul împărat. Între scenele de pe Columnă autorul a identificat: luptele de la Tapae, de la Dunărea de Jos, asediul Sarmizegetusei etc. Localizarea lor pe teren a fost dificilă, cercetătorii necunoscând ținuturile românești, așa că
COLUMNA LUI TRAIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362522_a_363851]
-
din Damasc, cel mai mare arhitect al lumii antice. Columna lui Traian, replică dusă la Roma a Columnei Cerului din Carpați, are o triplă valoare: documentară, topografică și artistică. Scenele Columnei sunt ilustrarea fidelă a textului Dacica sau De Bello Dacico ‘Despre Războiul Dacic', scrisă de ilustrul împărat. Între scenele de pe Columnă autorul a identificat: luptele de la Tapae, de la Dunărea de Jos, asediul Sarmizegetusei etc. Localizarea lor pe teren a fost dificilă, cercetătorii necunoscând ținuturile românești, așa că uneori apar ipoteze controversate
COLUMNA LUI TRAIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362522_a_363851]
-
mai mare arhitect al lumii antice. Columna lui Traian, replică dusă la Roma a Columnei Cerului din Carpați, are o triplă valoare: documentară, topografică și artistică. Scenele Columnei sunt ilustrarea fidelă a textului Dacica sau De Bello Dacico ‘Despre Războiul Dacic', scrisă de ilustrul împărat. Între scenele de pe Columnă autorul a identificat: luptele de la Tapae, de la Dunărea de Jos, asediul Sarmizegetusei etc. Localizarea lor pe teren a fost dificilă, cercetătorii necunoscând ținuturile românești, așa că uneori apar ipoteze controversate. Ca în Iliada
COLUMNA LUI TRAIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362522_a_363851]
-
Luceafărul» poeziei românești, prețuiți de istoricul Nicolae Iorga. Dacă Zalmoxis a rămas enigma religiei daco-geților, considerat zeu, om, rege și chiar sclavul lui Pitagora, Mihai Eminescu rămâne cel mai mare poet român, dar și universal, înălțând în versul său lumea dacică și pe zeul suprem al acestora, pe care-l numește «Zamolxe». Vasta bibliografie consultată, precum și notele biografice cuprind lucrări ale scriitorilor antici, dar și ale cercetătorilor moderni. De remarcat, de asemenea, ilustrațiile și hărțile prezentate, selectate cu mare grijă, întregind
COLUMNA LUI TRAIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362522_a_363851]
-
de dimensiuni considerabile (600 de pagini). Printre cei care semnează studii și articole în acest prim volum se numără și doi băimăreni: dr. Ioan Marchiș („Drumul morții și renașterii pe vasele funerare") și col. (r.) Mihai Cozma („Cine reînvie cetatea dacică de la Cheud, din Poarta Someșului?"). Studiul lui Ioan Marchiș reprezintă un fascicul din cartea sa „Simbolica artelor non-verbale - Aplicații hermeneutice", apărută la Editura Ethnologica și care are la bază lucrarea sa de doctorat. „Am demonstrat o idee curajoasă: cultura Suciu
EVENIMENTE CULTURALE LA BAIA MARE (MAI 2011) de ANCA GOJA în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361186_a_362515]
-
dintre stâlpii de bază ai Academiei OJT (boema băimăreană) a scris un material ca urmare a participării sale, în urmă cu mai bine de 20 de ani, la săpăturile arheologice care au scos pentru prima dată la iveală vestigiile cetății dacice a Cheudului, una dintre cele mai vechi construcții din perioada daco-romană din Nordul României. Dr. Geo Stroe le-a oferit celor doi băimăreni câte o diplomă de "doctor și conducător de doctorat în dacoromânistică". ----------------- A consemnat , Anca GOJA Baia Mare mai
