709 matches
-
arta intalațiilor este vazută ca un complex de tehnici, motive și interacțiuni sociale capabilă să aduca în prim-plan în orice context, fie ca este vorba de o galerie ori un spațiu privat sau sitespecific, o problematică diversă. Importanța experiențelor dada ori neo-dada se face simțită având în vedere prezentul context al artei. Ceea ce era experimentat doar sau instinctiv este în prezent teoretizat, conștientizat și aplicat în domeniile largi ale artei contemporane. Artiștii lucrează cu interacțiunea, spectacolul, limitele sau lipsa lor
Mişcarea dada şi influenţa asupra artei contemporane. Conceptul de urât la dadaişti. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Oana-Maria Nicuţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_944]
-
este în prezent teoretizat, conștientizat și aplicat în domeniile largi ale artei contemporane. Artiștii lucrează cu interacțiunea, spectacolul, limitele sau lipsa lor, instalațiile fiind un laborator al structurilor și metodelor de gestionare și implicare a publicului. Observăm cum atât spiritul dada cât și alte mișcări de natura neodada, fac posibil jocul cu banalitatea, calcule cu hazardul, creația fără constrângeri și exprimarea fluidă a vieții sau a artei. Gramatica procesului creativității devine una dominată de șansă și mediu, înțeles ca ambient al
Mişcarea dada şi influenţa asupra artei contemporane. Conceptul de urât la dadaişti. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Oana-Maria Nicuţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_944]
-
pământul. și era tot timpul o lumină, așa, galbenă, violetă, albă. se albea și se Întuneca cerul de la rachetele aruncate pentru a lumina terenul. duminică pe la 12 m-am culcat și am visat că mă certasem cu Ticuță și cu Dada pentru că intrase În casă și răscolise toate lucrurile. tot deodată am visat și că mă căsătorisem cu Sița lui Buldulea. se făcea că era fată mare. și Rădița se făcea că murise și ajunsesem văduv, ferească Dumnezeu! În satul A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
așezat, de la naștere, în alte condiții, se dezvoltă normal, fără porniri ucigașe. Oarecum normal... de fapt. Devine un câine de extremă umilință. Da, pot fi îmblânziți. Prin scoaterea din sălbăticie. Arată o blândețe mută, umilă. Cutremurătoare... Da, da, bolborosi vizitatoarea, dada, sigur, dădu din cap Irina și încă îngâna dada și bunicuța confirma, dada, când începuse deja să se retragă, lunecând, parcă, pe acest refren bâlbâit, repetat, în ritmul pașilor ce se retrăgeau de-a lungul culoarului, spre ușă. Auzi, cândva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
fără porniri ucigașe. Oarecum normal... de fapt. Devine un câine de extremă umilință. Da, pot fi îmblânziți. Prin scoaterea din sălbăticie. Arată o blândețe mută, umilă. Cutremurătoare... Da, da, bolborosi vizitatoarea, dada, sigur, dădu din cap Irina și încă îngâna dada și bunicuța confirma, dada, când începuse deja să se retragă, lunecând, parcă, pe acest refren bâlbâit, repetat, în ritmul pașilor ce se retrăgeau de-a lungul culoarului, spre ușă. Auzi, cândva, sunetul ochelarilor pe care bunicuța îi scăpase, probabil, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
normal... de fapt. Devine un câine de extremă umilință. Da, pot fi îmblânziți. Prin scoaterea din sălbăticie. Arată o blândețe mută, umilă. Cutremurătoare... Da, da, bolborosi vizitatoarea, dada, sigur, dădu din cap Irina și încă îngâna dada și bunicuța confirma, dada, când începuse deja să se retragă, lunecând, parcă, pe acest refren bâlbâit, repetat, în ritmul pașilor ce se retrăgeau de-a lungul culoarului, spre ușă. Auzi, cândva, sunetul ochelarilor pe care bunicuța îi scăpase, probabil, pe sticla biroului. Sunetul tenebros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
când începuse deja să se retragă, lunecând, parcă, pe acest refren bâlbâit, repetat, în ritmul pașilor ce se retrăgeau de-a lungul culoarului, spre ușă. Auzi, cândva, sunetul ochelarilor pe care bunicuța îi scăpase, probabil, pe sticla biroului. Sunetul tenebros, dada, un xilofon argintiu și mici scânceli suspecte și sunetul sec al ochelarilor pe sticla biroului. Timpane subțiri, subțiate, tic clinc, ochelarii, cuțitul, briza de argint a nopții, dada, Irina ieșise din cubul de cărămidă, avansa învăluită de valurile moi, parfumate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ochelarilor pe care bunicuța îi scăpase, probabil, pe sticla biroului. Sunetul tenebros, dada, un xilofon argintiu și mici scânceli suspecte și sunetul sec al ochelarilor pe sticla biroului. Timpane subțiri, subțiate, tic clinc, ochelarii, cuțitul, briza de argint a nopții, dada, Irina ieșise din cubul de cărămidă, avansa învăluită de valurile moi, parfumate, ale întunericului, desi era încă lumină și ziua era plină, puternică, agresivă, cu miile de guri și găuri deschise, flămânde. Cândva, ajunse în centru, în stația de tramvai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
