1,932 matches
-
ne jucarăm pantomima zgomotoasă până la finalu-i cutremurător. Am dormit până când zorii se strecurară prin țesătura subțire a draperiilor. Trezit înaintea ei, am fost uimit de culoarea sa, care era la fel de rece ca și expresia pe care o avu când se deșteptă, și care nu se schimbă deloc în timp ce-mi căută penisul cu gura. Iar apoi, răsucindu-se pe spate, se trase în capătul patului și-și lăsă capul pe pernă, cu coapsele desfăcute larg astfel încât puteam să văd unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
unde preda pe atunci, rămâne o figură de mare dascăl. Trecerea de la liceu la facultate determină o oarecare îndepărtare a mea de matematice. În orice caz, matematicele îmi devin tot mai mult o hrană neîndestulătoare și interesul pentru literatură se deșteaptă. Anii tulburi ai războiului fixează această stare. Totuși lada mea de plutonier, cu care mă întorc din Moldova, conține și manuscrisul a două lucrări matematice care au darul să intereseze pe regretatul Țițeica. După ce-mi trec licența, prin februairie
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
geometrie desăvârșită a formelor, dar și ca ispită. Soția artistului, dar și femeia de stradă au întruchipat un ideal estetic pe care și astăzi îl căutăm printre trecătoarele pe care le alegem ca modele. Este profund adevărat că frumusețea umană deșteaptă dorința înainte de a stârni sentimentul iubirii. Dorința de posesie, mai arhaică, trece înaintea elaborărilor eroticii galante. Ba mai mult, pictorii, începând cu secolul al XVII-lea, plăsmuiesc expresii absolut seducătoare, alegând ca modele menajere, amante sau prostituate. Atelierele se populează
FRUMUSEŢE ŞI FARMEC de DAN CARAGEA în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364317_a_365646]
-
la suflet și ne aduce de toate, a spus mamaie cu glas șoptit. E ca o ,,vacă de muls,, în casa noastră! Nu o mai bate atâta la cap că dacă plecă ce ne facem până găsești alta în loc? Fi deșteptă, că așa ai pierdut mereu din cauza caracterului tău! Fi diplomată și nu o mai supăra! Eu auzeam discuția și sinceră să fiu din clipa aceia m-am supărat pe mamaie, deoarece nu-mi plăcuse comparația cu vaca de muls așa că
GAZDA MEA COCA de SILVIA KATZ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364440_a_365769]
-
la Podul de Piatră, unde au jucat cu toții „Hora Unirii”. Poetul focșănean Dimitrie Dăscălescu, scria cu acest prilej poezia „O zi frumoasă”, așa cum a rămas în inimile românilor ziua de 5 ianuarie: „Azi, Românul dovedește/ Că-n sfârșit s-a deșteptat,/ Și că-n faptă vrednicește/ Libertatea ce-a visat.” Aici, în Moldova, a fost ales în unanimitate, la 5-17 ianuarie 1859, liderul unionist Alexandru Ioan Cuza, reprezentantul „Partidei Naționale”. Deoarece în textul Convenției nu se stipula că domnii aleși în
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
tu pe nimeni n-ai iubit; Banii te-au stricat Viața ți-au luat! Și acum pe la sfârșit vei fi-ntrebat: „Omule ce-aștepți să mori, oare-a meritat”? Dar nu vei ști ce să răspunzi Căci doar acum te-ai deșteptat! Beatrice Lohmüller 3 ian. 2014 Referință Bibliografică: IUBIND NIMIC / Beatrice Lohmuller : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1099, Anul IV, 03 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Beatrice Lohmuller : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
IUBIND NIMIC de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361553_a_362882]
-
naștere din lume, Cu fiecare prunc ce li se-arată Mai pun părinții câte două nume Și mai deschide moartea câte-o poartă La care prea flămândă își așteaptă Pomelnicul - meniul de la nuntă Și-a doua zi mireasa-i mai deșteaptă Cu încă două nume noi în burtă. Ne punem două nume zi de zi Nădujduind o moarte mai puțină Fără să știm ce invitat va fi Chiar azi, după botez, la noi la cină. 1996, 2004 Volumul " Visul stejarului " http
DOUĂ NUME de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361578_a_362907]
-
exemplar, pe dinafară aproape intact, probabil unul din cele găsite pe parapetul barului, paginile 82 și 83 erau lipite cu muci scorțoși, iar pe bordura de sus, era scris: Ce să mai faci cu cărțile acum, când lumea s-a deșteptat de tot? Ca să te ștergi la k...cu ele, ți-e frică să nu pângărești organul sacru... Dacă însă hârtia ar fi avut calități absorbante, femeile ar mai fi putut face altecâteșicelea cu ea...Ha, ha, ha!” (Și scriitorul observă
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]
-