EVENIMENTE CULTURALE LA BAIA MARE (MAI 2011) de ANCA GOJA în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361186_a_362515]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Povestiri > O ALTĂ SULTĂNICĂ Autor: Ion C. Hiru Publicat în: Ediția nr. 229 din 17 august 2011 Toate Articolele Autorului O ALTĂ SULTĂNICĂ Pe dealul cimitirului, între vestigiile istoriei dacice, romane sau feudale, stă încă, cocoțat ca un turn de pază al Domneștiului istoric, semeț și solitar, conacul boierului Negulici, luminat din toate părțile de razele ocrotitoare ale soarelui, strălucind și străjuind castrul roman, casele domnești ale lui Negru Vodă
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
procesul de învățare a scrisului. Cu timpul panachida s-a înlocuit cu tăblița și condeiul de ardezie( ... ) “. Viața spiritual împletită cu tradițiile locului sau coagulat într-o “ladă de zestre “ a spiritualității românești “tezaur care păstrează uimitoare vestigii ale spiritualității dacice, din neolitic, până la începutul mileniului al III-lea. “ Oamenii locului sărbătoresc Crăciunul, merg cu Sorcova, Steaua, Plugușorul, dau copiii de grindă, se celebrează botezul Domnului Iisus la Bobotează, se bucură de Dragobete, își exprimă sentimental de iubire de Mărțișor, comemorează
FILE DIN ISTORIA COMUNEI ŞUŞANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360919_a_362248]
-
populare ale lunii martie, din veșnicul cult al fertilității. Acesta, a fost considerat, până nu demult, un zeu pastoral câmpenesc, codrean, este imaginat ca un tânăr frumos, puternic și bun, inspirator al fiorului iubirii sincere. Dragobete, zeul vieții În mitologia dacică ar fi existat un zeu al morții și al vieții care simboliza trezirea la viață a întregii naturi și, practic, marca începutul primăverii. Acesta era sărbătorit pe 25 martie, în care avea loc un ceremonial religios, fiind o zi a
DE DRAGOBETE, IUBEŞTE ROMÂNEŞTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364093_a_365422]
-
floare sub pernă și dacă îl visa pe cel iubit era semn bun că se puteau căsători. Dincolo de aspectul lor, mai mult sau mai puțin credibil, în contextul modernității noastre, aceste credințe reprezintă o importantă dovadă de continuitate a elementului dacic, un document istoric excepțional în domeniul datinilor și credințelor populare, pentru că vorbesc despre cum au gândit și trăit moșii și strămoșii noștri. Dragobete, tinerețea veșnică Apoi, a urmat o perioadă în care Dragobetele a fost asemuit cu un tânăr voinic
DE DRAGOBETE, IUBEŞTE ROMÂNEŞTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364093_a_365422]
-
se făcea pentru a corespunde cu credința că împerecherea păsărilor (simbolul primăverii) are loc de ziua Sf. Valentin Legendele povestesc despre Dragobete ca fiind un fecior chipeș și puternic, cunoscut și sub denumirea de “Logodnicul Păsărilor”, pentru că în vechile tradiții dacice el oficia în ceruri nuntă tuturor vietăților de pe pământ. La sate, în dimineața zilei de Dragobete, fetele și băieții porneau în căutarea ghioceilor, viorelelor și tămâioarelor pe care le așezau apoi la icoane și le foloseau pentru diferite descântece și
O LUNA A DRAGOSTEI de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364096_a_365425]
-
