444 matches
-
acceptată de public (care poate prezenta la rîndul său diferențe semnificative de clasă, rasă, sex, apartenență etnică, preferință sexuală, ideologie și așa mai departe). Se poate vorbi așadar de o sciziune între procesul de codificare a textului și cel de decodificare a acestuia de către public și există totdeauna posibilitatea unei pluralități a lecturilor și efectelor unui anumit text (Hall, 1980b). Una din modalitățile de a descoperi cum anume citește publicul textele este aceea a anchetelor etnografice (vezi Appendix la Kellner și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
situația actuală a tineretului prin analiza filmului Slacker și a serialului MTV Beavis și Butt-Head. În cuprinsul acestui capitol, voi sugera că textele culturii media reprezintă alegorii sociale care exprimă temerile unor clase și grupuri sociale, dorințele și speranțele lor2. Decodificarea acestor alegorii sociale pune la dispoziția criticii de diagnoză o înțelegere profundă a situației indivizilor din diferitele clase și grupuri sociale, a tineretului între altele. Ca urmare, fantezia și divertismentul pot reprezenta vehicule ale unor diagnoze extrem de serioase asupra erei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
necesitate a intervenției în noile arene ale dezbaterii publice, precum posturile de radio publice, televiziunea națională, presa pe calculator etc. Cultura media produce noi texte, dar și nevoia de a cultiva abilități de lectură media care să permită citirea și decodificarea imaginilor, scenelor, narațiunilor și a spectacolelor media. Cu toate acestea, cultura media reprezintă și provocarea de a cultiva noile spații create cu discuții și interacțiuni politice, de a produce forme alternative de media și culturale, de a utiliza mijloacele de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cu direcția de emisie. Studiul fenomenului comunicării a dovedit însă că există și factori perturbatori, care nu sunt numai zgomotul din canal, ci “întregul mediu al comunicării”, există un cod comun la emițător și receptor, o activitate de codificare și decodificare. Experiențele de comunicare sunt importante pentru ambii parteneri, pe baza acesteia întemeindu-se accesibilitatea și accesibilizarea, acceptarea și neacceptarea, exprimate prin feedback. Modelul lui D. Torrington oferă o viziune procesual instrumentală asupra fenomenului comunicării. Activitatea comunicațională se axează pe trei
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
prelucrarea informațiilor perceptive auditive și vizuale, deficiențe de atenție, deficiențe de motricitate generală și fină, cu dificultăți de coordonare spațială, tulburări ale limbajului oral (nedezvoltarea vocabularului, slaba competență lingvistică și prezența dificultăților de pronunție), dificultăți de citire (legate de recunoașterea, decodificarea și înțelegerea cuvintelor citite), dificultăți de scriere, dificultăți în realizarea activităților matematice (slaba însușire a simbolurilor și a calculului matematic, precum și a noțiunilor spațiale și temporale), tulburări de comportament social (datorate nivelului scăzut al formării deprinderilor sociale, ce determină perturbarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
transmis; 3. mesajul - un conținut exprimat prin simboluri specifice și care poate fi transmis prin orice canal senzorial; 4. limbajul - simbolurile specifice pentru codificarea mesajului; 5. codificarea - “traducerea” mesajului de către emițător în simboluri care pot fi înțelese de către receptor; 6. decodificarea - “traducerea” mesajului de către receptor în limbajul propriu; 7. canalele de comunicare - descriu atât mediul cât și mijloacele de transmitere a mesajelor. Canalele comunicării pot fi: * formale - definite prin structura organizațională și destinate explicit circulației informaționale, necesare realizării sarcinilor specifice și
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
mediu adesea poate implica utilizarea tehnologiei așa că aceasta este dincolo de controlul nostru. Spre exemplu, o carte este un mediu care folosește forme ale comunicării precum sunt cuvintele, imaginile și desenele; 9. feed-back-ul (retroacțiune) - răspunsul pe care receptorul îl emite după decodificarea mesajelor. El permite evaluarea performanțelor și identificarea gradului în care un mesaj sau un set de mesaje a fost înțeles în termenii în care a fost transmis. 10. zgomotul - orice element de distorsiune care intervine, interferează cu mesajele transmise alterând
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
Blandiana), limbajul cu tonalități de imn (Ioan Alexandru). De asemenea, la nivelul prozei, modernismul îi predă neomodernismului câteva principii solide: "...constatăm o mizare exacerbată pe autenticitatea actului relatării, pe transpunerea inovativă a acestuia într-un univers ficțional la a cărui decodificare accesul este, în aparență, restricționat. Originalitatea noilor forme de a realiza actul literar pare să facă apel exclusiv la interioritatea autorului, ignorând factorii extraliterari și propunând o literatură a însingurării și a non-apartenenței, o literatură care își este suficientă sieși
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