evocă, în limbajul destăinuit Celuilalt. Nu încape îndoială că pielea este percepută sincretic, iar artele și fotografia trebuie să-i transmită privitorului sugestii intime. Dincolo de ceea ce vedem pe scenele vieții sau ale artei, pielea miroase, are gust, scoate sunete și deșteaptă dorința de a o atinge. Bucuria mângâierii este cea mai frecventă manifestare a plăcerii sexuale. Cum relația între doi parteneri ține de chimismul pielii, de alchimia atingerii, este de la sine înțeles că satisfacerea dorinței depinde, în bună măsură, de tot
PIELEA ŞI SEMNELE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362868_a_364197]
-
expresie care pare a se înfrunta cu o alta, cea a spectatorului concupiscent. Obrajii zeului sunt îmbujorați, iar fundul este tratat cu roșeața sugestivă a sângelui care curge cu repeziciune prin vine. Și mai ghiduș, un alt amoraș, trimis să deștepte sexualitatea, încercă să supună, chinuind, o fetiță. Aripile de înger sunt aici convenție pură. Ce se întâmplă azi cu corpul îmbătrânit, al cărui vestmânt poartă nenumăratele mărci ale decrepitudinii ce echivalează cu o moarte anunțată? Unii artiști încearcă se denunțe
PIELEA ŞI SEMNELE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362868_a_364197]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > TRECUT... Autor: Viviana Milivoievici Publicat în: Ediția nr. 1889 din 03 martie 2016 Toate Articolele Autorului Mă deșteaptă din stradă un plânset divin legănat în cântec de clopote surde... Pe fereastră se preling străluciri tot mai plăpânde - e un cer senin -... iar în jur se surpă alte urme ale trecutului... nu se mai văd locurile unde m-am
TRECUT... de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363537_a_364866]
-
moartea își presimt, Așa și Păunescu, poetul, mult iubit, A presimțit plecarea, din astă lume rea, Ce o simțea ca o povară, pe umeri îi stătea. Cu ultima dorință, alături de poporul său, Rugându-se fierbinte, cerând la Dumnezeu, Să se deștepte o Românie întreagă! În ultim ceas, ea, binele s-aleagă, Și fără pic de ură, și fără pic de ceartă, Să știe să discearnă, să aibă bună soartă. Și cei ce au distrus, și cei ce au furat,... Să-i
SA NU-L UITAM.../ O ANTOLOGIE DE VERSURI IN MEMORIA LUI ADRIAN PAUNESCU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361082_a_362411]
-
m-a convins să-l iau de bărbat și nu pot spune că m-a înșelat! Gura lumii-i slobodă. Înșelat se numește acela care vinde cu lipsuri la cântar! Se spune că de multe ori, și cel prost se deșteaptă în apropierea celui deștept. Precizare! Nu este ceva obligatoriu! Berthold ABERMAN-TELLU Nazaret Elit, Israel 30 decembrie 2014 Referință Bibliografică: Berthold-Tellu ABERMAN - OCHELARII / Berthold Aberman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1462, Anul V, 01 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
OCHELARII de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361130_a_362459]
-
lui Ștrengarul văilor ajuns Pe culmile disperării, încearcă în Iluzii pierdute să escaladeze Pământul uitării scufundat în noianul Silogismele amărăciunii, tocmai când venise tihnit Duminica Mare a lui Grigore Vieru. Chiar încă Nu te-ai priceput?!... Decebal către popor strigă, Deșteaptă-te române, cu bune și rele De o mie de ani pe-acest pământ Se cântă „Somnoroase păsărele”.25 Cu fiecare zi suntem mai singuri, cu fiecare clipă suntem mai triști. Până unde își poate întinde îndobitocirea granițele-i sumbre
ÎNCOTRO ROMÂNIA? ÎNCOTRO CULTURA EI! de MARIA COZMA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361217_a_362546]
-
tainele creației și arta ca fiind a ceea ce vreau pentru semeni. Existența literatului este ca un suspin pentru grosierii gușați, ei cred că omul de artă este o povară a fiindului lor însă tot ei sunt aceia care îi caută, deșteptându-le vocile care îi trag în abisuri întunecate. Cerul se frânge și lumina fulgerului joacă o fracțiune de secundă ca o sclipire a minții, ce caută în neant mitul existențial al fiindului din mine. Mă cutremur la atingerile privirilor profanilor
STAFIIZAREA EGOULUI ŞI DEMITIZAREA NEFIINDULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360824_a_362153]
-
că semăna la bună-sa care își purtase nasul pe sus întotdeauna, deși nu fusese niciodată mai găzdoaie ca alții. Se măritase însă cu învățătorul ce venise în sat, de undeva de prin părțile Banatului și o dată cu măritișul parcă se deșteptase și ea la minte și nu se mai putea coborî la nivelul celor cu care copilărise sau fetise. Acum, Șerban era în întârziere și aproape fugea pe drumul acoperit cu colb, era mai, pomii în floare și mult prea cald
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
Acasă > Manuscris > Scriitori > DEȘTEAPTĂ-TE, ȚARA! Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 930 din 18 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Deșteaptă-te, Țara, românii ți-i strânge Și mână-i în lupta cea sfântă și dreaptă! Trezește-ți eroii cu patria-n sânge
