2,277 matches
-
într-un templu sacru/ Al viselor și-n al speranțelor altar” ( Trifoi cu patru foi), iar reprezentarea exterioară poate lua forma unei flori norocoase, așa cum e trifoiul cu patru foi aducător de noroc și fericire - reflex al ritualurilor magice și datinilor păstrate din străbuni. Credință și mit, tradiție și dogmă religioasă, educație morală, păstrate cu aceeași sfințenie, scot la iveală un suflet sensibil, generos, doritor de bine, edificat pe virtuțile teologale și cardinale existente și preluate din părinți. Respectul și iubirea
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
acest prilej să-și manifeste dragostea de meleag, fără a fi suspectată de patriotism vetust, retrograd, fără acoperire. Ba, s-ar putea afirma că aceste valori perene ale sufletului românesc, cum sunt: dragostea de neam, de meleag, limba, religia, cultura, datinile, sunt reînviate, așezate într-o lumină favorabilă, împrospătate. Corespondența dintre ciclicitatea anotimpurilor și vârstele omului este evidentă în pastelurile elegiace de toamnă în care poeta își reflectă propriile stări sufletești. De pretutindeni răzbate o dorință vie de bine, de frumos
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
Păstoritul era una dintre preocupările principale a muntenilor, alături de apicultura, datorită faptului că agricultura nu se putea dezvolta din lipsă de suficiente suprafețe de pământ arabil. Prin venirea oierilor din Țara Românească pe pământul Dobrogei, sau consolidat relațiile dintre români, datinile și legăturile economice cu restul țării, indiferent sub ce ocupație s-ar fi aflat. Odată cu înscăunarea pe tronul României a regelui Carol I și decretarea legii agrare din 1882, o parte dintre mocanii veniți în transhumanță nu s-au mai
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
care se vrăjmășesc și în aceste clase chiar, dintre care nu e om care să nu urmărească mai multă putere și plăcere decât ceilalți, egoismul cel rău, iubirea pătimașă de sine și numai de sine scapă din lanțurile cuviinței și datinilor bune și se repede sălbatic asupra bunurilor lumii. În acest fel, societatea se face vijelioasă, veșnic tulburată, neliniștită la lucrul ei, lipsită de siguranță în păstrarea roadelor lui și împiedicată în cugetarea mai înaltă. Oamenii se simt tot mai departe
OMUL POLITIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361161_a_362490]
-
albaștri, cînd scunzi, cînd uriași, vorbind limbi diferențiate de granițe imaginare și măcinați de conflicte interstatale. Dar ce ar zice, în acest caz, marțienii despre noi? Englezi, mozambicani, piei roșii, țigani, ardeleni, moldoveni, evrei ... fiecare rasă cu cultura ei, cu datini, legende, balade și ... muzică! Muzica este un sentiment universal, care nu trebuie tradusă! La fel ca pictura, sculptura și baletul. Numai scriitorii au probleme de interpretare. Cum am putea traduce în limba engleză următoarele versuri: “Din codru rupi o rămurea
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
prost de bun, idiot, cretin, tu de ce crezi că strămoșii voștri vă lăsau să așteptați pînă crăpau și nu vă dădeau nimica din viață? Pentru că trebuia mai întîi să-i moșteniți, să vă meritați averea, să-i îngropați, să țineți datinele, să dați de pomană pentru ei, că vă discuta lumea și vă scuipa, că nu sînteți buni creștini ... și așa a fost dintodeauna ... fiara aia din om, reptila aia nenorocită, îl transformă pe copil în călău ... ia dă-i tot
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
bunurile cele mai de preț se numără, de exemplu, lada de zestre. Pentru omul satului arhaic foarte importante sunt sărbătorile, acel timp sacru ce impune o anumită stare fizică și morală, o curățare exterioară, dar și una interioară. Obiceiurile, tradițiile, datinile populare ilustrează realitatea spirituală a oamenilor, evidențiind particularitățile unui mod specific de existență a țăranului român din Câmpia Dunării. Se regăsesc în roman: ,,hora” ( de obicei duminica după-amiază aproape toată familia lui Birică participa la pregătirea și plecarea lui la
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
pentru prima dată la Dimitrie Cantemir în ,, Descriptio Moldaviae” Marin Preda, în ,,Moromeții” realizează o adevărată pagină antologică, de la selectarea tinerilor în constituirea cetei călușarilor, până la adevăratele spectacole ce nu au egal în viața satului. Sunt toate aceste tradiții, obiceiuri, datini, etc., la care ne-am referit- o avere ,,un rost”pe care oamenii câmpiei l-au agonisit într-o lungă și zbuciumată istorie. Un rost la care oamenii satului țin și pe care în respectă . Căci, așa cum mărturisea ,,nemuritorul” Ilie
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
