469 matches
-
lui Creangă nu vine din partea criticilor, nici măcar atunci cînd vor să scoată tîlcuri din piatră seacă (cazul lui Vasile Lovinescu e patognomonic), adevăratul pericol vine din dispariția treptată a etosului care domnește în universul satului. Creangă trage după el un daimon rustic al cărui aer e pe cale să se stingă, situație în care „copilăria copilului universal“, altă sintagmă călinesciană care a făcut carieră, își pierde cu încetul sensul. Creangă e prins într-o cultură de tipar sătesc, de o candoare și
O minune de povestitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5268_a_6593]
-
Alexandru Con Căci ați zic ție, vine focul, mă auzi?/ Te aud și ce să fac eu,/ chiar dacă te aud ce să fac eu,/ Eu ce pot să fac eu?.../ Schim-bă-te an cuvinte, mi-a zis Daimonul,/ repede, cât mai poți să te schimbi!" Nichita Stănescu, Daimonul meu către mine ăntre ctitorii unei culturi sunt descoperitori, inventatori și exploratori. Nichita Stănescu este un inventator, tip artistic la fel de rar că ăntemeietorul. Că și Eminescu an cadrul romantismului european
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
vine focul, mă auzi?/ Te aud și ce să fac eu,/ chiar dacă te aud ce să fac eu,/ Eu ce pot să fac eu?.../ Schim-bă-te an cuvinte, mi-a zis Daimonul,/ repede, cât mai poți să te schimbi!" Nichita Stănescu, Daimonul meu către mine ăntre ctitorii unei culturi sunt descoperitori, inventatori și exploratori. Nichita Stănescu este un inventator, tip artistic la fel de rar că ăntemeietorul. Că și Eminescu an cadrul romantismului european, poate mai tranșant chiar, Nichita Stănescu nu seamănă cu nimeni
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
terifică, totodată, cu orizontul strâmt că un tunel oranj inundat de o ceață luminiscenta și compactă, pe un tărâm ănghetat bântuit de hâite sălbatice, acoperit de zloate murdare sub un cer apăsător și opac de unde "murise ăngerul!" și unde ănsusi daimonul ominiscient se arătă ănspăimântat și urlând. Un apocalips vâscos al ninsorilor dese și al pustiului ghețurilor, nu al arderilor focului, coboară an ultimul volum, ănfrigurând un univers al ororilor și al supliciilor ordonate de o instanță atotputernica, al cărei nume
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
cu ea, niciodată cu moda. 3. Nu uita lecția lui Caragiale: fără cofeturi. 4. Dacă n-ai ce spune, trebuie să taci. Ceea ce dovedește că filosofii sînt și ei buni la ceva: Wittgenstein, de pildă.) Platon avea dreptate, există un daimon care dictează, așa că stai cu auzul la pîndă și-ascultă vocea care e-n tine. Dacă vocea tace, taci dracului și tu. 5. Nu scrie decît despre ceea ce știi. Dacă, scriind, ajungi să formulezi ceva nou chiar și pentru tine
Decalogul by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/4643_a_5968]
-
și blazarea, duritatea și scârba sănătoasă de mizeriile acestei lumi și de condiția de scriitor, înțelegem că totuna cu cea de curvă, sunt substanța păstoasă a primelor două proze, din care una e un fel de parabolă a creației, gen "daimonul lui Dorin Spineanu către sine", și din care vă cităm un fragment de dialog, semnificativ pentru restul: " -Tu ești îngerul? L-am întrebat și el a spus să ies că mă omoară de îndată ce se va șterge la fund pentru că s-
Viața și non-literatura by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15290_a_16615]
-
mea de-acasă e o-ncâlceală de fire viscerale, ca o albină care-a-nțepat mă deșir în zare, păstrând necontenit legătura, prin movul serii, cu centrul apotropaic al durerii. Că mai sfântă de-atât n-am putut să fiu având în structură daimoni și lilieci și-un fel de-a fi prea zglobiu comparativ cu lucrurile seci. Și fuga mea-i o dezbrăcare nerușinată de contur căci vreau s-ajung în locul pur de unde se schimbă anotimpurile, de unde se răsucesc timpurile, unde se fac
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8298_a_9623]
-
și extrem de mari, despre Christian Crăciun: "Întreaga carte șIntrări în labirintț, dincolo de inerenta prefigurare temporală, nu face decât să pregătească epistema acestei secrete rupturi de nivel în care foșnește pădurea de metafore; nu face decât poate să înfioare cu aripa Daimonului vălul tăcerii postpoematice."; " Închei, lăudând, iarăși, simplitatea, finețea, concizia, franchețea, Ťasprimeať, echilibrul și circularitatea temelor și a tonului general al unui jurnal de idei și a unei antologii de reflecții despre metalimbajul ontologic, aplicațiile textuale briante pe un florilegiu de
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10230_a_11555]
-
