1,506 matches
-
Există o analogie între efortul creator al unei balerine - revenirea obsesivă la același punct de plecare, constanta căutare a perfecțiunii unui gest - și cel al lui Degas însuși... În pofida aparențelor, arta sa nu este o artă a spontaneității. A revizuit „Dansatoare la bară” din colecția Phillips vreme de 20 de ani. A desenat, pictat, modelat în ceară o aceeași schimbare a poziției piciorului de sute de ori. A compus mereu, opus după opus, ca și cum și-ar fi dorit să se transpună
Edgar Degas și iluzia mișcării by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4635_a_5960]
-
pupitru. "Uite, și microfonul vă cade, dar vă regrupați voi rapid, ăștia de la Antena 3". "Am doar câteva remarci, legate de atitudinea președintelui neales Crin Antonescu. Pe 13 iulie îl felicita pe primarul de Constanța, care îndesa bani în sutienele dansatoarelor. Aș vrea să-l atenționez: de la acel pupitru nu s-au spus niciodată minciuni, niciodată pentru propagandă politică. Pe data de 15 Antonescu Crin participa la Timișoara la un miting politic, care viza interesul domniei sale de a-și păstra scaunul
Băsescu, atac furibund la Antonescu: Acest om este un mincinos! Lăsaţi-mă în plata mea până pe 29! () [Corola-journal/Journalistic/43597_a_44922]
-
imaginarului, farmecul survine din această vânătoare obscură a dorinței care înconjoară ca o bulă magică pe acest efeb intangibil ca și frumusețea sa care face dispensabile orice conținuturi afective. Un exercițiu de demistificare, de dezvrăjire are loc când una dintre dansatoarele care au lucrat pentru tatăl său apare la o petrecere și ulterior face un scurt excurs în biografia lui Nicolas, o biografie lipsită de spectaculos. Nicolas a împrumutat din mediul feminin în care a crescut o ușurătate grațioasă, o fluență
Chagrins d’amour by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5846_a_7171]
-
Jiři Kylián. Și în acest din urmă caz este vorba de prima montare a unui balet al acestui coregraf pe o scenă românească, iar acuratețea stilului acestuia a fost asigurată de asistenta sa, Nancy Euvering, care a lucrat îndelung cu dansatoarele Operei bucureștene. Valsul fantezie, creat în 1953, dar mai ales Serenada, a cărei premieră mondială a avut loc în 1934, pun în valoare, în continuare, cu toată prospețimea, concepția lui Balanchine și stilul acestui mare muzician-coregraf, ale cărui lucrări sunt
Confruntări coregrafice by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5546_a_6871]
-
și stilul acestui mare muzician-coregraf, ale cărui lucrări sunt o transpunere în plastică corporală vie nu numai a spiritului unei muzicii, dar și a temelor și a orchestrației ei. Cu delicatețe și multă poezie, corpurile dansatorilor și mai ales ale dansatoarelor vizualizează, prin împletirea lor diafană pe diferite planuri, temele muzicale. Ca puțini alți coregrafi, Balanchine ne ajută să vedem muzica, fapt explicabil la un artist care, în paralel cu dansul, a studiat timp de trei ani, la Conservatorul din Sankt-Petersburg
Confruntări coregrafice by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5546_a_6871]
-
creează o impresie de zbor, de irealitate, de reverie, Kylián ne aduce cu picioarele pe pământ, chiar dacă titlul lucrării sale ne-ar îndreptăți să credem că este vorba de o trimitere biblică. Trimiterea este doar aluzivă, metaforică, Îngerii căzuți fiind dansatoarele lui, și dansatoarele de pretutindeni, cele care, dincolo de orice aspirații, se confruntă cu propriul lor corp, deci cu toate dificultățile și vulnerabilitățile lui. Și o fac, - sau o face pentru ele gândirea coregrafului - cu multă concretețe și pe alocuri cu
Confruntări coregrafice by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5546_a_6871]
-
