632 matches
-
cu care trebuie să răspundă la Întrebări. Li se precizează faptul că, În fond, răspunsurile lor vor reprezenta puncte de referință În vederea unei mai bune organizări a clasei, de aceea implicarea fiecăruia este foarte importantă. 5.Formularele testelor să fie dactilografiate și Înmânate elevilor, după ce s-a realizat pregătirea necesară. Se face cunoștință elevilor cu "instrucțiunile", se răspunde la eventualele nelămuriri, după care li se atrage atenția că acolo unde trebuie să se menționeze doar trei colegi, aceștia trebuie indicați În
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
martie-aprilie 1996, pp. 17-20. 8 Claus Offe, After The Great Transformation, "CSD Bulletin", vol. 5, nr. 2 (primăvara 1998), p. 12. 9 Jan Tesař, "Totalitarian Dictatorship as a Phenomenon of the Twentieth Century and the Possibilities of Overcoming Them", inițial dactilografiată pentru Bienala asupra disidenței culturale de la Veneția, din 1977, apoi tradusă și publicată în "International Journal of Politics", vol. 11, nr. 1 (primăvara 1981), pp. 85-100. 10 Vaclav Havel ș. a., The Power of the Powerless, ed. John Keane, Londra, 1985
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
ocrotire În primul război mondial, aducând alinare răniților. Oscar Pursch, este o altă figură marcantă, despre care se face mențiune În lucrare. 132 Din motive arătate mai sus, nu am putut da un sfat sculptoriței. Monografia a rămas În manuscris dactilografiat până la moartea ei, când a fost preluată de rudele din București. 602 care ați captat interesul donatorilor și pentru perseverența În munca În folosul viitorimei! Răsplata ar trebui să vie și pe pământ, dar... probabil că ea constă mai mult
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Coleg de gimnaziu cu M. Sadoveanu. 266 E vorba de colaborarea prof. univ. Mircea V. Pienescu la volumul Mărturii fălticenene, Îngrijit de prof. Maria Luiza Ungureanu. Alături de prof. V.G. Popa mi-am adus și eu contribuția, adunând unele materiale și dactilografiind Întregul volum. 267 La 22 august 1883 s-a născut În Fălticeni Vasile Ciurea. 268 Referire la centenarul Înființării școlii Domnești din Fălticeni la 1842, când primul dascăl a fost Neofit Scriban, episcopul de mai târziu, originar din Burdujeni. În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a V-a, anul 6(106); 7(59), iulie 1970, Oradea. 806 5 (Fălticeni), 5 faur 1974 Signor Eugenio, Trimit dactilograma prezentă care e revăzută mai cu atenție și mi-o trimiteți pe cealaltă. Cred că Întreg materialul ar trebui dactilografiat din nou căci are destul de multe corecturi 314. Cu amiciție, V. G. Popa 6 (Fălticeni), 16 faur 1974 Signor Eugenio, Trimit prin nepoata mea Anca, materialul privitor la „Coarnele robilor”. Aș fi venit eu până la Galerie, așa cum am promis, dar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
am știut și cât m-am priceput). Vedeți că am notat niște lucruri f. importante pe 314 Cred că e vorba de un set de poezii ale Lucreției Andriu, În manuscris, Împrumutate de la familia poetei, din Fălticeni, spre a fi dactilografiate. Aveam În perspectivă, În colaborare cu prof. V.G. Popa, selectarea unor versuri, pentru o eventuală publicare, În ultimă instanță la Editura „Litera”, cu ajutorul bănesc al familiei, Îndeosebi a dr. Vasile Andriu din Suceava, fratele Lucreției. 807 o anexă. Atenție la satul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
n-am izbutit să tipăresc această expunere a mea În care se spune numai adevărul și nu „O istorie pe ape”, cum zice strălucitul nostru rapsod, pentru ca ea să poată fi un bun mijloc de scos bani... De-aceea, am dactilografiat-o În trei exemplare ilustrate cu fotografiile monumentelor și persoanelor despre care se pomenește În text. Unul dintre aceste exemplare mi-a fost cerut de către Casa corpului profesoral de la Fălticeni. În aceste trei exemplare va figura și câte-o fotografie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nu că mă gândesc, altruist, la ale ei. Să știe că îmi poate dărui fericirea, dăruindu-și ei libertatea. După ce am scris scrisoarea și m-am convins că e ceea ce trebuie, am vârât-o într-un plic pe care am dactilografiat numele și adresa ei. Sunt un prost dactilograf, așa că epistola am scris-o de mână. Pe urmă am zăcut și am meditat și mi-am îngăduit să nutresc speranțe, să fiu aproape fericit. Mai târziu, după cum am mai spus, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
