1,681 matches
-
înzestrați?! Orașul care trăiește în stradă nu se dezminte de vocația sa religioasă în zilele de 17 și 18 martie, când mii de localnici împânzesc străzile, aducând ofranda de flori Fecioarei adorate. Îmbrăcate în straiele tradiționale de sărbătoare, confecționate din dantelă, catifea și mătase, cu părul împodobit de piepteni prețioși, legendarele femei valenciene par adevărate prințese. Rochiile lor sunt rodul economiilor întregii familii, echivalând uneori la preț un automobil. După ore și ore de ofrandă neîntreruptă, florile depuse pe soclul statuii
LAS FALLAS DE VALENCIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349155_a_350484]
-
dovada sănătății, cel sărac - a bogăției, cel pierdut - a credinței. În seara aceasta, durerea nu va mai acoperi Pămîntul, al-kimiya și gândurile străvechi vor schimba lumea. Ploaia se oprise. Norii cenușii coborau la orizont în vârtej depărtat. Trăsura udă atingea dantelele albe și grele. Domnița închise ochii și respiră adânc. „Toate cele de mai sus sunt asemeni cu cele de mai jos pentru că se săvârșește miracolul Unității.” Nu putea scrie și nici citi. Drumul o obosea dincolo de durerea fizică. Dacă nu
BRATARA DACILOR de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348597_a_349926]
-
își stăpânește ca nimeni cumpătul, în orice împrejurare și nu a stat, nu stă și nu va sta niciodată sub umbra cuiva. Ea și-a rodit propriile cântece și propriul glas numai în umbra și roua livezilor cu fructe, argeșene. Dantele de plaiuri colinare ale Argeșului îi sunt sfinte și dragi priveliști văzute și absorbite în spirit, din copilărie. Cu ele în lumina ochilor și-n izvorul sufletesc a ajuns o iubită interpretă de muzică folclorică românească. Ea cântă pădurea înaltă
ELISABETA TURCU. DĂRUIREA DE SINE ÎNTRU SLUJIREA TOTALĂ A FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349840_a_351169]
-
înguste, cochete și cu grădini superbe abundând în plante exotice și portocali plini de fructe și flori deopotrivă. Multe dintre satele cipriote tradiționale sunt specializate pe o anumită formă de artă: olărit, bijuterii, cupru, coșuri împletite din nuiele sau faimoasa dantelă de Lefkara. Drumul nostru trecea acum pe lângă Lefkara, localitate în care tradițiile cipriote au rămas intacte, renumită pentru argintărie și dantelă; regretam că nu aveam timp care să ne permită un popas aici dar nu puteam să cuprindem totul, din
NICOSIA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344500_a_345829]
-
cipriote tradiționale sunt specializate pe o anumită formă de artă: olărit, bijuterii, cupru, coșuri împletite din nuiele sau faimoasa dantelă de Lefkara. Drumul nostru trecea acum pe lângă Lefkara, localitate în care tradițiile cipriote au rămas intacte, renumită pentru argintărie și dantelă; regretam că nu aveam timp care să ne permită un popas aici dar nu puteam să cuprindem totul, din păcate. Vorbind despre tradiții și locuri îmi pare nespus de rău că nu am reușit să ajungem și în satul Omodos
NICOSIA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344500_a_345829]
-
pe mânecăcu origini îndepărtate. Altița, încrețul și rândurile de pe mânecă și pieptul cămășii, uneori și pe spate, erau principalele câmpuri ornamentale ce împodobeau cămașă. Pe mânecă, rândurile se făceau drepte, costișate, mutate sau înzălate. La mână, mânecă se termină cu dantelă albă - colțuti din ață albă lucrata cu cârligul. Dimensiunile ciupagului era în funcție de marimea persoanei care îl purta; în general lungimea stanului varia între 47-50 cm, 65 cm. mânecă, 18 cm. Altițaeste câmpul ornamental, plasat sus, astfel încît să acopere umărul
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
ars. În casa dinainte (sufrageria de astăzi) este patul cu hainele (zestrea fetei) aranjate într-un anumit fel, mai jos țoalele și mai sus verincile (cearșafurile) din in și cânepă sau numai din in, la care trebuia să se vadă dantela (cipcă). De o parte și de cealaltă este câte un rând de perne cu modelul către exterior. Pernele sunt cusute cu diferite modele, fie geometrice, fie florale, divers colorate. Pe toți pereții se află covoare țesute în război, pe partea
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
din catifea neagră cu ornament mai strălucitor pe margine sau cusătură, pieptarul pentru fetele tinere se închide pe laterală, iar în față are cusătură un model floral sub formă de coroniță, cămașă albă, lungă peste care se află poalele cu dantelă sau cu șipcă (cipcă), în față se purta șurțul cu piană, adică cusut cu mătase, iar în spate cătrința țesută în război, neagră, simplă, din lână. Alte costume au șurț din mătase cu două fețe, cu cusătură de mătase pe
