429 matches
-
mai precaute, aserțiunile ce vizează continuitatea politică românească se înscriu mai degrabă în prelungirea tezei "Romaniilor populare" postulată de N. Iorga. Unitatea. Procesul de unificare a viziunile regio-centrice despre trecut într-o memorie națională românească a început după unirea principatelor danubiene din 1859, desăvârșindu-se până la sfârșitul secolului. Astfel că unificarea trecutului românesc a antecedat unificarea politică și facerea României Mari. În aceste condiții, a unei memorii naționale unitare deja configurată, obiectivul central al procesului de management politic al trecutului a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
rezervat ca decor ambiental pentru desfășurarea dramei naționale românești, românii au reușit să învingă natura, realizând Marea Unire. Voința de unire a românilor a răzbit împotriva fatalismului geografic, transformând Carpații din zid natural ce separa leagănul românității - Transilvania - de spațiul danubian al aceleiași românități în șira spinării poporului românesc, de-o parte și de alta a căreia se întind coastele aceleiași ființe naționale (Delavrancea, 192-). Ceea ce face ca geografia să devină din blestem binecuvântare: "poporul nostru prin numărul său, prin rodirea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Moldova și apoi din Țara Românească și intră în București. Ele au fost primite pretudindeni ca eliberatoare" (Roller, 1952, p. 261). A doua intervenție decisivă a rușilor în beneficiul românilor a fost ocazionată de chestiunea unirii din 1859 a principatelor danubiene. Chiar dacă, după cum vom vedea în secțiunea următoare, unirea a avut rațiuni predominant materiale, pe planul diplomatic ajutorul Rusiei a fost determinant: "Unirea națională s-a putut făuri și datorită conjuncturii internaționale în cadrul căreia ajutorul Rusiei a avut o mare însemnătate
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
of distinct collective memories cultivated by each of the three Romanian countries (Transylvania, Wallachia, and Moldavia) during a period characterized by a pre-nationalist civic patriotism that lasted from the end of the 18th century until the unification of the Romanian Danubian Principalities in 1859; b) in the aftermath of the making of the first, minimal formula, of the Romanian nation state, Romanian authorities launched a program of mnemonic unification, whose outcome was the unified national memory of the Romanian state, undertook
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
un adevărat sanctuar-calendar.83 În arta populară românească și, implicit, în creația din Bucovina, roata solară este prezentă ca motiv ornamental și simbolic, de la arhitectura în lemn, la țesături, broderii, până la port, podoabe, ouă încondeiate.84 În spațiul carpato ponto danubian, cultul soarelui a fost atestat arheologic încă din neolitic, iar în cultura românească, soarele reprezintă centrul tuturor sărbătorilor și obiceiurilor calendaristice. Întreaga viața patriarhală este străjuită de cultul soarelui; Toate merg după soare" este concepția originară a omului tradițional. În
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
schimburilor, o oarecare prosperitate. Sosirea celților în Franța de Est și dezvoltarea coloniilor grecești în Franța de Sud: acestea sînt datele fundamentale ale anilor 500 î.I.C. cînd se regăsesc cele două mari curente de influență deja notate, Europa centrală danubiană și Mediterana. Cu prezența celtică pe teritoriul nostru apare noțiunea de Galia, utilizată în sursele vechi pentru a desemna regiunile ocupate de popoarele celtice între Rin, Atlantic și Mediterana. Dar acest termen nu acoperă aceleași realități; după ritmurile cuceririlor, o
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
