1,102 matches
-
au trecut În România de la ocazia primului vot liber, votul care a predominat a fost cel al nemulțumirii. Opțiunea a fost una a așteptării. Dar destul de ciudat, a unei așteptări care să aducă soluția oarecum de-a gata, să sune „deșteptarea”. Era o așteptare pregătită nu atât de speranțele Îndreptățite spre mai bine, cât de o tradiție a ascultării cuminți. Ideea că drumul despărțirii de comunism este fără Întoarcere ne poate determina să stăm pe loc. Perspective dinainte făcute am mai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Spiru Haret îl înlocuiește cu Mihail Sadoveanu. Începe să publice versuri în 1894, în revista „Vatra”, și continuă să colaboreze, mai ales cu poezii, dar și cu schițe, editoriale sau eseuri scurte, în felurite publicații: „Vieața”, „Lumea nouă literară”, „Activitatea”, „Deșteptarea”, „Epoca”, „Familia”, „Noua revistă română”, „Rampa nouă ilustrată”, „Telegraful român” ș.a. Rareori, semnează și T. Duțu. Debutul editorial și-l face în 1896, cu volumul de versuri Crâng și luncă, reeditat de două ori în următorii doi ani. În ciuda unei
DUŢESCU-DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286922_a_288251]
-
Prietenii istoriei literare”, publică frecvent în revista cu același nume (1931-1934), al cărei director este, și în „Preocupări literare”, pe care o conduce nu numai în intervalul 1936-1938, când figurează în caseta redacțională ca director. Mai colaborează la „Dreptatea”, „Țărănismul”, „Deșteptarea”, „Adevărul”, „Adevărul literar și artistic”, „Dimineața”, „Jurnalul” (la acesta și între anii 1944 și 1947). Ulterior, i se publică foarte rar articole și studii în „Limbă și literatură”, „Glasul Bisericii” și „Biserica Ortodoxă Română”. În anii 1964 și 1965 își
HANES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287409_a_288738]
-
fi numit profesor la Școala Normală din Cernăuți, dar este acaparat tot mai mult de politică, fiind, după 1920, deputat și senator liberal. A avut un timp și funcția de inspector general al artelor pentru Bucovina. Debutează cu versuri la „Deșteptarea” (Cernăuți), în 1901, semnând Rotică-Dumbrăveanu, apoi colaborează la „Junimea literară”, „Sămănătorul”, „Viața românească”, „Neamul românesc”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Flacăra”, „Cosinzeana”, „Capitala”, „Sburătorul”, „România nouă”, „Țara noastră”. Ca jurnalist, își începe activitatea prin 1915, cu o suită de articole în „Naționalul”, urmată
ROTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289390_a_290719]
-
care Lilice (1988), titlu ce trimite la ideea că poezie înseamnă evanescență, fluiditate, delicatețe florală. Poemele de aici, ca și din alte plachete, le-a publicat mai întâi în revista „Zborlu a nostru” din Freiburg, însă mai cu seamă în „Deșteptarea” și „Dimândarea” din București. Spre deosebire de Dina Cuvata, autor cu talent mai degrabă folcloric, S.-M. are o expresie mai elaborată, preocupată să pună în metaforă relația ei cu sine și cu lumea, în felul în care o face și Kira
STERVIU-MIHANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289928_a_291257]
-
News”. Redactor-șef: Iulius E. V. Ioanovici (de la numărul 6/1912 semnează Joanovici), proprietară: Biblioteca Română. Într-un Cuvânt înainte. Credința noastră. Plan de muncă, redactorul-șef precizează: „Foaia noastră va fi foaia românilor americani. Ea va lupta pentru interesele, deșteptarea și înaintarea tuturor românilor deopotrivă. Suntem neatârnători”. Gazetă a emigranților (majoritatea proveniți din Transilvania și Bucovina), S.n.-O.S. încearcă să răspundă intereselor acestora cu știri din țară și din lume, informații utile, lecții de limba engleză, catalogul cărților disponibile
STEAUA NOASTRA – OUR STAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289895_a_291224]
-