luat și locotenentului Afrodita, cum vezi... Iar ăștialalți, adormiții noștri, așteaptă să veniți voi să-i salvați! Voi, cu fortărețele voastre zburătoare și cu guma voastră de mestecat trufia... Străinul aprobă, pastoral, fără să înțeleagă. Seamănă cu un pastor străinul, dada. Își scoate, dezamăgit, timpanele defecte, pe care le mai verifică, fără succes, încă o dată. Capsulele mici atârnă acum într-un lanț auriu peste pieptarul de mătase al cămășii sale impecabile. Zâmbește, mulțumit, privește mulțumit paharul cu lapte de pe măsuță. Lapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
greu, se oprea, amâna. Pe masă, plicul lunguieț, cu ștampile și timbre. Îl văzu, îl recunoscu, începu, parcă, să se zorească. Se grăbea, da, grozav se mai grăbea. Dintr-odată, începu să se grăbească, năuc, și iar se opri. Concediu, dada, era în concediu, dar unde s-o pornești în sezonul incert, acum e pâclă roz și peste o oră zăduf și peste alte trei șuieră cu rafale de gheață. La Antonel, la Toni, dada, la doctorul Marga... între semenii noștri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
năuc, și iar se opri. Concediu, dada, era în concediu, dar unde s-o pornești în sezonul incert, acum e pâclă roz și peste o oră zăduf și peste alte trei șuieră cu rafale de gheață. La Antonel, la Toni, dada, la doctorul Marga... între semenii noștri zurlii se găsește totdeauna ceva să-mi pună sângele în mișcare. La Marga, la dom’ Bazil, la Bătrâna Fecioară Musaca, acolo am găsi de toate... Dar abia am fost, parcă, acum vreo trei zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
căuta în dorința de a se apropia de Vasile. L-a ajutat la săpatul în grădină, când avea oameni la lucru în livadă, Florica s-a angajat să le facă mâncare. I-a și spus: —Vasile, nu mai chema pe dada Sevasta să facă mâncare la oameni ca să-i mai plătești ziua, că vin eu și nu pretind nimic. Încetul cu încetul Florica s-a infiltrat în familia lui Vasile și se complăcea în situația aceasta, pentru că-l iubea foarte mult
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
facă un soi de spectacol și să vorbească din interiorul unei carcase de porc atîrnînd din tavan din care să i se ițească numai capul. Capul, care să pară că se naște din pîntecele despicat al porcului, să recite versuri dada Într-un limbaj inventat unor oameni care vorbesc multe limbi, dar care cred numai Într-a lor. — Nici nu mai poți ieși seara pe stradă, plînge doamna Petrovici. Te trîntesc pe jos, Îți iau geanta și te omoară. Mulți dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
occidentale (zutiste, fauviste, expresioniste, primitiviste, raioniste sau cubiste) este cel puțin la fel de mare ca în literatură. Actul oficial de naștere a primei avangarde autohtone se înregistrează abia în 1924, la 15 ani după explozia futurismului italian, la opt ani după Dada și la șase ani de la debutul constructivismului german, olandez și rus, odată cu „Manifestul activist către tinerime“ al revistei Contimporanul (dublat de efortul revistei-satelit Punct), în momentul în care, la Paris, André Breton și comilitonii săi lansau „Primul manifest al Suprarealismului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
al familiei publicistului Moses Schwarzfeld, influențat deopotrivă de Eminescu și Arghezi, ca și de iudaismul poetului idiș Iacob Gropper - nu anunțau rupurile ce aveau să vină. Însă poemele scrise la sfîrșitul Primului Război Mondial, într-o Moldovă devastată, apocaliptică (paralel cu fenomenul Dada), și publicate mai tîrziu în volumul Priveliști (1930), ca un omagiu adus limbii române de exilatul francez, mărturisesc - dincolo de ironia și umorul caustic al atitudinii - despre o extrem de acută angoasă a provinciei. Scrise, aproape toate, într-o impecabilă prozodie clasică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de mai mulți ani în mai multe țări, nu doar europene, vor fi activate în vederea internaționalizării cît mai eficiente a manifestului. O campanie de imagine concepută și realizată la fel de profesionist ca și cea care va crea, peste șapte ani, explozia Dada. În bibliotecile publice se păstrează încă volume cu dedicație adresate reginei-poete Carmen Sylva (La Conquete des Étoiles), scriitoarei aristocrate Elena Văcărescu sau ziaristului Panait Mușoiu. Admirația lui Marinetti față de poeta și contesa franceză de origine română Anne Brâncoveanu de Noailles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
paginile primei serii a Chemării, tînărul poet Samuel Rosenstock semnează pentru prima dată cu pseudonimul Tristan Tzara, cele două poeme ale sale („Vacanță în provincie“, „Furtuna și cîntecul dezertorului“) reprezentînd, alături de altele rămase în manuscris, o repetiție generală pentru aventura Dada. Fără a exagera prea mult, putem vedea în Chemarea un mic laborator avangardist. Revista va constitui un „arhetip” pentru gazetele pe care Vinea le va edita în primii ani după război, de la noile serii social-politice omonime pînă la publicații port-drapel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
