1,380 matches
-
autohtone. Pe parcursul acelor secole s-au clarificat și definitivat elementele constitutive culturii Dridu, iar unul dintre ele a fost ceramica. Cercetările arheologice au surprins, similar culturii anterioare, Costișa-Botoșana-Hansca, mai multe faze evolutive ale culturii Dridu, care prin intermediul ceramicii au determinat datarea treptată a siturilor, preluând denumirea lor eponimă: a) prima fază poartă denumirea convențională de Suceava-Hlincea, întrucât în stațiunile eponime s-au descoperit primele obiecte încadrate cronologic între sfârșitul secolului VIII - începutul veacului IX. Specific acestei perioade este tipul I de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
orientate N-S și susținut prin obiecte specifice războinicilor: cuțite, un amnar cu cremene, scări de șa, catarame și verigi (toate din fier). Analiza comparativă a vestigiilor funerare din cele două puncte arheologice, de pe teritoriul Hanscăi, a indicat autorilor o datare prelungită a cimitirului, pentru secolele XI-XIII sau și mai târzie, în veacurile XII-XIV. Ultimul din cele trei puncte de la Hansca, la Cordon, s-au dezvelit doar patru morminte de înhumație, situate în gropi rectangulare, adânci de 0,60-0,80m. Defuncții
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cauzată violent, cum s-a constatat la unele schelete din cimitirul situat la Hansca-Căprăria, unde o grupă distinctă de morminte conținea doar o parte din trupurile celor decedați prin violență. Cele șapte morminte de la Prodana nu aveau obiecte de inventar, datarea lor fiind permisă de situația stratigrafică. Ritul și ritualul creștin, precum și lipsa vreunui vas depus ritual, susțin datarea cimitirului de la Bârlad-Prodana în secolele X-XI și atribuirea lui unei comunități autohtone, de origine veche românească. În cazul descoperirilor funerare izolate ne
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de morminte conținea doar o parte din trupurile celor decedați prin violență. Cele șapte morminte de la Prodana nu aveau obiecte de inventar, datarea lor fiind permisă de situația stratigrafică. Ritul și ritualul creștin, precum și lipsa vreunui vas depus ritual, susțin datarea cimitirului de la Bârlad-Prodana în secolele X-XI și atribuirea lui unei comunități autohtone, de origine veche românească. În cazul descoperirilor funerare izolate ne confruntăm cu două situații distincte, determinate de ritualul practicat, care le împarte în morminte creștine și morminte păgâne
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a unei găleți din lemn (pl. LXXI-LXXVI). Diversitatea și analogiile acestui material funerar denotă încadrarea cronologică a necropolei și mormintelor izolate (creștine și păgâne) în secolele X-XI. Singura excepție rămâne Banca, unde cele două morminte (adult și copil) au o datare prelungită, ușor târzie, în intervalul X-XIII, asemănându-se din acest punct de vedere cu cimitirul de la Hansca-Limbari. Din cele 11 descoperiri funerare ale bazinului, doar două aparțin localnicilor (mormântul dublu de la Dumeștii Vechi și cimitirul de la Bârlad-Prodana, ambele pe teritoriul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Murgeni (împăratul Nechifor al III-lea Botaniotul, 1078-1081), pe teritoriul județului Vaslui, Șendreni - Galați și Miroslava - Iași (ambele emise de Roman al III-lea Argyros, 1028-1034). O mare parte a acestor monede aparține categoriei folles, cu emitere neidentificată, la care datarea este greu de precizat, provenind de la Constantinopol, folles care au circulat de la sfârșitul secolului X și pe parcursul secolului XI. Respectivele monede au fost clasificate în mai multe tipuri și incluse unei tipologii generale: a) monede de tipul/clasa A2-3 de la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
INTEGRAREA DESCOPERIRILOR DIN BAZINUL BÂRLADULUI ÎN GAMA VESTIGIILOR DE TIP DRIDU DIN ROMÂNIA În legătură cu apariția conceptului de cultură Dridu, cronologie și apartenență etnică, s-au scris numeroase articole, care au susținut una, două sau mai multe teorii privind răspândirea, denumirea, datare și etnicitate ei. Întrucât, această temă nu se încadrează subiectului cărții (există o numeroasă bibliografie în acest sens, unele dintre titluri pot fi găsite la Teodor 1973a, p. 127-142; Teodor 2001a, p. 89-96) , vor fi amintite doar unele aspecte controversate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
una la cinci și se generalizează ceramica la roată, în defavoarea celei modelată cu mâna, care aproape dispare. Într-un sit s-au găsit fragmente de la căldări din lut (Drăgești - Vaslui). Alături de ceramică, cel mai des întâlnită și folosită în cazul datărilor cronologice, în cele 26 de așezări s-au descoperit și alte obiecte, indispensabile membrilor comunităților, precum obiecte de port, unelte și arme (Anexa 1, tabelul 2). Dacă anterior se observă prezența materialului ceramic în toate stațiunile cercetate, în acest caz