de zbor, de irealitate, de reverie, Kylián ne aduce cu picioarele pe pământ, chiar dacă titlul lucrării sale ne-ar îndreptăți să credem că este vorba de o trimitere biblică. Trimiterea este doar aluzivă, metaforică, Îngerii căzuți fiind dansatoarele lui, și dansatoarele de pretutindeni, cele care, dincolo de orice aspirații, se confruntă cu propriul lor corp, deci cu toate dificultățile și vulnerabilitățile lui. Și o fac, - sau o face pentru ele gândirea coregrafului - cu multă concretețe și pe alocuri cu umor, mijlocul cel
Confruntări coregrafice by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5546_a_6871]
-
3 noiembrie 2012, femeia a organizat o petrecere pentru cea de-a 16-a aniversare a fiului său. Evenimentul a avut loc la Spare Time Bowling Alley. Mama s-a gândit să-i facă o surpriză tânărului, aducându-i două dansatoare exotice. Stripteusele au dansat în lenjerie intimă pentru tânăr. Ceea ce mama a omis, fapt care a dus-o la închisoare,a fost faptul că printre invitați se aflau și copii de 14 ani. Poliția a demarat o anchetă după ce fotografii
O mamă a ajuns după gratii pentru cadoul adus la petrecerea fiului ei by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/56779_a_58104]
-
a fost faptul că printre invitați se aflau și copii de 14 ani. Poliția a demarat o anchetă după ce fotografii de la petrecere au apărut pe rețelele de socializare. Într-una dintre fotografii, tânărul de 16 ani stă pe scaun, iar dansatoarea exotică are capul între picioarele lui. De asemenea, sărbătoritul are capul între genunchii stripteusei.
O mamă a ajuns după gratii pentru cadoul adus la petrecerea fiului ei by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/56779_a_58104]
-
și el./ Chip nu avea ci doar o placă de fontă,/ plată și compactă / ca ușile de sobă. Și două mâini, la fel cu/ mănuși negre până la coate,/ îi ieșeau din creștet, zbătându-se cu anume/ eleganță, de parcă cineva,/ o dansatoare de cabaret, se îneca în el/ ca într-o fântână”. Nu o dată, în figurații argheziene, Orfeu cel din subterane, în ritualuri și oculte claustrări, e înfățișat ca unul dintre gnomi. Nu mă interesează atât simbolismul chestiunii, cât vitalitatea agresivă a
Un satyr convertit la orfism sau un Orfeu satyric by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/5697_a_7022]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Fostul premier italian, Silvio Berlusconi, a fost condamnat, luni, la șapte ani de închisoare în procesul în care este acuzat că a întreținut relații sexuale cu o dansatoare care avea sub 18 ani. Judecătorul de caz a mai decis să îi interzică accesul fostului premier la o funcție publică pentru tot restul vieții. Decizia tribunalului din Milano nu este însă finală, Berlusconi mai având la dispoziție două căi
Silvio Berlusconi, condamnat la șapte ani de închisoare by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/55945_a_57270]
-
Iordachescu Ionut Prietena americanului care a dezvăluit sistemul de supraveghere al Agenției Naționale de Securitate a SUA, dansatoarea Lindsay Mill, se declară devastată că americanul Edward Snowden a decis să părăsească SUA fără ea. Lindsay Mills, 28 de ani, vorbește pe blogul său despre Snowden, ”omul său misterios”. ”Lumea mea s-a deschis și închis în același timp
Iubita lui Snowden, ”pierdută și singură” după dispariția americanului by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/56052_a_57377]
-
Edward Snowden a decis să părăsească SUA fără ea. Lindsay Mills, 28 de ani, vorbește pe blogul său despre Snowden, ”omul său misterios”. ”Lumea mea s-a deschis și închis în același timp. Sunt părăsită în mijlocul oceanului fără busolă”, scrie dansatoarea pe blog, citată de The Telegraph. În timp ce scriu asta de pe tastatura plină de lacrimi reflectez la toate fețele cu care mi-a fost dat să mă întâlnesc. Cele cu care am râs. Cele lângă care am rămas. Cele pe care