armelor romane este glorificată în principal prin aceste două monumente din Pirinei și din Alpi. Obstacolul germanic. În schimb, trofeul ridicat în anul 9 î.I.C pe Elba este absolut iluzoriu: prezența germanilor pe Rin, dar și în regiunile danubiene este problema majoră a Occidentului. Augustus plănuiește să cucerească Germania. Încurajat de campaniile lui Drusus din 12 pînă în 9 î.I.C., el proiectează să întindă Imperiul pînă la Elba: germanicul Arminius nimicește cele trei legiuni ale legatului Varus în
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Maniu ? i al democra? iei74. La Paris, Iorga s? a �nt�lnit cu Briand ? i Laval. �n 1932, Sistemul de la Versailles era �nc? �n picioare. Pe m? sur? ce Hitler c�? tiga tot mai mult? putere, Fran? a a �ncercat s? fondeze o �Uniune Danubian? � (ideea lui A. Tardieu), o alian?? �ntre Austria, Ungaria, Cehoslovacia ? i Rom�nia menit? s? �mpiedice Anschlussul 75. Fran? a se opunea uniunii vamale austro? germane. Iorga era adeptul unei politici deschise spre Polonia ? i Cehoslovacia. S?a �nt�lnit cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Societatea comercială Județul ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. ZAHĂR Buzău 2. ZAHĂR, Bod Brașov 3. ZAHĂR, Liesti Galați 4. BETA, Țăndărei Ialomița 5. ZAHĂR CRISTAL, Răcari Dâmbovița 6. ZAHĂR ORADEA Bihor 7. ZAHĂR, Ludus Mureș 8. ZAMUR, Târgu Mureș Mureș 9. DANUBIANA - F.Z.R., Român Neamț 10. ROMÂNĂ PROD - S.R.L., Român Neamț 11. ZAHĂR, Corabia Olt 12. ZAHĂR, Timișoara Timiș 13. ZAHĂR Călărași 14. ZAHĂR, Oltenița Călărași ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── INDUSTRIA BERII ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. crt. Societatea comercială Județul ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 ────────────────────────────────────────────────────────────���─────────────────── 1. EDELBERG Gorj 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214844_a_216173]
-
Societatea comercială Județul ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 ───────────────────────────────────────────��──────────────────────────────────── 1. ZAHĂR Buzău 2. ZAHĂR, Bod Brașov 3. ZAHĂR, Liesti Galați 4. BETA, Țăndărei Ialomița 5. ZAHĂR CRISTAL, Răcari Dâmbovița 6. ZAHĂR ORADEA Bihor 7. ZAHĂR, Ludus Mureș 8. ZAMUR, Târgu Mureș Mureș 9. DANUBIANA - F.Z.R., Român Neamț 10. ROMÂNĂ PROD - S.R.L., Român Neamț 11. ZAHĂR, Corabia Olt 12. ZAHĂR, Timișoara Timiș 13. ZAHĂR Călărași 14. ZAHĂR, Oltenița Călărași ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── INDUSTRIA BERII ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. crt. Societatea comercială Județul ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. EDELBERG Gorj 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214843_a_216172]
-
CONTRANS ILFOV SĂ ILFOV 5495 16012192 CONVENIENCE PROD SRL ILFOV 5496 11812933 COVI CONSTRUCT 2000 SRL ILFOV 5497 8573178 CREĂM LINE ROMÂNIA SĂ ILFOV 5498 2605602 DAN KHADER PROD COMEXIM SRL ILFOV 5499 17852171 DANIS COM SRL ILFOV 5500 478081 DANUBIANA SĂ ILFOV 5501 9833586 DEFNE COMPANY IMPEX SRL ILFOV 5502 17031516 DESTINA FRUCT SRL ILFOV 5503 10864098 DHL LOGISTICS SRL ILFOV 5504 14928100 DIAGEO BALKANS LIMITED LONDRA - SUCURSALĂ GHERMANESTI ILFOV 5505 15765915 DIANA COM SRL ILFOV 5506 8573119 DOHLER ROMÂNIA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191320_a_192649]
-
al lui Maniu și al democrației 74. La Paris, Iorga s-a întîlnit cu Briand și Laval. În 1932, Sistemul de la Versailles era încă în picioare. Pe măsură ce Hitler cîștiga tot mai multă putere, Franța a încercat să fondeze o "Uniune Danubiană" (ideea lui A. Tardieu), o alianță între Austria, Ungaria, Cehoslovacia și România menită să împiedice Anschlussul 75. Franța se opunea uniunii vamale austro-germane. Iorga era adeptul unei politici deschise spre Polonia și Cehoslovacia. S-a întîlnit cu mareșalul Josef Pilsudski