pe cel iubit era semn bun că se puteau căsători. Dincolo de aspectul lor, mai mult sau mai puțin credibil, în contextul modernității noastre, aceste credințe reprezintă o importantă dovadă de continuitate a elementului dacic, un document istoric excepțional în domeniul datinilor și credințelor populare, pentru că vorbesc despre cum au gândit și trăit moșii și strămoșii noștri. Dragobete, tinerețea veșnică Apoi, a urmat o perioadă în care Dragobetele a fost asemuit cu un tânăr voinic, chipeș, înalt, care în fiecare toamnă cădea
DE DRAGOBETE, IUBEŞTE ROMÂNEŞTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364093_a_365422]
-
civilizației europene. A combătut prin argumente solide dogmele originii exclusiv latine, urmărind sincronic și diacronic evoluția populației autohtone de-a lungul timpului. A urmărit, de asemenea, continuitatea neîntreruptă a populației române, transmisă prin secole de limbă în cultură, port, credințe, datini, ritualuri și obiceiuri, arhitectură, cercetări arheologice în ținuturile geto-dace. Istoricul și-a spus părerea despre zeița «șarpe», zeița «pasăre» (Andilanti ?), despre cavalerii danubieni, despre dubla Treime - «zeiță+doi cavaleri danubieni», dar și despre treimea limbă-lege-moșie, cultul soarelui existent la mai
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
coboare la vale în brațe c-o fată. Seara, la ferestre, în ramuri de brad, Lângă cadouri, sclipind de beteală, Numeroase becuri multicolore ard ... De sărbători românul fiind cuprins de fală. Petrece cu străini și toți ai lui, Cum e datina pretutindeni în Lume, Că-i decembrie, 25, Nașterea DOMNULUI, Iar în vremea care vine Sperăm doar în semene bune ! ÎNTÂLNIREA Ieșiseși din baie cu două minute mai înaite. Când după tine, în aburul parfumat lăsat pe prosop, am ieșit, erai
POEZII DE ION I.PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363251_a_364580]
-
scorburi de arbori seculari, râpe, văgăuni și peșteri, și aflați ce s-a întâmplat cu Paloș. Dacă-l aflați viu, aduceți-l de îndată la mine, iar de-l aflați mort, aduceți-i trupul la curte ca să-l înmormântăm după datina străbună! Cei mai ageri căpitani cutreierară ținuturile, dar nimeni nu-l mai întâlni după acea bătălie. Doar câțiva oșteni îl văzuseră lângă malurile Marelui Râu ce desparte Carpații în două în timpul măcelului care avusese loc în urletele și țipetele de
II. NĂLUCA DIN IUREŞUL BĂTĂLIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363257_a_364586]
-
existența autorului. Impresia mea, la citirea acestei opere, a fost aceea a vizionării unui film alert, explicit, colorat, intens-sugestiv, deci antologabil. O redare... artistică a unui “documentar ocupațional”, cu personaje umane și animale, surprinse cu extremă naturalețe în contextul practicării datinilor, în anumite momente de relaționare, în timpul folosirii uneltelor specifice câte unei munci tradiționale șamd. Totodată am perceput-o ca pe un “documentar” literar despre oameni deținători și transmițători de înțelepciune, despre educația, evoluția și adaptarea lor la evenimente politice aparținând
IMPRESII PERSONALE DESPRE CARTEA „FĂRĂ VOIA MEA” DE MIRCEA GORDAN de CORNELIA COCIŞ în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368390_a_369719]
-
desenează cu dinții flori de gheață pe ferestre și urlete de haite înfometate pe discul lunii, în care plutoane întunecate de corbi punctează imaculatul somn al câmpiilor și crengi pustii și negre sunt scuturate șuierând de vifor întețit și de datini cu origini în veacuri pierdute, Despre această ultimă lună în care ninge cu armonii de colinde împletite gravitațional cu puf de zăpadă și de of, în care arhanghelii își scutură aripile de frig, de fulgi, de țurțuri, Despre această ultimă
DECEMBRIE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368495_a_369824]
-
lui Grigore Leșe, pentru Favorit, Etno, Hora TV și văru’ Săndel și pentru Unirea din 1918, pentru toți Mușatinii, Basarabii și Moromeții și pentru toți românii frumoși din țară și de peste hotare și pentru vârtutea mea ortodoxă, pentru obiceiurile și datinile străvechi, pentru Prislop, Petru Vodă, Frăsinei și Prodromu, pentru privighetoarea ce cântă și liliacul înflorit, pentru mocirița cu trifoi, pentru piciorul de plai și gura de rai, pentru brazda de sub plug, pentru frunza plopului, floarea crinului și cu-a dorului
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > DATINI Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1445 din 15 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului DATINI Un vuiet satul străbate: Anul Nou la ușă bate! Clopoțeii sună-n geamuri, Flori sticloase-mbracă ramuri. Vin căiuții cu fanfara, Urșilor cântă vioara
DATINI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367874_a_369203]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > DATINI Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1445 din 15 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului DATINI Un vuiet satul străbate: Anul Nou la ușă bate! Clopoțeii sună-n geamuri, Flori sticloase-mbracă ramuri. Vin căiuții cu fanfara, Urșilor cântă vioara, Un mascat urât, cu plete, Sperie băieți și fete. Lemnele trosnesc în sobe, Se-aud fluiere