Iubita lui Snowden, ”pierdută și singură” după dispariția americanului by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/56052_a_57377]
-
așa cum trebuie”, a mai scris Lindsay. Ea a adăugat: ”Acum mă simt doar singură. Și pentru prima oară în viață mă simt destul de puternică să rezist singură. Deși nu mi-am imaginat niciodată că voi ajunge în această situație forțat”. Dansatoarea a postat pe Facebook o poză în care se lasă scăldată de razele soarelui, fără a lăsa vreun indiciu despre locul în care se află. Nu era, totuși, niciun indiciu că ar fi dormitorul din Waipahu (Hawai) pe care ea
Iubita lui Snowden, ”pierdută și singură” după dispariția americanului by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/56052_a_57377]
-
puțin decât au fost ei integral. De cu totul altă factură, de înaltă profesionalitate, au fost celelalte două spectacole din cadrul Zilelor Dansului Austriac, ambele constituindu-se în drumuri absolut personale de investigare a mișcării. Unul dintre ele este construit de dansatoarea, coregrafa și pedagogul Saskia Hölbling, care împletește continuu în profesiunea ei toate aceste direcții, la școala din Bruxelles a Anei Teresa De Keersmaeker, în compania sa personală, în atelierele de dans contemporan de la Conservatorul de Stat din Viena sau la
Zilele dansului austriac by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5083_a_6408]
-
însă după codurile cunoscute ale mișcării omenești. Tot acest proiect corporal a fost pus în operă în tăcere, deoarece autoarea lui nu a vrut ca muzica să creeze atmosferă și în acest fel mișcarea să ajungă la interpretare. Abia apoi dansatoarea a vorbit cu muzicianul Heinz Ditsch, care a văzut rezultatul lucrului ei și a creat, în paralel, propria sa muzică, după care au început să repete împreună, ca pe vremuri, în anii ’50, Merce Cuningham și John Cage. O reinvestigare
Zilele dansului austriac by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5083_a_6408]
-
constituie o suită reprezentativă nu numai pentru coregrafa Vava Ștefănescu, ci și pentru unul dintre cele mai consistente filoane ale dansului contemporan din ultimul deceniu, de la noi: Julieta, de Andras Wiski, în regia lui Mihai Mănuțiu, a cărei singură interpretă (dansatoare și actriță) și totodată coregrafă a fost Vava Ștefănescu, apoi, în aceeași regie și aceeași coregrafie, Zoon Erotikon, de D.H.Lawrence, dar și poemul coregrafic Solo on line, sau O vară fierbinte pe Iza, pe un scenariu scris de Mihai
La urma urmei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5622_a_6947]
-
în care brațele, dar mai ales umerii, gâtul și capul au o anumită linie, o anumită înclinare și poziționare aparte, după cum și unele mișcări au o alunecare specifică. Din acest motiv, oricât de conforme cu vocabularul clasic ar fi mișcările dansatoarelor, această conformitate nu este suficientă pentru a recompune atmosfera proprie acestei piese, dacă un impuls interior nu străbate corpul până la vârful degetelor, imprimând fiecărui gest o fervoare romantică. Stilul acesta se însușește cu oarecare har. Baletul Les Sylphides - alcătuit dintr-
Din nou împreună cu Oleg Danovski by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5472_a_6797]
-
a imprimat Fokin, la care se adaugă, vizual, tutu-urile lungi, albe, vaporoase. La Teatrul de Balet din Sibiu, am regăsit în unele momente ale evoluției prim solistei Adela Sterp Crăciun, și, din când în când, și la câteva dintre dansatoarele din ansamblu, acel desen al mișcărilor specific acestei creații de acum o sută de ani și mai bine. Și, tot arareori, vibrația mâinilor aceleiași Adela Crăciun, a scos la iveală acea emoție care trebuie să fi plutit cândva în aer