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cuprinzând ceramică (întreagă și fragmentară) modelată la mână și la roată, ultima decorată cu benzi de linii orizontale și vălurite, obiecte din os (străpungătoare), piatră (cute), unelte din fier (cuțite, un otic, un topor) ș.a. Caracteristicile materialului arheologic au permis datarea stațiunii în secolele IX-X. Cercetare R. Maxim-Alaiba, 1981-1983, 1986. Majoritatea materialului se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui (vas de provizii din L23 - nr. inv. 16660; fusaiolă din L25 - nr. inv. 13498; unealtă de lemnărit - nr. inv. 1512
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
L25 - nr. inv. 13498; unealtă de lemnărit - nr. inv. 1512), iar o mică parte la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Maxim-Alaiba 1988, p. 253-261 (inițial, așezarea de la Gara-Banca a fost încadrată în secolele VIII-IX, iar ulterior s-a revenit asupra datării, fiind rectificată pentru secolele IX-X); Maxim-Alaiba 1993, p. 355-359. 59. Gara Roșiești (comuna Roșiești), județul Vaslui a) Arămoasa: la aproximativ 1,5 km sud-vest de sat s-au identificat fragmente de vase din pastă nisipoasă, cu decor incizat, specifice veacurilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1967, p. 75; Spinei 1985, p. 113, 183 (fig.11/5, 7, 11-15); Teodor 1997c, p. 92-93; Ilie, Nicu 2002, p. 20 (menționează greșit componența depozitului de la Gârbovăț, în locul armelor, uneltelor agricole și meșteșugărești sunt specificate piese de harnașament, iar datarea este eronată, mai timpurie, secolele VI-VII, când de fapt sunt secolele X-XI); Teodor 2004, p. 395-406 (descris cu amănunte depozitul respectiv). b) Zahareasca: Pe Dealul Zahareasca (Zaharoaia) au fost descoperit mai multe fragmente ceramice, dintre care unele specifice culturii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fragmente ceramice lucrate la mână (inclusiv un vas întregibil) și la roată, ultimele ornamentate cu striuri orizontale și vălurite. Totodată, s-au găsit și alte obiecte, din lut (fusaiole), piatră (cute), os (împungătoare) și fier (un cuțit și o zăbală). Datare în secolele IX-X. Cercetare N. Ciucă, 1964. Materialul este la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad (străpungătoare din os - nr. inv. 4456, 4457, 4458). Bibliografie: Ciucă 1973, p. 225-228; Teodor 1997c, p. 146. 112. Sofronești (comuna Todirești), județul Vaslui a) La Pârâu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
iveală prezența a patru locuințe ce aveau cuptoare din piatră. Inventarul conținea ceramică modelată la mână și la roată, unele decorate cu striuri orizontale și vălurite ori cu alveole, precum și alte obiecte (străpungătoare din os, fusaiole, mărgele). Analogiile au permis datarea așezării în secolele VIII-IX. Cercetare V. Căpitanu, 1971. Materialul aparține Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Căpitanu 1979, p. 230-232 (fig. 6-7); Teodor 1997c, p. 154. c) Școala Generală: în jurul școlii din localitate s-au găsit fragmente de vase specifice
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cercetării unei așezări de tip Sântana de Mureș s-a descoperit o locuință de formă rectangulară, de 2m lungime x 2,8m lățime, prevăzută cu o vatră circulară plasată pe o laviță cruțată din marginea nordică. Materialul ceramic a permis datarea locuinței în veacurile IX-X. Cercetare V. Palade, 1961. Materialul inedit se află în colecția Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 162-163. 128. Vaslui a) Drăghici: În spatele Spitalului Vechi (Drăghici) au apărut dovezi de locuire (ceramică) din veacurile V-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
două verigi și un fragment dintr-un vârf de lance din fier. Obiectele găsite (vasul cu semne alfabetiforme, zăbala și fragmentul de lance), ca de altfel și restul elementelor ritualice (ofrande animale, vase depuse ritual) denotă apartenența etnică (pecenegi) și datarea acestei descoperiri funerare (secolele X-XI). Cercetare E. Popușoi și N. Arnăutu au recuperat în 2003 obiectele de la primul schelet (zăbala și fragmentul de lance). L. Ursachi și C. Onel au participat la sondajul care a dezvelit cel de-al doilea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mormânt de înhumație, distrus din vechime, întrucât se mai păstrau doar câteva din oasele scheletului și ale calului, ultimul simbolizând ofranda. Inventarul funerar conținea două verigi simple de tâmplă, fabricate din argint și un fragment dintr-o zăbală din fier. Datarea rezultată pe baza analogiilor pieselor indică secolele X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1960. Piesele donate Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Spinei 1974, p. 396; Teodor 1978c, p. 108; Coman 1980c, p. 71 (datat mai târziu în secolele XI-XII); Teodor 1997c, p.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dezvăluind prezența unui mormânt de înhumație. Defunctul era așezat pe spate, pe o împletitură de nuiele și avea ca inventar cinci pandantive, de tip „zurgălăi”, din bronz, cu decoruri geometrice și două verigi simple de cercei. Aceste obiecte au permis datarea mormântului în secolele X-XI. Cercetare V. Spinei, 1960. Materialul se află în colecția Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad (pandantive-clopoței din bronz - nr. inv. 1486, 1487, 1488, 1489, 1490). Bibliografie: Teodor 1968, p. 236-237; Spinei 1974, p. 395 (fig. 3); Teodor 1978c