din Ungaria (cu Radu Păiușan, 2003), Zeul traco-daco-get. Mit și realitate (cu Horia Țâru, 2004), Conștiința unității de neam (cu Horiana Țâru, 2004), O istorie a românilor din din nord-estul Serbiei, o ediție revăzută (cu Radu Păiușan, 2005), De la scrierea dacică la cea românească (cu Afrodita Carmen Cionchin, 2006), Ionel Cionchin, Mariana Strungă, Tiberiu Ciobanu, Ana Ghiaur, Timișoara, oraș modern și multicultural, (2013). Dintre lucrările editate în colaborare menționăm următoarele: Inscripții paleocreștine din Banat, Ed. Fundației Române de Etnografie și Folclor
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
lui Traian, replică dusă la Roma a Columnei Cerului din Carpați - menționa Conf. univ. dr. Tiberiu Ciobanu, Prorectorul Universității «Ioan Slavic» Timișoara, în Prefața volumului - are o triplă valoare: documentară, topografică și artistică. Scenele Columnei sunt ilustrarea fidelă a textului Dacica sau De Bello Dacico ‘Despre Războiul Dacic', scrisă de ilustrul împărat”. Volumul se structurează în cinci cărți / părți: • Cartea I: La început a fost cuvântul; • Cartea a II-a: Columna Cerului; • Cartea a III-a: «Taina Monumentului Sacru»; • Cartea a
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
la Roma a Columnei Cerului din Carpați - menționa Conf. univ. dr. Tiberiu Ciobanu, Prorectorul Universității «Ioan Slavic» Timișoara, în Prefața volumului - are o triplă valoare: documentară, topografică și artistică. Scenele Columnei sunt ilustrarea fidelă a textului Dacica sau De Bello Dacico ‘Despre Războiul Dacic', scrisă de ilustrul împărat”. Volumul se structurează în cinci cărți / părți: • Cartea I: La început a fost cuvântul; • Cartea a II-a: Columna Cerului; • Cartea a III-a: «Taina Monumentului Sacru»; • Cartea a IV-a: Columna lui
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
Columnei Cerului din Carpați - menționa Conf. univ. dr. Tiberiu Ciobanu, Prorectorul Universității «Ioan Slavic» Timișoara, în Prefața volumului - are o triplă valoare: documentară, topografică și artistică. Scenele Columnei sunt ilustrarea fidelă a textului Dacica sau De Bello Dacico ‘Despre Războiul Dacic', scrisă de ilustrul împărat”. Volumul se structurează în cinci cărți / părți: • Cartea I: La început a fost cuvântul; • Cartea a II-a: Columna Cerului; • Cartea a III-a: «Taina Monumentului Sacru»; • Cartea a IV-a: Columna lui Traian; • Cartea a
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
La început a fost cuvântul; • Cartea a II-a: Columna Cerului; • Cartea a III-a: «Taina Monumentului Sacru»; • Cartea a IV-a: Columna lui Traian; • Cartea a V-a: «Zalmoxis și Eminescu - genii ale neamului românesc». Columna, martor al războaielor dacice ale lui Traian, elogiază victoria romană, dar și demnitatea și vitejia dacilor. «Columna lui Traian» a vestit lumii că a fost cucerită «Columna Cerului» din Carpații Daciei. Original monument al artei antichității, a geniului artiștilor romani și greco-romani, «comoară cu
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
se afla statuia împăratului Traian, înlocuită cu cea a Sfântului Petru, în timpul Papei Sixtus V (1585-1590).. Este deosebit de importantă inscripția deasupra porții ce permite intrarea în soclul Columnei: SENATUS POPVLVSQVE ROMANVS IMP. CAESARI. DIVI. NERVAE. F. NERVAE TRAIANO. AUG. GERM. DACICO. PONTIF MAXIMO. TRIB. POT. XVII. IMP. VI. COS. VI. P. P AD. DECLARANDUVM. QVANTAE. ALTITVDINIS MONS. ET. LOCVS. TANTIS. OPERIBVS. SIT. EGESTVS care întregită se citește: SENATUS POPULUSQUE ROMANUS IMP(eratori) CAESARI DIVI NERVAE F(ilio) NERVAE TRAIANO AUG(usto
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