războiul, pentru ca dorința lui Rimbaud de a «schimba viața» să stîrnească un soi de entuziasm și pentru ca revolta împotriva moralei, literaturii, evidențelor și desfășurării cotidiene a lucrurilor să pară tinerilor singura atitudine acceptabilă”, notează Marcel Raymond în deschiderea capitolului despre „Dada“ din De la Baudelaire la suprarealism, explicînd dadaismul prin „spiritul de neîncredere universală” și „refuzul de a sluji, care a scuturat atîtea consemne tradiționale și credințe străvechi” (De la Baudelaire la suprarealism. În românește de Leonid Dimov. Studiu introductiv de Mircea Martin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nebunie. Ciudat lucru această extrem de complexă glandă fantastică ce-i creierul înnebunit de setea de forță și de izbîndă”. În această lume pe dos, unde revolta și nebunia devin dezirabile, autodistrugerea euforică descrisă de tînărul autor rezonează, frapant, cu spiritul Dada ce va irumpe nu peste multă vreme: „Departe, bestia însîngerată sătulă de alergare s-a oprit pervertită de pofta subită de a-și mînca fesele. Și rătăcitul din alte lumi, în loc să liniștească delirul, ar căuta prin întunecimile sufletelor noastre ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
plus attaché au territoire natal”, cf. Claude Sernet), exprimă jumătatea românească și „tristețea provincială” a poetului expatriat și internaționalizat. Numele Tristan Tzara a fost legalizat în 1925, printr-o decizie a Ministerului de Interne al României. Emigranți români pe teritoriul Dada Nu puțini cercetători străini ai fenomenului Dada atrag atenția asupra rolului de lider pe care și l-a atribuit - oarecum pe nedrept, în detrimentul lui Hugo Ball - Tristan Tzara, considerat de mulți dintre cei care l-au cunoscut drept un aventurier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Sernet), exprimă jumătatea românească și „tristețea provincială” a poetului expatriat și internaționalizat. Numele Tristan Tzara a fost legalizat în 1925, printr-o decizie a Ministerului de Interne al României. Emigranți români pe teritoriul Dada Nu puțini cercetători străini ai fenomenului Dada atrag atenția asupra rolului de lider pe care și l-a atribuit - oarecum pe nedrept, în detrimentul lui Hugo Ball - Tristan Tzara, considerat de mulți dintre cei care l-au cunoscut drept un aventurier ambițios și dornic de publicitate... Dorință de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
rappeler qu’il y a, au-delà de la guerre et des patries, des hommes indépendants qui vivent d’autres idéaux. L’intention des artistes assemblés ici est de publier une revue internationale. La revue paraîtra à Zurich et portera le nom DADA” (Hugo Ball, La fuite hors du temps, journal 1913-1921, Editions du Rocher, Paris, 1993, apud. „Dada à Zürich“ în vol. Le mot et l’image (1915-1916), L’écart absolu-poche, Col. Les Presses du réel, Dijon, 2006, p. 131). Marcel Iancu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
d’autres idéaux. L’intention des artistes assemblés ici est de publier une revue internationale. La revue paraîtra à Zurich et portera le nom DADA” (Hugo Ball, La fuite hors du temps, journal 1913-1921, Editions du Rocher, Paris, 1993, apud. „Dada à Zürich“ în vol. Le mot et l’image (1915-1916), L’écart absolu-poche, Col. Les Presses du réel, Dijon, 2006, p. 131). Marcel Iancu - „vecinul” zürichez al lui Tzara de la Pensiunea Altinger, Fraumunsterstraβe 21 - plecase cu cîteva luni înainte, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ei maldăre de dosare și fotografii. Un aport consistent, vădind seriozitatea implicării. Ulterior, Marcel Iancu va deveni unul dintre organizatorii și finanțatorii manifestărilor, participînd cu măști, design de afișe, ilustrații, costume, scenografii ș.a.m.d. la seratele și happening-urile Dada. Potrivit mai multor relatări ale martorilor, tînărul arhitect obișnuia să povestească la Zürich despre eforturile sale de a aclimatiza literatura și arta modernă la București... Pe 5 februarie 1916 are loc primul spectacol dadaist: primul interpret (un tînăr de 19
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
dorul pentru cămin. Lui Hans Richter i-a lăsat impresia unui tip talentat, manierat, perseverent și răzbătător, organizator excelent și viitor impresar al grupării, cu un temperament „francez” sau „latin”, disonant în raport cu cel mult mai rece al germanilor... (Hans Richter, Dada, art and anti-art, Éditions de la Connaisance, Bruxelles, 1965). Împreună cu Tzara, „bateristul” Richard Huelsenbeck (emigrat din Germania) și Marcel Iancu vor interpreta, în costume tiroleze grotești sau în robe întunecate, poeme simultane, „bruitiste”, esperanto și „maori”, urlîndu-și versurile împănate cu onomatopee
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]