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
în față se purta șurțul cu piană, adică cusut cu mătase, iar în spate cătrința țesută în război, neagră, simplă, din lână. Alte costume au șurț din mătase cu două fețe, cu cusătură de mătase pe ea, cu franjuri și dantelă, iar bătrânele purtau și rochie de lână groasă, cu modele aplicate. Iarna se purtau pieptare de lână albă sau cu cusătură, iar cele pentru femei bătrâne erau de culoare neagră și mai simple. Costumele bărbătești sunt alcătuite din: colop cu
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
colop cu bentiță aplicată cu motive florale făcute din mărgele, cu pană de struț (pom ornamental, veșnic verde) sau mușcată, cămașă albă, încrețită la gât, la poale și la mânecă are broderie sau cusătură simplă de culoare galbenă sau cu dantelă, modelul de la poale este diferit de cel de la mânecă, curea cu mărgele, cele vechi aveau motive geometrice, cele mai noi au motive florale, pieptar din piele de miel cu lână pe interior și cănaci (ciucuri), uioș (suman) din lână neagră
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
cămașă de giulgi de casă (pânză de casă în care firele de bumbac sunt amestecate cu cele de cânepă sau este țesută numai din cânepă), cusută cu bumbac și mărgele, în motive florale și naționale, de culoarea florilor, cu șipcă (dantelă) din bumbac la mânecă, poale din bumbac țesut, cu ajur (șurel) sau încheiate cu cheiță, în partea de jos cusute cu motive naționale și șipcă (broderie), catrință cu trup vânăt, țesută în război, din păr tras (lână lungă, trecută prin
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
domnului Dan Ioan din Hodac, ne reține atenția în mod deosebit poezia creată de Chirteș Alexandra, prin care nepoata dumneaei Chirteș Loredana își prezintă costumul: „Acest costum este format din cămașă cu ciupag, cu umăr și cu cheiță. Jos are dantelă adunată în obinzâcă (la gât) și pânză în război țesută. Se leagă cu doi cănaci, fundiță din ei să faci. Port pieptar peste cămașă din piei de oaie lucrată. Roată-i pusă o betea cusută tot cu mâna, tot cu
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
flori viu colorate Și cu bănuței aranjate. Șurțul mi-i din catifea cusut de bunica mea Când era de vârsta mea, cusut cu frunze și flori și cu mai multe culori. Jos franjuri lucrați de mână chiar cu acul de dantelă, Printre flori și bănuței, ia uitați-vă la ei. La spate eu port cătrință, tot în război e țesută, Cusută de catifea tot de bunicuța mea, Cu rujă și frunzuliță și cu bănuței împodobită, Pe margini și jos un șnur
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
cătrință, tot în război e țesută, Cusută de catifea tot de bunicuța mea, Cu rujă și frunzuliță și cu bănuței împodobită, Pe margini și jos un șnur cum se purta în bătrâni. Poalele-s din pânză albă și jos cu dantelă lucrată. Pantofii-s lucrați din piele de tatăl bunicii mele.” Concursul de fasonatori a fost organizat de Ocolul Sivic Gurghiu, coordonator Zoltan Nicolae. Fasonatorii, muncitori forestieri care se ocupă de doborâtul și fasonatul materialului lemnos, au fost supuși la mai
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > DRAGOSTEA DINTÂI Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 265 din 22 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poteca, îmbrăcată-i în dantele Arinii, în izvor ramura-și pleacă, În zbor vin păsărele și-apoi pleacă Pe cerul verii înalță cântecele. Sătul de-acum de-un suflet ponosit , Spre tine cu speranță bat cărarea, A împânzit pământul astăzi floarea Și eu blestem din
DRAGOSTEA DINTÂI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348114_a_349443]
-
ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului doarme cerul pe patru silabe un timp năuc peste tot se-aud lupii urlând în pădure prin cețile iernii apele curg din pieile nopții se fac haine de firmă cu stelele nastruri la gât cu dantele se fac percheziții la inimi și nu mai găsec decât vânt căutători de tragice roluri ard la sentimente pe ruguri se-aude cântând un corn departe e semn că cerbii vin către moarte e iarnă sau ce e nu știu
MIROASE-A PUSTIU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347527_a_348856]
-
poate mâini O să pierdeți cârma țării ș-or să vină alți stăpâni. Deci, pârjol și jaf! Opinca hoitul să rămână os Ca să nu mai aibă alții, după voi, nimic de ros. Voi, cucoane mari, avute, ce-n mătăsuri și-n dantele Vă-nveliți a voastră carne, voi, ce-n câteva inele Purtați hrana ce lipsește unei jumătăți de țară, Spuneți, nu cumva vrodată s-a-ntâmplat să vi se pară Că a voastre diamante se topesc și vi s-arată Ca
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]
-