Din nou împreună cu Oleg Danovski by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5472_a_6797]
-
unor mici subgrupuri. Atât desprinderile cât și regrupările aveau ritmurile lor proprii, ce păreau dictate de nevoi interioare, vizualizare dificil de redat și totuși realizabila și realizată de coregrafia Valentinei de Piante-Niculae și de interpreții ei. Coregrafa, ea însăși o dansatoare cu o frumoasă plastică corporală, a reușit să le transmită și dansatorilor ei ceva din mlădierile unor feline sau ale unor șerpi încolăciți, forme care au caracterizat mișcările grupului sau ale câte unuia dintre interpreții desprinși din grup. Iar în
Pina Bausch redivivus by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5488_a_6813]
-
iulie) consacrat. Veselă, petrecăreață, disponibilă, Anouk Aimée recunoaște astăzi că adora să fie iubită. „Dacă la celălalt capăt al platoului, un electrician nu mă băga în seamă, mărturisește ea, nu mă lăsam până nu-l fermecam!” Visa să se facă dansatoare, cinematograful obligând- o, contra naturii ei, să se ia prea în serios. De aceea nu l-a iubit niciodată. Nu cariera a atras-o, ci posibilitatea unor întâlniri neprevăzute și minunate. Un copil la Auschwitz Sub acest titlu, „Le Point
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4536_a_5861]
-
la noi, în anii 70 și începutul anilor 80 - Natașa Trăistaru, cum se numea pe atunci. Absolventă din 1973 a Liceului de Coregrafie din București și angajată ca balerină la Opera bucureșteană, Natașa nu se încadra întru totul tipicului unei dansatoare de operă. În chiar interiorul instituției excela în lucrări care treceau dincolo de canonul obișnuit al Operei, precum Izvoare și Rădăcini, a coregrafului Ioan Tugearu sau în cele care ilustrau politempia muzical coregrafică concepută de Mihai Brediceanu - cu un astfel de
Cioburi de portret Natașa – Natalia by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3674_a_4999]
-
dans Die Zeit in meinem Haar (un colaj din Bach, Pergolesi și muzică experimentală ), la care a semnat și regia. Alteori, Natalia evoluează, fără rețineri, în spectacole în care modul ei de a concepe mișcarea se amalgamează cu al unor dansatoare formate sub influența altor școli, precum în recitalurile date la Köln și Ulm, împreună cu Erika Winkler, formată sub influența lui Merce Cuninghan, spectacole pornite de la texte din Schopenhauer. Concepția ei creativă s-a extins și dincolo de granițele Germaniei. Astfel a
Cioburi de portret Natașa – Natalia by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3674_a_4999]
-
întruchipat. Singurul regret exprimat atunci față de această montare a fost acela că artistei nu i s-a dat posibilitatea de a spune mai multe despre Isadora Duncan tocmai prin mișcare, întrucât ceva din personalitate interpretei consona cu cea a celebrei dansatoare evocate de piesă. Așteptările mi-au fost integral împlinite, urmărind-o de curând pe Maia Morgenstern, la Teatrul Evreiesc de Stat, într-un spectacol încărcat de umor, Mic și-al dracu’, în care a vorbit și a dansat în egală
Teatrul și dansul din nou împreună by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3717_a_5042]
-
o floare, să-i aducă un ultim omagiu. Aiurea! Nimic nu contează în fața ambiției bolnave a tovarășei Vasilescu! Aceasta s-a înhăitat cu cea de-a doua nevastă a celui decedat și ambele s-au războit cu prima nevastă, fostă dansatoare, mama copiilor lui Costică Ștefănescu. Ce a ieșit, se vede. O țigănie. O păduchelniță. La adăpostul tainei, pe furiș, sicriul a fost dus, glonț, la Craiova. Ce rușine! Ia-l acasă, Vasileasco, dacă vrei să te faci stăpînă și pe
Vadim Tudor, atac fără precedent la adresa Olguței Vasilescu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35657_a_36982]