TRIB. POT. XVII. IMP. VI. COS. VI. P. P AD. DECLARANDUVM. QVANTAE. ALTITVDINIS MONS. ET. LOCVS. TANTIS. OPERIBVS. SIT. EGESTVS care întregită se citește: SENATUS POPULUSQUE ROMANUS IMP(eratori) CAESARI DIVI NERVAE F(ilio) NERVAE TRAIANO AUG(usto) GERM(anico) DACICO PONTIF(ICI) MAXIMO TRIB(unicia) POT(estate) XVII IMP(eratori) VI CO(n)S(uli) VI P(atri) P(ATRIAE) AD DECLARANDVM QVANTAE ALTITVDINIS MONS ET LOCVS TANTIS OPERIBVS SIT EGESTUS cu traducerea: «Senatul și poporul Roman (au ridicat acest
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
a VI-a oară, ca imperator (comandant suprem învingător), consul pentru a VI-a oară, părinte al patriei, pentru a arăta înălțimea muntelui și a locului săpat cu eforturi atât de mari». Pentru că marea majoritate a lucrărilor privitoare la războaiele dacice ale lui Traian s-au pierdut, Columna reprezintă «reportajul în piatră» al acestora»: «Istoricul I. Cionchin, în studii și articole publicate în țară și străinătate, bazat pe simbolurile episoadelor Columnei și studiile referitoare la aceasta a reușit să localizeze pe
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
nr. 35 (907), p. 6; Cetatea daco-getă «Caput Bubalis», în «ORIZONT», Timișoara, 1986 (anul XXXVII), nr. 41 (1025), p. 6; «Marea victorie» a geto-dacilor împotriva romanilor, în «ORIZONT», Timișoara, 1986 (an XXXVII), nr. 46 (1030), p. 6; Aspecte privind războaiele dacice ale lui Traian, în «NOI TRACII», Roma, 1990, nr. 191, p. 15-20; Războaiele dacice ale lui Traian, în «NOI TRACII», Roma, 1990, nr. 191, pp. 15-21; Podu la Denta - o așezare dacică în Banat, în «NOI TRACII», Roma, 1991, nr.
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
XXXVII), nr. 41 (1025), p. 6; «Marea victorie» a geto-dacilor împotriva romanilor, în «ORIZONT», Timișoara, 1986 (an XXXVII), nr. 46 (1030), p. 6; Aspecte privind războaiele dacice ale lui Traian, în «NOI TRACII», Roma, 1990, nr. 191, p. 15-20; Războaiele dacice ale lui Traian, în «NOI TRACII», Roma, 1990, nr. 191, pp. 15-21; Podu la Denta - o așezare dacică în Banat, în «NOI TRACII», Roma, 1991, nr. 196, p. 20-23; Valaco-pelasgica - limba primilor scribi ai omenirii, Editura Ando Tours, Timișoara, 1996
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
nr. 46 (1030), p. 6; Aspecte privind războaiele dacice ale lui Traian, în «NOI TRACII», Roma, 1990, nr. 191, p. 15-20; Războaiele dacice ale lui Traian, în «NOI TRACII», Roma, 1990, nr. 191, pp. 15-21; Podu la Denta - o așezare dacică în Banat, în «NOI TRACII», Roma, 1991, nr. 196, p. 20-23; Valaco-pelasgica - limba primilor scribi ai omenirii, Editura Ando Tours, Timișoara, 1996, 80 p.; Geto-dacii de neam valac/pelasg, Editura «Ando Tours», Timișoara, 1997, 172 p.; Columna lui Traian, în
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
prin gândirea ca Dumnezeu să izbăvească țara de mâna cotropitorilor, reușește printr-o cooperare militară și politică să unească cele trei valahii, cum deciseseră „Adunarea Țării”. Astfel Mihai Viteazul, reușește să îmbogățească palmaresul epocii sale, prin unirea celor 3 Țări Dacice într-una singură; de la 1599 la 1600. Domnia Sa, a transmis urmașilor un mesaj de conștiință națională și de mare voință politică. Pentru direcția consolidării unității politice cu Ardealul, înfăptuită în 1599 la 1 noiembrie, când a intrat triumfător la Alba
PORTRET IN LEGENDA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 596 din 18 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/364169_a_365498]