amator de comparatisme lingivistice, prin care se înțelege la momentul respectiv jocuri cu cuvintele și etimologii inventive. De altfel, secolul al XVII-lea este martorul a două fenomene interesante, dintre care Olender zăbovește numai asupra unuia: apariția vernacularelor și problema deșteptării unor instincte naționale. Pentru a căpăta legitimitate și a se impune, aceste noi limbi își caută un strămoș ilustru, un "idiom ancestral" care să le fi conținut în germene, laolaltă cu toate celelalte limbi europene. Celălalt fenomen care ar putea
Ce limbă vorbeau Adam și Eva? (I) by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17166_a_18491]
-
ei feeric. O trimite drept iscoadă Peste lumea amorțită Ca în noapte să o vadă De lumină dezgolită. O, ce divă se arată Și ce scenă are-n cer! Tot în juru-i se îmbată Cu lucirea din eter. Zorii sună deșteptarea, Ochiul roșu se deschide Și cuprinde toată zarea. Noaptea-n ceruri se închide. Citește mai mult Soarele aprinde cerulCufundat în adormire,Dezlegând, astfel, misterul Umbrelor fără simțire.Sub o pătură făcutăDintr-un rece întuneric,El trezește-o rază mutăDin abisul
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
trezește-o rază mutăDin abisul ei feeric.O trimite drept iscoadăPeste lumea amorțităCa în noapte să o vadăDe lumină dezgolită.O, ce divă se aratăși ce scenă are-n cer!Tot în juru-i se îmbatăCu lucirea din eter.Zorii sună deșteptarea,Ochiul roșu se deschideși cuprinde toată zarea.Noaptea-n ceruri se închide.... Abonare la articolele scrise de daniela dumitrescu
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
o cuprindere între cer și pământ, o negociere... ce nu se știe încotro mă va duce. DE-AȘ PUTEA A MĂ ÎNTOARCE În noaptea asta de-nceput de an, rece, ninsă, nărăvașă, ca gura iubitului în ceas de-mpreunare, aștept deșteptarea ascultării curate, împotriva neastâmpărului pierdut. Nu mai am timp de împotrivire, pasul s-a îngreunat de la bocancul înzăpezit la călcătura împotriva vântului aspru, fără de iertare. Mă-ntorc pe drumul ce se îndepărtase de lumină. E plin de urme șterse și
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
puțini, își căutau refugiu în nordul Dunării, (daco)românizându-se. începea astfel - în sec. XIX - exodul (mai ales) al Aromânilor în țările românești din nord. Pe bună dreptate, Max Demeter Peyfuss formula, în 1970, întrebarea: Rom oder Byzanz, vorbind despre �deșteptarea" (termenul este creat în Imperiul austro-ungar) conștiinței �naționale" aromânești. Aromânii au fost puși în fața unor grave opțiuni culturale. XII. De aici înainte, evoluția politică a evenimentelor o cunoaștem. Th. Capidan 1932, pp. 41-45, a prezentat-o pe larg. După 1848
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
o revistă proprie: mai întâi foaia litografiată „Tinerimea română” (ianuarie 1892, redactor: C. Berariu), apoi „Încercări literare” (1892-1893, redactor responsabil: Șt. Bodnărescu). În cele din urmă s-au tipărit „Junimea literară” (redactor responsabil: Ion I. Nistor) din ianuarie 1904, și „Deșteptarea”, scoasă în noiembrie 1907 de Ion Grămadă. De menționat este numărul mare de reviste umoristice ieșite sub egida societății, precum „Piperușa” (1878-1879), „Broscoiul” (1878-1880), „Cociorva” și „Cociorva nouă liberă” (1880-1881), „Urzica” (1881-1882), „Vulpoiul” (1889), „Hacu” (1900-1914), „Săpunul” (1902) ș.a. S-
SOCIETATEA JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289757_a_291086]
-
unor orașe transilvănene (Deva, Gherla, Năsăud, Zalău, Sibiu, Brașov, Câmpeni, Bistrița, Prundu Bârgăului, Gilău) și din România. Presa acorda atenția cuvenită societății, oglindind diferitele ei manifestări. „Albina”, bunăoară, scria în 1875: „Înainte, junime română, spre cultură și știință, înainte întru deșteptarea conștiinței și mândriei naționale, înainte cu întreprinderi cât mai dese de atari conveniri folositoare”. Un punct de maxim interes era evocarea, în fiecare an, a zilei de 3/15 mai 1848. Cu acest prilej, în cuvântările rostite erau reînviate faptele