DEŞTEAPTĂ-TE, ŢARĂ! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364248_a_365577]
-
Acasă > Manuscris > Scriitori > DEȘTEAPTĂ-TE, ȚARA! Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 930 din 18 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Deșteaptă-te, Țara, românii ți-i strânge Și mână-i în lupta cea sfântă și dreaptă! Trezește-ți eroii cu patria-n sânge, Semnalul din bucium și clopote bată! Trezește-ti din moartea de cuget bărbații La lupta pe viață și
DEŞTEAPTĂ-TE, ŢARĂ! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364248_a_365577]
-
ISTORICĂ A SOCIETĂȚII CIVICE, AȘA CUM ANTICIPAM RECENT ÎN ULTIMUL ARTICOL DEDICAT DEȘTEPTĂRII NEAMULUI ROMÂNESC. Simt și presimt că se apropie clipă ridicării românilor pentru neam și țara! de Romeo Tarhon http://www.ziarulnatiunea.ro/2013/06/27/simt-si-presimt-ca-se-aprop... Referință Bibliografica: Deșteaptă-te, Țara! Romeo Tarhon : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 930, Anul III, 18 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
DEŞTEAPTĂ-TE, ŢARĂ! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364248_a_365577]
-
iubit dintre pământeni”. Marin Preda citea pe atunci Spinoza și asculta încontinuu Bach. Difuzoarele bubuiau în toată casa, pentru că lui îi plăcea să simtă muzica cu tot trupul. Adormeau după miezul nopții, pe acordurile din “Mattheus Passion”, iar el se deștepta dis-de-dimineață și se apuca de scris. Când se trezea, Aurora era primul critic al celor mai proaspete fraze din “Moromeții”. A moșit facerea cărții, care a fost, într-un fel, și copilul ei. Singurul pe care l-au avut împreună
DIN IUBIRILE LUI MARIN PREDA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364192_a_365521]
-
între statornic și schimbător. Sunt banalități, truisme, dar și obsesii sâcâitoare, pe care, ori vrem, ori nu vrem, le avem uneori, îndeosebi de Revelion - derivat din francezul se reveiller (a se trezi), termenul sugerează că e vremea la care ne deșteptăm puțin la realitate. „Timpul când se schimbă anotimpul” sau „ora când se plimbă Eleonora” maimuțăresc glumeții și mai învârt o periniță. Chiar dacă timpul se scurge egal și indiferent pe tot parcursul anului, n-avem ocazia să-l disecăm în amănunt
HORA QUOTA EST de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363070_a_364399]
-
a mai răspuns la întrebările ucenicilor săi și a rămas nemișcat, cu ochii întredeschiși, pe scaunul său de spovedanie, ca într-o răpire, timp de mai bine de unsprezece ore. Luni dimineață (noaptea) la orele 3.30, bătrânul s-a deșteptat ca dintr-un somn adânc, fiind bine dispus și mulțumit sufletește. Apoi a cerut ceva de mâncare, zicând: "Ați mai văzut voi vreun călugăr să mănânce la ora asta?" Luni, 30 noiembrie, și marți, 1 decembrie, părintele a stat cu
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie [Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396]
-
mână de borfași/ Președinția - permanentă dramă/ Senatul țării - pentru arendași// Se construiesc secrete catacombe/ Atacă corbii cerul României/ Și croncănesc ca Țara să sucombe/ Plătim cu viața drumul sărăciei// Ne înjosesc minorități păgâne/ Modificând versete din scriptură/ Ne-au interzis „Deșteaptă-te, române!”/ Tehno-guvernul e o agentură// La asfințit când ceasul morții bate/ Pornesc torentele din vârf de munte/ Și strâng Apărătorii de Cetate/ Să lupte cu puterile oculte”. Aceasta este o poezie concludentă, emblematică pentru poziția de patriot a poetului
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
a început cu amenințările. Veni un coleg nou în birou și, ce să vezi... era prieten cu respectiva... Vreo cunoștință... Începu să facă tot felul de aluzii nefirești la cât de mare și tare e fosta colegă. Ce frumoasă, ce deșteaptă... În fine, niște abureli, în condițiile în care am cunoscut-o direct și știam cam până unde i se ridica nivelul de IQ... Adică, ce așa mare deștăptăciune în capul uneia care se lauda ce matematiciană este, dar îmi dădea
TEXT DE LA PRETEXT SAU RĂSPUNSUL NECESAR de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368502_a_369831]
-
PIRUETA Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1445 din 15 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Clinchete răscolitoare și vuiet de codri sub zburdăinicia poienilor-mângâierilor gândurilor tale, mi-aduci! În visul visului îți rostesc numele sub chemarea-ți ce-a deșteptat harpa sufletului meu acordată acum cu a sufletului tău ín variațiuni nemaiauzite. Fiecare pas ne apropie fiecare íntindere de mână ne cuprinde și dorul a curs tot ín plăsmuiri ínalte, frisoane ale timpului dăltuind în noi forma celuilalt ce o
PIRUETA de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367877_a_369206]