și magice, pe gustul epocii medievale. Tiparul "cavalerului" se poate stabili ușor pornind de la trăsăturile comune ale regelui Arthur și ale însoțitorilor săi. Acest model joacă un rol important în înțelegerea eroului modern de genul lui Superman, dar și în decodificarea eroului de tip Shrek. Eroul arthurian este de fapt diferit de tipul Beowulf, descris anterior. Arthur și cavalerii săi trăiesc după standardele înalte ale codului "cavaleresc", care le pune la încercare nu numai forța și curajul, dar și caracterul și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
complexe) și o dominantă analitică discontinuă în cel de-al doilea caz (asociată și unei retractilități gestuale și proxemice). Împreună cu Bateson, Goffman, Watzlawick, Hall inaugurează o "nouă concepție asupra comunicării", antropologică și semio-tic-pragmatică, depășind modelul "telegrafic", strict lingvistic al codificării/decodificării non problematice a mesajelor. În noua viziune, "orchestrală" comunicarea este subîntinsă de cinci postulate fondatoare: i) este imposibil să nu comunici (on ne peut pas ne pas com-muniquer); prin cuvinte sau tăceri, prin gesturi voluntare și involuntare actorul social intră
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
semne ce reprezintă și transmite informația de la emițător la receptor ( există diverse tipuri de coduri:cod grafic și cod sonor, cod Morse și alfabet Braille etc.). Codul permite transformarea substanței mesajului în vederea comunicării (codificare) la nivelul emițătorului și interpretarea acesteia (decodificare) la nivelul receptorului. Modelul abstract al codului permite producerea unui număr nelimitat de mesaje sau performanțe. COERENȚĂ Spre deosebire de coeziune, definită ca adecvare în interiorul textului (acord, recțiune, ordine discursivă), coerența reprezintă adecvarea semantico-pragmatică la situația de comunicare (raportul de forțe între
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
adesea mesajul, în exemplul nostru muzica zgomotoasă a formației Beatles poate produce distorsiuni considerabile și mesajul pe care-l surprind urechile noastre poate fi foarte diferit față de ceea ce a fost transmis de prietenul nostru. Inevitabil apar și alte distorsiuni la decodificarea mesajului, atunci când conferim înțeles semnelor verbale și non-verbale pe care le-am primit. Din cele 40 000 de impulsuri primite în fiecare secundă de urechile, ochii, mâinile noastre sau de tot restul corpului, nu putem capta decât câteva, asupra cărora
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
gîndirii vizuale și intelectuale, conservarea experienței în memorie 31. Pe aceste coordonate formarea și educarea vizuală a copilului, sub îndrumarea profesorului de specialitate, îl va ajuta să își construiască un tezaurul vizual, determinînd o intensă experiența cu lumea exterioară, o decodificare a acesteia prin limbajul și puterea imaginii. Scopul activităților educative specifice domeniului este acela de antrenament vizual, de căutare, experimentare, problematizare a elementelor de limbaj plastic și a mijloacelor de expresie. Spațiul plastic reprezintă pentru copil un suport al declanșării
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
sisteme mari: 1. sistemul informațional - informațiile din mediul extern și intern, recepționate de către organele de simț, ajung, pe cale aferentă la nivelul sistemului nervos central; 2. sistemul reglator - la diferitele niveluri ale sistemului nervos central (îndeosebi în cortexul cerebral) are loc decodificarea informațiilor sosite de la organele de simț, prelucrarea și elaborarea de răspunsuri motorii adecvate, transmise pe căile eferente la sistemul efector; ulterior, sistemul nervos central primește informații despre modul în care a fost realizată mișcarea comandată, realizând din mers corecțiile care
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
tîrziu, Florin Manolescu (Caragiale și Caragiale jocuri cu mai multe strategii) adaugă noi argumente pentru modernitatea expresiei lui Caragiale: atragerea în perimetrul artisticului a paraliteraturii prin procedeul de reciclare a stilurilor, oferta de participare multiplă a lectorului la operația de decodificare a textului, cultivarea structurilor de apel pentru a manipula aderența la lectură, regia locurilor goale și a neputinței verbale, cultivarea textului cu dublă competență (non-ficțional/ ficțional) și a arhetipurilor discursive, valorificarea efectelor curiozității și ale duplicității... Ceea ce salvează de la uitare
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
în sine, fenomen?). Noul conținut al subcapitolelor care au drept temă proiectul antropologic kantian încearcă să surprindă și această problemă. Întreaga "Introducere" a fost, de asemenea, regândită, pentru a servi cum se cuvine unui demers a cărui miză depășește simpla "decodificare" a simbolurilor antropologice cuprinse într-o operă, țintind să construiască o interpretare antropologică în orizontul căreia, pe temeiul formulării unui sens originar al obiectului interpretării, să fie evaluate concepte, idei, soluții, argumente, "teorii" semnificative care îi aparțin acestuia. Intervenția în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
behavior: Categories, origins, usage, and coding, 1969) este lucrarea teoretică clasică a anilor 1960" consideră Mark L. Knapp și Judith A. Hall17. Contrar determinării biologice a expresiilor faciale și pozițiilor corpului la Darwin, sociologul George H. Mead18 insistă asupra rolului decodificării și atribuirii gesturilor semnificații în procesul de interacțiune socială. Considerându-se un behaviorist social, Mead consideră că, într-un proces social de tip ,,stimul-reacție", gestul unei persoane antrenează în schimb un gest de răspuns din partea celeilalte persoane, conducând la raporturi