SOCIETATEA DE LECTURA „IULIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289750_a_291079]
-
inspirația sfântă” la care râvnea, versurile din cartea de debut a lui Ș. condamnă egoismul și nepăsarea contemporanilor și pledează pentru încrederea într-o renaștere a neamului. Sunt evocați Ștefan cel Mare, Heliade („nemuritorul”), Bălcescu („martirul fără mormânt”), Alecsandri (poetul „deșteptării”). Stanțele antimonarhice au vigoare protestatară și limpezime, dar aparțin mai mult cronicii politice decât liricii. Volumul Poeme și maxime (1885) cuprinde versuri erotice și elegiace, fade ca expresie a sentimentului, precum și declarații de adeziune la o poezie militantă. SCRIERI: Procesul
SONŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289790_a_291119]
-
perturbată radical și, din câte se poate infera din datele narațiunii, următoarea stație a virusului este lumea din exteriorul insulei. Cel care expune povestea, un ziarist mai degrabă mediocru, este el însuși „afectat” de virus, iar textul surprinde dubla lui „deșteptare”. Altă povestire care a reținut atenția criticii, Puțin mai devreme, nu și-a transmis interesul dincolo de anii în care a apărut: o ficțiune de tip SF politic, unde un savant descoperă modul de a neutraliza toate materialele fisionabile ale planetei
SASARMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289505_a_290834]
-
Pagina mamei și a copilului”. În afara discuțiilor privind învățământul românesc, se manifestă interes pentru învățământul din alte țări, precum Macedonia, Ungaria, Italia. Multe comentarii au în vedere probleme de psihologie a copilului (caracterul, voința, memoria, personalitatea), dar și aspecte vizând deșteptarea gustului pentru lectură, învățarea limbilor străine sau combaterea analfabetismului. Revista inserează și versuri de G. Tutoveanu (Cetatea Neamțului, Învins, Decembre, Singur), Petre Dulfu (Revedere, Vedenie, Preamăritule Ștefane), Panait Macri, Vasile Militaru, proză de Radu Popescu, Leon Teodorescu ș.a. Se publică
SCOALA ROMANÃ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289567_a_290896]
-
, săptămânal care apare la București între 22 ianuarie și 14 martie 1913. Scopul declarat al revistei este de „a scutura puțin din amorțirea-i condamnabilă pătura așa-zisă conștientă a neamului nostru” și „a contribui la opera de deșteptare a opiniei publice”. Între colaboratori figurează Constantin Banu (care semnează și Cunctator, Mefisto etc.), G. Diamandy, Ștefan Meitani, Gala Galaction, Petre Locusteanu, N. Davidescu, Ion Minulescu. Publicația se remarcă prin antiregalismul său, precum și prin atacuri dure la adresa unor personalități precum
SEMNALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289616_a_290945]
-
critică). Asemenea scrieri plac din motive diferite. Unii sunt interesați de biografia autorului, alții vor să afle lucruri noi despre opera lui. P. vine, prin structura specială a cărții, în întâmpinarea tuturor. Romanul începe cu faptele petrecute în planul existenței (deșteptarea conștiinței individuale în mijlocul familiei) și dezbate în primele capitole o temă ce a intrat și în epica propriu-zisă: despărțirea de familie, evadarea din lumea țărănească. Despărțirea de familie este, în primul rând, despărțirea de părintele autoritar. Mitul paternității este reluat
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
războiului. Încă elev, întemeiază în 1932, la Mizil, revista „Răsăritul de soare”, unde și debutează, scrie la revista școlară „Munca personală”, figurează ca redactor și secretar de redacție la „Prahova” (1934-1935), conduce „Boabe de rubin” (1935), apoi e redactor la „Deșteptarea României” (1937-1938) și membru al grupării de la „Sbucium” (1937-1938). Mobilizat, participă la război pe Frontul de Răsărit și este rănit, la Dalnic, în octombrie 1941. Întors acasă, funcționează din iulie 1942 ca inspector la Oficiul „Muncă și lumină” și devine
SECREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289601_a_290930]
-
Epigrame, [Ploiești], 1941; Poante bahice, [Ploiești], 1941; Cneaz peste furtuni, București, 1942; Marele salt, [Ploiești], 1943; Cântec pentru Prometeu, București, 1969; Marea aurărie, București, 1975. Repere bibliografice: Niculae Manolescu, „Boema”, „Gânduri și rânduri”, 1938, 8-10; „Boema”, VRA, 1938, 545; „Boema”, „Deșteptarea României” (Ploiești), 1938, 23; Șt. Al. [Ștefan Alexiu], „Epigrame”, „Școala Prahovei”, 1942, 3-4; Ștefan Alexiu, „Cneaz peste furtuni”, „Școala Prahovei”, 1942, 5-6; Mihai Niculescu, „Cneaz peste furtuni”, UVR, 1942, 20; Ion Șiugariu, „Cneaz peste furtuni”, RFR, 1942, 9; Dimitrie Chiriac
SECREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289601_a_290930]
-
, publicație apărută la Bacău, intermitent, de la 4 februarie 1990 până la 28 ianuarie 1993, ca supliment săptămânal „literar-critic-social” editat de ziarul „Deșteptarea”; după 13 noiembrie 1991, deși anunțată cu titlul modificat în „Deșteptarea literară”, foaia va avea pe frontispiciu numele „Orizonturi culturale”. Din echipa redacțională fac parte Ioan Enache și Constantin Călin. În Argumentul din numărul inaugural Ioan Enache prezintă în termeni
SINTEZE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289699_a_291028]
-
, publicație apărută la Bacău, intermitent, de la 4 februarie 1990 până la 28 ianuarie 1993, ca supliment săptămânal „literar-critic-social” editat de ziarul „Deșteptarea”; după 13 noiembrie 1991, deși anunțată cu titlul modificat în „Deșteptarea literară”, foaia va avea pe frontispiciu numele „Orizonturi culturale”. Din echipa redacțională fac parte Ioan Enache și Constantin Călin. În Argumentul din numărul inaugural Ioan Enache prezintă în termeni exaltați motivația acestei inițiative publicistice: „căutarea coordonatelor ființei”, „descoperirea sensurilor”, „luminarea
SINTEZE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289699_a_291028]
-
rus introducerea limbii române în școlile primare; la 12 iunie 1917 Societatea își reia activitatea datorită eforturilor lui Pavel Gore. În 1908 Ștefan Ciobanu, Simion Murafa, D. Ciugureanu, Alexie Mateevici, Ștefan Berechet și alți studenți basarabeni organizează la Kiev Societatea Deșteptarea. La Chișinău au mai activat Asociația Culturală Cuvânt Moldovenesc, condusă de Pan Halippa, Asociația Presei Românești din Basarabia, Astra basarabeană (președinte Onisifor Ghibu; reînființată în 1995 la inițiativa lui Octavian O. Ghibu), iar la Bălți Societatea „George Enescu”. Dintre societățile
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
NRR, 1900, 7; Alexandru Piru, G. Ibrăileanu. Viața și opera, București, 1967, 30-31, 43-49; N. Gr. Stețcu, Eugen I. Vaian, ATN, 1969, 8; Ion Munteanu, Trei tineri socialiști, CNT, 1976, 5; Dicț. lit. 1900, 881; Ioan Dănilă, Condamnat la uitare?, „Deșteptarea”, 1997, 2 204; Tiberiu Lovin, Centenarul unui scriitor băcăuan care s-a sinucis la Paris, „Monitorul de Bacău”, 1997, 199; Ioan Dănilă, Un înstrăinat. Eugen Vaian, ATN, 1997, 9. S. C.
VAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290406_a_291735]
-
Glasul strămoșesc”, „Buna Vestire” și la „Armatolii” (1940), publicația lui Constantin Papanace, unde va fi și redactor. Poezii a trimis la reviste din străinătate, precum „Zborlu a nostru” din Germania și „Fenix” din Macedonia iugoslavă. După 1990 a colaborat la „Deșteptarea”, „Dimândarea”, „Cuvântul românesc”. A transpus în aromână din versurile lui Mihai Eminescu, Lucian Blaga ș.a., a îngrijit o antologie de poezie aromână în trei volume (2001), panoramând perioada clasică (de la Zicu Araia la Petru Vulcan), modernă și contemporană. Prima carte
ZEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290723_a_292052]