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Pace cu Ungaria, România și Bulgaria fuseseră incluse articole ce prevedeau navigația liberă și echitabilă pe acest fluviu. La aceste acorduri se adăuga hotărîrea luată de CME la Moscova, pe 6 decembrie 1946, privind necesitatea organizării unei conferințe pe teme danubiene, la care să participe reprezentanți ai Franței, Marii Britanii, Uniunii Sovietice, Statelor Unite, ai țărilor riverane: Bulgaria, Cehoslovacia, Ungaria, România, precum și ai Iugoslaviei și R.S. Ucraina. Conferința urma să aibă loc la cel mult șase luni după intrarea în vigoare a tratatelor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
îndoială, un nivel cultural mai ridicat decât confrații lor din Țara Românească sau Moldova, fiind de asemenea, și mai numeroși. Totuși, ideile politice cele mai novatoare și radicale independența și unificarea au fost dezvoltate nu în Transilvania, ci în principatele Danubiene (Georgescu, 1991, p. 115). Filoanele gândirii naționaliste își fac apariția în cultura transilvană imediat după inaugurarea secolului al XIX-lea. Ioan Budai-Deleanu, în 1804, avansează ideea anexării Țării Românești și Moldovei de către Transilvania și încorporarea lor într-o formațiune politică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ale ideii de unire a Moldovei și Țării Românești apar mai devreme decât apariția programului de unire care să cuprindă și Transilvania. Istoricul V. Georgescu (1991, pp. 116-117) a putut fixa temporal prima propunere de unificare a celor două principate danubiene în anul 1772, ideea aparținându-i marelui stolnic Mihai Cantacuzino, aceasta figurând într-un memoriu trimis Rusiei, Austriei și Prusiei. Odată lansată în apele imaginarului politic, ideea a fost prelucrată succesiv de Nicolae Mavrogheni (1788), Ion Cantacuzino (1790), Ștefan Crișan-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care era circulată din ce în ce mai intens în memoriile adresate marilor puteri în anii '20 ai secolului al XIX-lea. Toate acestea au dat roade, când în textul Regulamentului Organic (1831-1832) a fost recunoscută legitimitatea proiectului de unire a celor două principate danubiene. Motivele justificate invocate de către legiuitori erau găsite în comunitatea de origine, religioasă, de obiceiuri și lingvistică, precum și nevoile comune ale locuitorilor celor două principate (Regulamentul Organic, art. 130). Dezideratul politic al unirii este menționat explicit în Regulament, titlul secțiunii V
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în 1716, dincolo de înăsprirea dominației otomane, au precipitat eforturile de centralizare a autorității statale. În special începând cu deceniul al șaptelea al secolului al XVIII-lea, prin acțiunile întreprinse de unii fanarioți precum Alexandru Vodă Ipsilanti sau Nicolae Mavrocordat, principatele danubiene au cunoscut un proces amplu de raționalizare a instituțiilor vieții publice și politice. Prin reforme succesive, fanarioții au declanșat procesul de organizare a guvernării pe baze raționale, de concentrare și centralizare a puterii în figura domnitorului, de extindere a aparatului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trebuie găsiți germenii organizării moderne a statalității românești. Cam în aceeași perioadă, care poate fi datată mai precis în Tratatul de la Kuciuk- Kainargi din 1774 încheiat între Rusia și Imperiul Otoman, poate fi stabilită inițierea mișcării de glisando a principatelor danubiene, care vor ieși progresiv de sub dominația otomană pentru a intra tot mai adânc în sfera de influență rusească. Regimurile fanariote au fost înlăturate de către Poartă în urma Răscoalei de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, înregimentată inițial războiului elen de independență declanșat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Române. Revendicările autonomiei naționale atât față de Poartă, cât și față de greci a aruncat în conflict pe pandurii lui Tudor și revoluționarii lui Ipsilanti, fapt care, alături de lipsa sprijinului rusesc, este responsabil pentru eșecul mișcării de emancipare. Singurul câștig pentru principatele danubiene în urma răscoalei de la 1821 a fost restaurarea principiului domnitorilor pământeni. De asemenea, suzeranitatea otomană a fost temperată de intrarea celor două țări române sub protectorat rus. Influența rusă va fi continuu amplificată. Convenția de la Akkerman, din 7 octombrie 1826, consfințește