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
o diversă relație de semnificare (naturală sau arbitrară), a cărui transmitere-receptare în context specific (existența unui anume cod, a unui transmițător și a unui canal, a unor zgomote etc.), presupune existența unui interpretant capabil să reflecte cu sens mesajul transmis (decodificare), determinând la nivelul receptorului și, prin feed-back, al emitentului însuși o anume reacție (finalitate-referent)"85. În procesul de comunicare gestuală, emițătorul și destinatarul sunt, alternativ, interpreți. Practic, gestul este semnul exprimat prin intermediul mișcării sau poziției corpului întreg, care semnifică ceva
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
foarte rapid, există posibilitatea ca elevii să întâmpine dificultăți serioase, mai întâi, la nivelul receptării mesajelor (cercetări mai recente din domeniul psihologiei arată că limita maximă de receptare este de 250 cuvinte/minut), iar după aceea la nivelul procesului de decodificare a mesajelor, lucru ușor explicabil prin faptul că primirea acestora s-a făcut într-un mod extrem de selectiv. Consecințele negative determinate de ritmul foarte alert se concretizează, mai întâi, într-o înțelegere defectuoasă a mesajelor primite, cu urmări negative atât
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a mesajelor primite, cu urmări negative atât pe termen scurt, cât și pe termen lung în ceea ce privește evoluția cunoașterii și, de asemenea, într-o stare de disconfort și de oboseală la elevi prin concentrarea maximă a atenției în receptarea și în decodificarea mesajelor. Dimpotrivă, în cazul în care ritmul este prea lent, poate să-i distragă atenția elevului care are tendința de a utiliza intervalul de timp disponibil în direcții colaterale scopului discursului didactic al profesorului. Persoanele care prezintă un ritm alert
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a transmite elevilor stări, emoții, sentimente, atitudini. • Poziționarea accentului în secvențele discursive. Cu ajutorul acestui parametru paraverbal, activitatea de predare poate să devină atractivă și dinamică. Poziționarea corectă a accentului în cuvinte și în secvențele discursive de către profesor este importantă în decodificarea sensurilor și semnificațiilor de către elevi. De exemplu, punerea accentului pe un anumit cuvânt din discurs poate schimba sensul acestuia, astfel: ,,Eu trebuie să comunic deschis cu elevii mei" (personalitatea profesorului); ,,Eu trebuie să comunic deschis cu elevii mei" (obligație profesională
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
c) gesturi care exprimă o ,,regie teatrală nepotrivită" (pauze stânjenitoare de vorbire)113. Prin urmare, gesturile care nu comunică ceea ce intenționează actorii educaționali sunt ineficiente și produc următoarele disfuncții: • parazitează sau perturbă fluxul comunicării didactice (de exemplu, contactul vizual și decodificarea limbajului verbal sunt întrerupte de către un elev care se joacă cu un obiect în timp ce profesorul oferă explicații); • induc în eroare (de exemplu, gestul ridicării umerilor de către un elev amorțit din cauza poziției în bancă poate să fie decodificat de profesor ca
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
arătător și mijlociu (victorie). Elevii pot dezvolta propriile embleme în vederea facilitării comunicării și construirii identității membrilor clasei. De exemplu, impresia favorabilă despre un profesor nou poate fi transmisă celorlalți cu ajutorul gestului ,,OK", substituind astfel mesajul verbal ,, Îmi place" și astfel decodificarea se realizează foarte ușor de către toți membrii grupului din clasă. Substituirea mesajului verbal prin intervenția gestului poate contribui la exprimarea clară a emoțiilor profesorului și la păstrarea climatului educațional favorabil desfășurării lecției. De exemplu, în loc să întrerupă activitatea de predare pentru
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a crește eficiența procesului de predare-învățare, recomandăm utilizarea ilustratorilor în cât mai multe secvențe pe parcursul lecției. Pe scurt, rolul ilustratorilor în comunicarea didactică gesturi care susțin, ritmează, accentuează, explică, amplifică și completează exprimarea verbală se referă în principal la facilitarea decodificării mesajului verbal sau la înțelegerea instrucțiunilor școlare. De regulă, profesorul cu abilități de comunicare folosește un număr mare de gesturi ilustrative pentru a transmite competență, siguranță, forță și entuziasm. * Gesturi care mențin și controlează comunicarea didactică: ,,reglatorii"119 sau ,,gesturi
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de vorbele, faptele și de gesturile sale. Capitolul 6 Program de eficientizare a gesturilor în comunicarea didactică 1. Gestul. Definiții și accepțiuni Obiective generale * însușirea aspectelor teoretice pe care le implică abordarea problematicii comunicării gestuale; * abilitarea cursanților în codificarea și decodificarea corectă a gesturilor; * conștientizarea specificului comunicării gestuale și a impactului acesteia în optimizarea relațiilor interpersonale. Obiective operaționale * să analizeze relația gest-cuvânt și analogia gest-semn; * să argumenteze fiecare criteriu de definire a gesturilor cu afirmațiile specialiștilor; * să exemplifice modalitățile de exprimare
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]