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Prodana conținea șapte morminte de înhumație, ale căror schelete erau întinse pe spate, cu mâinile pe piept ori pe lângă corp, orientate vest-est, la adâncimea de 0,60-0,90m. Defuncții erau bărbați, femei și copii. Lipsa pieselor de inventar a impus datarea necropolei pe baza stratigrafiei, aceste observații indicând perioada secolelor X-XI. Cercetare D. Gh. Teodor și V. Palade, 1960-1961. Bibliografie: Teodor 1968, p. 237; Teodor 1988b, p. 50-51. 137. Dănești (comuna Dănești), județul Vaslui a) Zlătărești: în interfluviul creat de Pârâul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
5-6, 9). 143. Halta C.F.R. Dodești (comuna Viișoara), județul Vaslui a) Calea ferată: pe o parte a căii ferate, situată pe terasa joasă din marginea nordică a satului, s-a descoperit întâmplător o urnă de incinerație, ale cărei caracteristici indică datarea vasului în veacurile VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1963. Urna se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 267; Teodor 1997c, p. 98. 144. Matca (comuna Matca), județul Galați a) Pădurea Bujoru: în 1980 era descoperit
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
efectuat în același an (1961) a surprins trei urne in situ, care conțineau resturi umane calcinate. Distrugerea necropolei nu a permis stabilirea unui număr aproximativ de morminte sau alte informații legate de ritul și ritualul funerar. Caracteristicile ceramicii au indicat datarea cimitirului în secolele VIII-IX. Cercetare D. Gh. Teodor, 1961. Materialul este la Muzeul de Istorie din Huși. Bibliografie: Teodor 1970c, p. 325-326 (fig. 1); Teodor 1978c, p. 76; Coman 1980c, p. 200, nota 21 - atribuie greșit necropolei două catarame (fig
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din aur, strânse într-un colier (salbă). De asemenea, de pe teritoriul aceleeași comune provin alte 40 de monede și 10 verigi din aur (descoperite în 1904), iar potrivit altor surse și aproximativ 60 monede bizantine (descoperite în 1905), a căror datare nu a fost stabilită inițial. Multe din informațiile menționate au fost preluate și perpetuate greșit, în timp, de la un autor la altul, iar în fapt este vorba de un singur tezaur, compus din aproximativ 120 monede din aur, emis între
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
p. 459-461; Maxim-Alaiba, Marin I. 1987-1989, p. 225; Teodor 1997c, p. 44. b) Teritoriul localității: în condiții necunoscute, s-a descoperit întâmplător pe teritoriul satului un topor din fier având corpul îngust, lung și cu lama dreptunghiulară. Trăsăturile sale indică datarea obiectului în secolul IX. Informație D. Gh. Teodor, 1996. Piesa se găsește la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Teodor 1996b, p. 149 (fig. 35/6). 159. Brăhășești (comuna Brăhășești), județul Galați a) Vatra satului: întâmplător, pe teritoriul localității
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a informației legate de operele și colecțiile expuse, în unele muzee există chiar și un „teatru virtual” cu animații și ilustrații online. Universitatea din Lecce a lansat activități similare, punând accent pe un număr de specialități științifice, precum tehnicile de datare cu carbon, studiu al papirusurilor, acum este un centru complet computerizat. Proiectul a primit ajutor de finanțare din partea FEDR și a FSE, costul total fiind de 34.579.000 de euro, din care contribuția UE - 17.485.148 de euro
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
succesiune de culturi și civilizații s-au perindat pe aceste meleaguri, că urmele sunt numeroase și relevante cu toate că, până la data când se pun pe hârtie rândurile noastre, nu s-au întreprins cercetări și săpături sistematice de către specialiști în domeniul arheologiei. Datările noastre și încadrarea în diferitele culturi propusă aici au la bază determinările și aprecierile făcute de către specialiști de la Institutele de Arheologie din Iași și București, cărora le-au fost prezentate unele materiale descoperite în zonă, cele considerate mai reprezentative. 3
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
materiale, dar în cantitate mult redusă, am întâlnit în așezarea dacică din punctul La Bucur și Pe Casadie. Ceea ce intrigă și derutează, totodată, este faptul că nu au fost descoperite pe acest loc unelete din metal, care să permită o datare contemporană cu ceramica din jur. Câteva lame de cuțit și numeroase cuie, obținute în ateliere de ferărie, par să fie din perioada medievală, în timp ce materialele ceramice, pietrele de râșniță din rocă conglomerat și o fusaiolă de lut ne determină să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]