tărâmuri îndepărtate, purtând în clepsidra versurilor aromele exotice ale acelor ținuturi. Devin fluidă ca argintul viu și mă preling de pe stâncă în valurile ce clipocesc la baza ei, înfrățindu-mă cu ele. Încerc să deprind muzica lor și taina croșetării dantelei ce îmbracă piciorul stâncii, să le descifrez dansul tainic când se contopesc cu țărmul și, să învăț topirea în Infinit precum cristalul de sare în apa mării... Sunt atât de translucidă... încât mă contopesc cu respirația întinderii albastre și devin
MEDITAŢIE LA MALUL MĂRII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361845_a_363174]
-
ha riempito Tutti i cuscini dove stanno Come sopra un vassoio d'oro Teste non battezzate di lattanti. APRILIE Și șoarecii bătrâni chițăie azi după hrană promisă. Odaia de oaspeți duhnește a fum de țigări și a liniște. Trag colțul dantelei cu ciucuri din tus Și strada se vede albă și moale Că o de frazelă înmuiata în lapte. Febril este aerul unde Castranii își pieptăna rădăcinile cu tot Cu cântecul flașnetarului. Pe zidul pleznit de riduri și cu afișe de circ, Glicina
MONADE (4) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366001_a_367330]
-
prezent pe treptele melancoliei și-nveșmântați cu har, prin binefacerile muzei, sufletul, ca un păianjen, țese hainele poeziei și doar suferind, descoperim măreția bucuriei. Trăirile, emoțiile și gândurile primesc acordul, iar cuvântu' le decriptează, liniștește adâncul; versurile împletesc ca o dantelă întreg poemul, poezia-i îngerul ce ocrotește mintea și sufletul. Dar, în toamna mea târzie și anotimp de poezie, mi-am lăsat sufletul ofrandă, fără pic de gelozie, iar azi, în roșu Marsala, culoarea vinului sicilian, îmbrac evenimentul din acest
BINECUVÂNTAT AN de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/365368_a_366697]
-
degetelor tâmplele, și continuă: -Am o poftă nebunăde ceaiul cu mentă și de lipiile cu semințe făcute de Blosta. Mmmm! Aceasta se ridică și Burnesha îi așeză pe umeri juvelca cenușie, din lână de capră, cusută fin la margini cu dantelă de bumbac adus din țări îndepartate. Regina și generalul armatei amazoniene se îndreptară cu pași repezi către salonul în care, în fiecare dimineață, își luau micul dejun. -Taleeeestriiii! strigă Diossippe vădit agitată. -Aici sunt mamă. De ce strigi? întrebă prințesa, ridicându
LA DRUM de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365465_a_366794]
-
inimile bântuite, iubirea-și bate vina Și ticăie, dospind în van scenarii fanteziste... Păstrează-mă, cuvânt etern, în seiful de simțire, Din patul cu mătăsuri mov și doruri răvășite.... Carnagiul ploilor din nopți stârnite de-o uimire, Că-și sfâșiau dantele-n post amante obosite... Adoptă-mă, îți vin copil, din moartea unui astru Cu tot ce am divin în mine, Dar absolut și sfânt M-am rătăcit din cerul meu, reverberând albastru, Când Dumnezeu crea desculț, viață pe un alt
PE UN ALT PĂMÂNT de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366445_a_367774]
-
sale, experimentează simbolistică literelor alfabetului:”Abrupt atac, aripa amuțita,/Amorfe-accente aspru amputate,/Au asfințit abulic amânate/ Având alături armă ațintita “.(Abrupt atac, aripa amuțita, experiment litera a ), sau “Dispunere domoală-n dicționar,/ Dâram despotic, decadent durată/ Destinului decapitat. Dispar.“( Depun dantelă datinei decise. Experiment litera d ).Stranietatea versurilor, idealismul profund umanist, demnitatea tonului, severitatea și stăpânirea timbrului, iată câteva elemente ce caracterizează sonetele poetului. Poetul brașovean, cu o miscare admirabila, s-a proiectat pe sine în univers că necesară conștiința ontologica
PARADOXURILE DIN SONETELE LUI ADRIAN MUNTEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365607_a_366936]
-
margini un fel de colți dantelați croșetați de ea. Când așeza cearceaful pe pat, peste el așeza o cuvertură din lână în diverse culori, țesută și ea în război, în multe ițe, până la partea croșetată, ca să se vadă frumusețea de dantelă. Și, ca orice copil care făcea prostii în copilărie, am făcut și eu. Mai târziu mi-am dat seama ce-a fost în sufletul mamei atunci. Într-o zi m-a lăsat singură în corpul de casă de la drum unde
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]
-
și eu. Mai târziu mi-am dat seama ce-a fost în sufletul mamei atunci. Într-o zi m-a lăsat singură în corpul de casă de la drum unde aveam trei camere și trei paturi. Toate paturile aveau cearceafuri cu dantele croșetate de mama. Le admiram. Și nu știu ce mi-a venit, că am luat foarfeca și am tăiat toate dantelele, le-am pus în mijlocul unei camere și mă uitam fericită la ele, parcă făcusem o mare ispravă. Se făcuse un morman
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]