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
De asemenea, suzeranitatea otomană a fost temperată de intrarea celor două țări române sub protectorat rus. Influența rusă va fi continuu amplificată. Convenția de la Akkerman, din 7 octombrie 1826, consfințește prerogativele Rusiei și calitatea sa de putere protectoare în principatele danubiene. Iar Tratatul de la Adrianopol, încheiat cu ocazia victoriei Rusiei în războiul ruso-turc din 1828-1829, a marcat ieșirea economică și politică a principatelor de sub dominația otomană și absorbirea lor în aria de influență rusă. Sub guvernarea lui Pavel Kiselev, influența rusă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe baza ideii "drepturile inerente ale comunității etnice la autodeterminare" (p. 285). Fragmentarea statală a Țărilor Române a făcut ca revendicările să aibă o coloratură locală, în funcție de circumstanțele zonale. Pe lângă dimensiunea sa socială, asupra căreia nu vom stărui, în principatele danubiene, revoluționarii au urmărit să iasă de sub protectoratul rusesc, iar în Ardeal ei au căutat să dobândească autonomie națională și drepturi colective în cadrul unui Imperiu Habsburgic federalizat. În Moldova, Dorințele Partidei Naționale din Moldova, documentul-program redactat de Mihail Kogălniceanu după arestarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu privire la situația celor două țări române și de promovare a agendei unioniste. În același timp, deznodământul Războiului Crimeii (1853-1856) soldat cu înfrângerea Rusiei (devenită "jandarmul Europei"), a bulversat raportul de forțe geopolitic, creând o breșă nesperată pentru ideea unirii principatelor danubiene. Trecute sub regimul garanției colective a Marilor Puteri, dar rămânând sub suzeranitate otomană, autonomia politică a principatelor și securitatea comercială pe Dunăre (principalul flux cerealier) au devenit o chestiune de interes european. Tratatul de pace de la Paris (1856) mai prevedea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
credem că este deloc exagerat ca aceste mesaje să fie descrise ca alcătuind o "pedagogie a obedienței" propovăduită de autoritățile statale și justificată prin recursul la o teologie politică în care principiul axial este "dreptul divin al regelui". În principatele danubiene, procesul de etatizare a educației și de articulare a unei rețele organizată statal de școli publice primare și gimnaziale s-a produs cu o întârziere de o jumătate de secol. Dacă în Transilvania, inclusă în sfera geopolitică a Europei Centrale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prin Regulamentul școalelor publice din Principatul Țării Românești (adoptat în 1832 cu aplicare din 1833), respectiv prin Regulamentul școalelor publice din Principatul Moldovei (adoptat în 1834 cu aplicare din 1835). Odată cu aceste legiuri, primele reglementări moderne ale educației în principatele danubiene, "învățământul devine o problemă de stat" (Manolache și Pârnuță, 1993, p. 13). În Țara Românească, învățământul public a fost structurat pe patru niveluri (Urechia, 1892, IV, pp. 274-276, Regulamentul șcólelor din 1832, §1): • Școli începătoare, cu durata de trei ani
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu își găsește loc în programa școlară. În ciclul gimnazial predomină în continuare istoria sacră și geografia marilor puteri, precum și un pachet de discipline clasice, axate pe studiul limbilor latină și greacă. Datele statistice disponibile pentru situația școlii din principatele danubiene în perioada regulamentară indică faptul că în între 1832 și 1848 au funcționat 39 de școli naționale începătoare, 20 dintre ele fiind localizate în Țara Românească (câte una în fiecare reședință de județ, la care se adaugă trei unități școlare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]