pe a treia. „Popoarele oprimate nu răspundeau la forță numai prin forță, ci apelând la propria lor cunoștință. Sau conștiință? Oare nu cumva conștiență?“ Îl surprinsesem împrumutând un dicționar de la bibliotecă și înapoindu-l foarte nervos. Învăța, tocea din manualul dactilografiat de patriotism științific că „fascismul a fost înfrânt în propria-i vizuină de popoarele care nu răspundeau la forță numai prin forță, ci apelând la conștiința de clasă“. Dar când trebuia să spună fraza pe de rost în fața plutonului, săreau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
natal (dovedit și în aceste scrisori) rar mai poate fi întîlnit la un alt scriitor. Camilar m-a învățat etica „rădăcinilor”. Uneltele cu care el obișnuia să lucreze erau creionul și stiloul. Cu o excepție (biletul din 6 octombrie 1964, dactilografiat), scrisorile ce mi le-a trimis sînt scrise cu stiloul, pe hîrtii de bloc-notes, pe hîrtii din „mape de plicuri” sau pe bucăți de coli aflate la îndemînă. Prima, a treia și a patra - cu cerneală verde (folosită în acea
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Ciopraga” loc="Iași" data =”30 ian[uarie] 1998”> Dragă domnule Călin, Întâi, calde mulțumiri pentru urările de Anul Nou. Din partea-mi aceleași sentimente și urări de înfăptuiri în continuare. Completez memorialul meu cu 50 de pagini noi; alte 200 sunt dactilografiate. Ordinea tipăririi: 1. Iași o panoramă subiectivă; 2. Spațiu al formațiunii; 3. Pe fundalul războiului; 4. G. Călinescu și „Jurnalul literar.” Salutări cordiale și succes pentru Sinteze. Constantin Ciopraga </citation> (33) <citation author=”Constantin Ciopraga” loc="Iași" data =”27 apr
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
zici? Ți-l trimit urgent? Crezi că i-ai putea păcăli pe șefi și să apară în nr. 1 (pe dec[embrie] cred că e dat). Multe priviri satisfăcute s-ar îndrepta spre Ateneu. Răspunde-mi urgent (zilele acestea îl dactilografiez.) Cred că ai citit Anticriticul lui D.C . (E bine să nu scrii nimic, ca nu cumva fiziologia să atragă suspiciuni.) D.C. sau C.D. (e totuna!) a difuzat pe aici că primul critic descris e Const. Ciopraga, al doilea Al. Dima
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
rînduri introductive: Cînd ai debutat, ce-ai făcut de la terminarea facultății). După aceea lista de publicații. Ca tactică e bine s-o faci în felul următor: Studii și articole de istorie literară, Articole de critică literară, Cronici literare, Comentarii, Recenzii (dactilografiată). Ideea de-a face un Stere e foarte bună. Deși cine știe ce-a mai fi! Așa mă gîndesc și la Hasdeu-l meu. Părerea mea este că n-ar fi rău ca după 15 feb[ruarie] să vii pînă aici
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
fost de acord să vorbesc despre Hasdeu, dar, vezi, el nu cunoaște intenția mea. șeful a rămas așa ca în celebra lui întîmplare cu pisicile!) în legătură cu materialul, te-aș ruga să-ți dai o părere privind expresia. După ce l-am dactilografiat, drept să-ți spun, nu-mi mai place ca înainte. (Să nu uit: să se specifice fragment, dar atît și nimic mai mult.) Pentru nr. 12 va urma un alt articol, probabil polemic. Te-am întrebat și în scrisoarea precedentă
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
în forma veche, chiar 16 pagini lunar, s-ar putea face ceva. Oricum, ideea m-a stimulat și în două zile am și scris un articol despre C. Negri, literatul (nu știu ce tratează articolele pe care le ai deja). Am și dactilografiat ce am scris, dar mai am puțin de vorbit despre proza scriitorului. Mă bucur că ai terminat prefața despre Delavrancea (ca să poți trece la Bacovia). Cred că din studiile și articolele publicate pînă acum (despre Bacovia, Camilar, Hogaș, Delavrancea, Philippide
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
text va avea în jur de 2 pag[ini] dactilografiate (nu mai mult; deci 60 de rînduri). </citation> (150) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”2 august 1990”> Dragă Costică, Reușesc, in extremis, să retușez articolul și să-l dactilografiez. Acesta va merge după acela despre lectură. Toate deci la rubrica Mențiuni critice. Te rog să-mi oprești pentru fiecare număr (cînd apare) trei exemplare, și nu două (cum am spus). Cu toată prietenia, Mihai Drăgan P.S. Este posibil ca
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Stimate tovarășe redactor-șef, Răspund cu plăcere invitației d-voastră și vă trimit materialul pentru numărul festiv . De asemenea doresc să particip și la sesiunea științifică Bacovia , titlul comunicării fiind: Dialectica poeziei bacoviene, care nu va depăși 3 4 pagini dactilografiate la două rînduri, conținînd doar ideile unei lucrări ample. V-aș ruga să-mi comunicați din timp data sesiunii, fie pe adresa de acasă, fie pe aceea a revistei Orizont. De asemenea dacă e nevoie să trimit înainte comunicarea vă