DATINI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367874_a_369203]
-
și fete. Lemnele trosnesc în sobe, Se-aud fluiere și tobe, Plugușoarele răsună, Satu-i plin de voie bună! Să deschidem poarta mare, Chiar de-i vânt și e ninsoare, Să lăsăm capra să joace Și moșnegii în cojoace! Referință Bibliografică: DATINI / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1445, Anul IV, 15 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DATINI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367874_a_369203]
-
Publicat în: Ediția nr. 1453 din 23 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului În prag de sfinte sărbători, colindul sufletului meu v-ajungă, când stelele încep să plângă cu-a gândurilor dalbe flori! Să vă încânte clopoțeii urărilor mele celeste, iar datinile de poveste vă mângâie cu călușeii! Să luminați fereastra bine ca moșul să nu rătăcească, iar pacea dulce-apostolească durerile să vă aline! În dansul măștilor bogate vă prindeți toți, cu mic cu mare, că la așa o sărbătoare nu este
COLIND de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367919_a_369248]
-
MOȘ CRĂCIUN ÎNSÂNGERAT Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1453 din 23 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului MOȘ CRĂCIUN ÎNSÂNGERAT Prin vremuri să amintesc de Crăciun însângerat, gândurile-mi însoțesc prin destin înlăcrimat. Tristă-i noaptea de Ajun fără datini strămoșești ce fac sufletul mai bun prin destinele lumești! Confraților ce și-au dat viața-n dar de Moș-Crăciun, din suflet îndurerat le scriu gând curat și bun. Cu gloanțe întâmpinat, tineret protestatar, tribut, sânge și-a vărsat. Pentru drept
MOȘ CRĂCIUN ÎNSÂNGERAT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367930_a_369259]
-
important complex specific vieții spirituale, mai ales în lumea satului românesc. Asemenea poezii nu se află izolate, unele se completează cu muzică devenind cântări de strană, altele se asociază cu pictură pe sticlă sau meșteșugul ceramicii, ori devin conținutul unor datini și obiceiuri. Ca și celelate arte cu care se înrudesc, poeziile părintelui Prodomos se adresează spiritului, sunt expresia sufletului românesc. Alte creații care i se datorează părintelui Prodromos sunt înainte de toate, cele trei mănăstiri ridicate în mare parte prin osârdia
PĂRINTELE IEROSCHIMONAH PRODROMOS BELE ŞI CREAŢIILE SALE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367957_a_369286]
-
român imaginea reală despre trecutul său, pentru că momentan și-a pierdut rădăcinile. Va fi un ciclu existențial, care începe cu înmormântarea, îngropatul anului care a trecut, apoi primăvara, toamna, iarna, fiecare din aceste șase mari perioade fiind însoțită de muzica, datinile, colindele și ritmurile specifice etapei respective. Punctul culminant, firesc, va fi nunta, cu tot ce ține de sărbătoarea apogeului. Vom face o sinteză, vom vorbi pe limba tinerilor de azi, pentru a pătrunde prin ceața și confuzia generată de bombardamentul
INTERVIU CU NICU COVACI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367250_a_368579]
-
atât în capelă, cât și la căpătâiul bolnavilor. Îndemna enoriașii să aducă din puținul lor pentru spital, adunând mulți tineri în biserică și în diferitele acțiuni caritabile pe care le întreprindea. Ținea mult ca oamenii să se roage, să respecte datinile și pravilele, să se împărtășească din tainele iubirii lui Dumnezeu, insistând asupra efectului mântuitor, purificator al Sfintei Liturghii - întăritoare și păstrătoare a identității noastre creștine. A știut să reaprindă scânteia de lumină ce sălășluia și în sufletul cel mai deznădăjduit
PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367311_a_368640]
-
Sfinții Chiril al Alexandriei, Efrem Sirul, Ioan Damaschin, Roman Melodul și alții. Această așa zisă cântare bisericească , vreau să accentuez că, de fapt, nu este a Bisericii. Dar care, din păcate, se practică în unele locuri pentru a se respecta datina, ca să se împlinească cuvintele Mântuitorului: „Voi călcați porunca lui Dumnezeu de dragul datinei voastre” sau să tâlcuim, mai exact, ați desființat cuvântul lui Dumnezeu de dragul datinei voastre, a „modei”. Aici putem vedea că credincioșilor nu li se mai împărtășește cuvântul lui
DESPRE VALOAREA CUVANTULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367380_a_368709]
-
a Bisericii. Dar care, din păcate, se practică în unele locuri pentru a se respecta datina, ca să se împlinească cuvintele Mântuitorului: „Voi călcați porunca lui Dumnezeu de dragul datinei voastre” sau să tâlcuim, mai exact, ați desființat cuvântul lui Dumnezeu de dragul datinei voastre, a „modei”. Aici putem vedea că credincioșilor nu li se mai împărtășește cuvântul lui Dumnezeu, acesta fiind desființat. Iată cum „sună” o cântare necanonică sau, mai pe înțelesul tuturor, mincinoasă: „Trupul în mormânt îmi pune și soarele mi-apune
DESPRE VALOAREA CUVANTULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367380_a_368709]