noi, nu contează decât influență care ne duce mai repede la eul nostru profund. În Daimonion (1926, 1930), Blaga lega geniul de demonic, în sensul că, dacă există "demonic fără geniu", nu există "geniu fără demonic". Demonic în sensul socraticului daimon, ființa spirituală de legătură între om și zeu și, mai ales, în sensul goetheanului demon: cuceritor, fascinant, creativ, divinator, contradictoriu, inconsecvent, complăcându-se în imposibil, în arbitrar, în ritm vehement de viață, cu mai putine cuvinte, acel ceva "ce nu
Geniu si demon by Ioana Lipovanu () [Corola-journal/Journalistic/17784_a_19109]
-
al acesteia, o instaurează ca pe-o "netrăire " esențială, nu mai puțin reparatoare în sens virtual. Pagina i se umple tardiv cu îngeri "activând cu infinită blândețe" firea-i nativ "armonioasă", "muzicală". Actul scriptic i se revelă determinat nu de daimonul amoral, ci de mesagerul celestelor virtuți: "Ce faci când nu citești/ și nu scrii. Te gândești/ la ce ai citit și la ce ai scris./ Și te gândești la ce ai citi/ și la ce ai vrea să scrii./ Cam
Sub zodia "netrăirilor" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12643_a_13968]
-
4 februarie 1996 Fără a pretinde că fac o teoretizare a poeziei (au făcut-o atâția! dar poeții își văd de fantasmele lor ce le tulbură liniștea), eu cred că starea de poet ce transcrie cuvinte șoptite de daimonul creației este ceva asemănător revelației marilor preoți fondatori de religii. Cine nu reușește să se desprindă de concretețea lumii și să sugereze doar inefabilul ei, este departe de poesis. Am făcut această mică precizare pentru a putea debarca pe „ostrovul
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93026]
-
Avila dăduse capul pe spate, umflase buzele și se crăcise în fața unui înger cu lance aurită. Unii înnebunesc sau devin șa mani. Alții ajung la azil... Păpădie se făcuse gangster într-o doară. Socrate, la rândul lui, conversa cu un daimon, având în acele momente o privire tâmpă și ceva bale verzui. Logosul nu e bun cu noi și nici nu caută să fie... tre buie doar cules la timp, fără menajamente. Istoria șamanismului românescu Nenea Nebunelea a fost ăla cu
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
lumea culturală e înregistrată dintr-o perspectivă mult mai senina. Întîlnim un Silviu Purcărete (cel de dupa succesul cu Macbeth la Naționalul craiovean) în plină pregătire de turnee peste hotare, un regizor de succes care crede în inspirație și în vocea daimonului, gata să accepte sugestii "și de la portarul teatrului". Cu umorul și nonșalanta bine-cunoscute, Octavian Paler ne lămursete ce înseamnă "director onorific": "Adică, văd ziarul cînd îl cumpăr de la chioșc. Singurele pe care le cunosc dinainte sînt articolele mele." Scriitorii, criticii
Dialoguri bine temperate by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17965_a_19290]
-
și e cam greu. Casa mea se află în prefectura Saitama, orașul Satte. Două stații mai înainte de Tōbu-dōbutsu-kōen, linia Tōbu Isesaki. Atunci până la sediul firmei care era în Gotanda făceam două ore. Da, era departe. Acum m-am mutat în Daimon și nu fac decât o oră și jumătate. Și acum e departe. Din Satte până la Kita-senju, stăteam jos. După aceea este mai greu. De acolo luam al doilea metrou. Erau foarte mulți oameni și nu mă puteam urca. Chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
în oraș. Când merg pe autostrada Kanetsu, nu mai pot să înaintez deloc și ajung acasă pe la 21.00, 22.00. De aceea lunea următoare îmi iau liber ca să mă odihnesc. În weekendul respectiv (18-19 martie) am fost la râul Daimon din Nagano, puțin mai jos de lacul Shirakaba. Am ajuns acasă pe la 20:00. Lunea următoare aveam multă treabă la muncă și, oricât de mult îmi doream să chiulesc, nu puteam. Am lăsat uneltele mai mari pentru mai târziu, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
în care se vorbește o limbă indoeuropeană. Este cu atât mai trist că acum, la începutul mileniului al treilea, încărcat de optimiste utopii economice, sociale, politice, culturale, dar dominat, în această parte a lumii, de utopia unei Europe bântuite de daimonul unității, noi, europenii (ca și nord-americanii), nu reușim, dintr-un orgoliu nemăsurat sau din pură ignoranță, să învingem o altă utopie: mentalitatea că suntem „unici“, că, cel puțin din punct de vedere cultural, nu avem origini... Nu poți învinge rigorile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
cine sânt cei care împart porțiile - cantitatea și calitatea lor - la ospățul vieții? Cine hotărăște destinul fiecărui om în parte, limita, conturul, forma unei vieți? La Homer (Odiseea, 16, 64; 19, 129; 19, 512) se vorbește în chip nediferențiat de daimon ca "împărțitor" al porțiilor de viață, dar, indiferent de feluritele reprezentări, peste tot este mereu vorba de o ordine și o dozare pe care o înfăptuiesc zeii, în faza tragediei eline această funcție rămânând exclusiv un atribut al lui Zeus