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
de lucru la el (în special notele și indicele și, firește, prefața). Mai trebuie să bat la mașină un material pentru Almanahul Asociației noastre proiectat pentru 1981, versuri pentru o Antologie, plus un material privind o expoziție. A trebuit să dactilografiez și materialul pentru Ateneu. și uite așa nu mai ai nici un răgaz de parcă ești înhămat la un plug ce nu mai iese din brazdă. Săptămîni în șir am lucrat comod iar acum trebuie făcut saltul fără de care termenele nu pot
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
și punctual, clar și concis. Forma scrisorilor sale atestă atît starea raporturilor cu destinatarul, cît și deprinderea cu cutumele epistolare (de proveniență anglo-saxonă) menite să „targheteze” (cum se zice acum) persoana abordată. Cu o excepție, scrisorile redactate în București sînt dactilografiate, celelalte sînt „de mînă”. Primele cinci au în antet, în loc de titlu, adresa mea, la fel a IX-a, a X-a, a XII-a și a XXIII-a (ultima). Pe scrisoarea a V-a, a XI-a, a XIII-a
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
cît pot să mă extind, adică de cît spațiu grafic dispunem, socotind după numărul de pagini dactilografiate pe care urmează să le trimet. Te rog să-mi trimeți o serie de întrebări, iar eu voi încerca să răspund; apoi voi dactilografia în două exemplare întrebările și răspunsurile și ți le voi trimite pînă la data indicată de D-ta. între 1 și 10 octombrie 1984 voi face împreună cu fiul meu o călătorie cu mașina la Tighina, Cernăuți, Hotin, Soroca, Bălți și
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
scrisorii din 1 ianuarie 1985, de pildă, se sprijină pe ideea acestuia de a fi constructivi. Constructivismul nostru suferă însă cîtă vreme n-avem continuitate în muncă, ne pliem pe comenzile fiecărei zile și ne risipim. Șapte din scrisori sînt dactilografiate la o mașină cu litera măruntă, iar trei (și cartea de vizită) sînt scrise cu stiloul (cerneală albastră sau cerneală mov) pe fața cîte unei coli. Aspectul lor nu-i estetic și nici lesne lizibil. Paginile seamănă cu porțiuni dintr-
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
altele, cumnat al lui Pătrășcanu: "Comunism a vrut, de comunism a avut parte." Nu numai cu mobila lui Pătrășcanu s-a ales colonelul Șoltuțiu; împreună cu ceilalți torționari, a fost decorat cu ordinul "Apărarea Patriei". Până și Elena Suditu, care a dactilografiat declarațiile învinuiților, a primit "Medalia muncii". Se recunoștea, astfel, că s-a muncit din greu pentru a se inventa din nimic acuzații de genul "complot împotriva păcii" (?!) și, mai ales, pentru a-i determina de învinuiți să declare ce li
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
m-am Înscris la cursurile serale, am Învățat dactilografie și stenografie și m-am angajat la centrul de procesare de text al EDS“. Erau vremurile de dinainte de apariția calculatoarelor personale, așa că doamna Loughry a lucrat pe o mașină de scris, dactilografiind rapoarte de vânzări. Însă, după câțiva ani, fiecare reprezentant de vânzări avea deja propriul PC pe birou, deci Își putea scrie singur raportul. Așadar, adio primei slujbe! „Atunci am Început să lucrez În editare de text asistată de calculator (DTP
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
așeza la picioare un reșou, cu riscul să fie demascată pentru sabotarea economiei naționale (la Editura Minerva, o dactilografă mai inventivă își adusese de acasă o pereche de mănuși de lână, cărora le tăiase vârful degetelor și astfel putea să dactilografieze fără să-i degere mâinile). Seara, în jurul orei 22:00, când biblioteca se închidea, ieșeam cu bunul meu amic Z. Ornea în curtea spațioasă din fața Academiei Române, dar adeseori, când să trecem în Calea Victoriei, un securist dintre mulții plantați pe stradă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
le considerau importante. S-a constatat că femeile au amintiri mai vii decât soții lor și că ele exprimă o paletă mai bogată de trăiri, de sentimente și de emoții în descrierile pe care le fac. Aceste înregistrări au fost dactilografiate și au fost date unor observatori să le citească. Aceștia au apreciat la rândul lor amintirea femeilor ca fiind mai vie, mai completă și mai plină de emoție. Aceste studii ar putea explica de ce femeile sunt mai supuse depresiei decât
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]