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
despre Viața lui Plotin compusă de Porfir și apoi Despre frumos (I, 6), Victor despre locuri plotiniene în arta bizantină, iar Andrei - cu patos și rigoare remarcabile - Despre Bine și Unu (VI, 9). În final, Noica ne-a vorbit Despre daimon (III, 4). "În Apologie nu se vorbește despre daimon-ul lui Socrate, ci despre "daimonicitate" (daimónion), înțeleasă îndeobște ca instanță păzitoare inhibitivă ("nu face cutare lucru"). O a doua ipostază a daimoniei eline, una care apare și la Goethe, este
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Despre frumos (I, 6), Victor despre locuri plotiniene în arta bizantină, iar Andrei - cu patos și rigoare remarcabile - Despre Bine și Unu (VI, 9). În final, Noica ne-a vorbit Despre daimon (III, 4). "În Apologie nu se vorbește despre daimon-ul lui Socrate, ci despre "daimonicitate" (daimónion), înțeleasă îndeobște ca instanță păzitoare inhibitivă ("nu face cutare lucru"). O a doua ipostază a daimoniei eline, una care apare și la Goethe, este cea din Symposion, în care daimonul este forța activă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
se vorbește despre daimon-ul lui Socrate, ci despre "daimonicitate" (daimónion), înțeleasă îndeobște ca instanță păzitoare inhibitivă ("nu face cutare lucru"). O a doua ipostază a daimoniei eline, una care apare și la Goethe, este cea din Symposion, în care daimonul este forța activă ce acoperă intervalul dintre oameni și zei, deci o ființă plasată în metaxy, în "interval". Cu Plotin apare o a treia ipostază a daimoniei, sub forma unei neașteptate întregiri. Daimonul este acum o formă inedită (alta decât
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Goethe, este cea din Symposion, în care daimonul este forța activă ce acoperă intervalul dintre oameni și zei, deci o ființă plasată în metaxy, în "interval". Cu Plotin apare o a treia ipostază a daimoniei, sub forma unei neașteptate întregiri. Daimonul este acum o formă inedită (alta decât varianta primului motor aristotelic) de ilustrare a paradoxului scoaterii mișcării din nemișcare. Căci daimonul este legea impasibilă care prezidează legea sub care te așezi cu fapta și alegerea ta și, totuși, el e
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
plasată în metaxy, în "interval". Cu Plotin apare o a treia ipostază a daimoniei, sub forma unei neașteptate întregiri. Daimonul este acum o formă inedită (alta decât varianta primului motor aristotelic) de ilustrare a paradoxului scoaterii mișcării din nemișcare. Căci daimonul este legea impasibilă care prezidează legea sub care te așezi cu fapta și alegerea ta și, totuși, el e cel care lucrează în aceasta din urmă și o face cu putință. "Ne alegem daimonul alegîndu-ne viața", spune Plotin. Alegîndu-ți viața
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
paradoxului scoaterii mișcării din nemișcare. Căci daimonul este legea impasibilă care prezidează legea sub care te așezi cu fapta și alegerea ta și, totuși, el e cel care lucrează în aceasta din urmă și o face cu putință. "Ne alegem daimonul alegîndu-ne viața", spune Plotin. Alegîndu-ți viața îți alegi deci și instanța ei imediat superioară. Această instanță e daimonul. Așa încît, Dumnezeul îndepărtat, dacă te apropii de el, devine daimonul tău. Din condiția daimoniei nu ieși decât dacă intri în ordinea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fapta și alegerea ta și, totuși, el e cel care lucrează în aceasta din urmă și o face cu putință. "Ne alegem daimonul alegîndu-ne viața", spune Plotin. Alegîndu-ți viața îți alegi deci și instanța ei imediat superioară. Această instanță e daimonul. Așa încît, Dumnezeul îndepărtat, dacă te apropii de el, devine daimonul tău. Din condiția daimoniei nu ieși decât dacă intri în ordinea supremă. Despre această a treia formă de daimonie am vrut să vă vorbesc ca fiind legată de numele
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în aceasta din urmă și o face cu putință. "Ne alegem daimonul alegîndu-ne viața", spune Plotin. Alegîndu-ți viața îți alegi deci și instanța ei imediat superioară. Această instanță e daimonul. Așa încît, Dumnezeul îndepărtat, dacă te apropii de el, devine daimonul tău. Din condiția daimoniei nu ieși decât dacă intri în ordinea supremă. Despre această a treia formă de daimonie am vrut să vă vorbesc ca fiind legată de numele lui Plotin. Acum, aș vrea să vă spun de ce nu m-
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]