520 matches
-
toată șira spinării. A asudat biata fată, pielea îi strălucește în lumina soarelui și abia mai ține mătura într-o mână, inspirând adânc un aer în care se simte mirosul puternic de ceapă care vine din dormitorul stăpânului. Sub sariul decolorat de atâta spălat, Pran Nath îi deslușește fesele rotunde, stimulul inițial care-l determină să-și desfacă nasturii pijamalei. I se pare că nu este de-ajuns doar s-o privească. Fata nu e prea departe de el. Și-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
ca un abac, ceea ce în opinia lui Jonathan, îi sporește farmecul. Deși este puternic rimelată și are ochii machiați în culoarea fisticului, reușește să arate esențial englezoaică. Sub stratul de pudră albă are tenul trandafiriu, sănătos. Părul blond nu este decolorat, ci pulsează de viață ca un câmp de grâu în septembrie, un câmp unduitor, rostogolindu-se în lumina caldă de seară, așa cum îl văd țăranii când se întorc istoviți de la câmp, fluierând cu coasele pe umăr, da, în aerul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
pe scenă a unui bărbat mic de statură, greu de descris. Cu cravata albă și frac reușește să nu fie nici elegant, nici prea murdar. Este doar un costum de lucru. Sub lumina unui spot șovăitor, care aruncă un cerc decolorat de lumină pe scena argintie, stă foarte drept și face o introducere bombastică într-o limbă pe care Jonathan n-o înțelege (să fie rusă?) O pauză. Se întoarce cu spatele spre spectatori, apoi se răsucește imediat și apare cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
dar asta ar însemna să decidem când au fost acelea. Un bungalou aflat în centrul unei construcții de lut ars, se fălește cu un drum de acces marcat de o bordură de piatră decolorată, un catarg cu steagul pavilionului britanic decolorat de soare și o pereche de tunuri în miniatură, instalate de fiecare parte a verandei, cu țevile îndreptate spre oraș. Ridicat pe ceea ce s-ar putea numi un teren înalt, aici în delta râului, se află la jumătate de milă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
și iluzionism, nimeni nu vrea să stea în față - niciodată nu poți ști cum vei fi ales tocmai tu „voluntarul” care urmează să fie făcut de râs pe scenă, în fața celorlalțiă. Stând în spatele cortinei, Kara privea scena. Pereții negri erau decolorați de deteriorați pe alocuri, iar podeaua de stejar era cârpită în zeci de locuri, urme lăsate de greșelile iluzioniștilor din timpul repetițiilor. Iar cortina nu era decât o bucată roasă de material de culoare roșu întunecat. Întreaga platformă era mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
dedesubtul ei. Pe perete, cum intrai, un tablou mare și înalt, în nuanțe de crem, argintiu și albastru, înfățișa o femeie tânără, în ținută de bal, cu fruntea împodobită de o diademă de perle, cu tenul totuși palid sub vopselele decolorate de trecerea vremii, cu buzele de un roz subliniat vag, ochii înspăimântător de melancolici, care se străduia să zâmbească, înveșmântată elegant, dar în această eleganță se simțea totuși un emoționant abandon, cu o mână ocupată să deschidă un evantai de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
alunga ceva. Un fir de scrum de la țigara lui s-a împrăștiat pe masă, ușor, ca niște pene mici și gri. Simon părea mai palid și mai subțire decât de obicei; chiar și blondul deschis al părului părea că se decolorase până la culoarea paiului uscat. Și era retras, distant, putând povara cuiva care s-a închis în sine și pentru care lumea exterioară pare irelevantă, cel puțin pentru moment. O să-ți spun o anecdodă, vrei? Uită-te la individul de colo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
plăcut să știu dacă-i fremătau nările... Fața mandatarului rămase În continuare Îngropată În ziar. Chiar deasupra capului său, fotografia care reprezenta plantația de cafea din America de Sud părea tare comică: nici nu era greu de imaginat În locul dispozitivului de iluminare, decolorat de praf, un soare arzător care pîrlea oameni și plante aducîndu-i pînă la un maro Închis, făurind În același timp lanțul muntos din zare. Am auzit pași la etaj. Pașii s-au apropiat ușor și s-au oprit exact deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
o capitală acceptabilă. Cea mai sinistră parte din centrul centrului României este însă Piața Unirii, copleșită de imense plase publicitare care transformă blocurile comuniste în fidele mostre ale acestui nou regim valah, postcomunismul-consumist. Urâțenia blocurilor altoită pe jegul unor reclame decolorate de soare. BVS. Spații verzi distruse, graffiti-uri banale și obscene, gogoși delicioase cu dulceață de vișine. Ministere, iar în vârf Marea Casă totalitară, ambiția absurdă a unui om nebun. După Casa Poporului, pitită undeva și aflată-n umbra ei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
nu prea bine ascuțit, o sfâșie pe alocuri. Orice, dar nu trebuie ca el, Vasili, bărbatul în devenire, să ia notă mai mare ca ea ! Într-un colț al paginii, lipită, o modestă floricică presată, o floricică de un galben decolorat cu pete cafenii date de vârstă, o floare unică protejată de o prelungă și elegantă ciuboțică verzuie. Septembrie 1951 în Brodocul nostru din Baraba Nu am avut timp toată primăvara și toată vara. Bunica Ulitia, Ana, Olga și Mama au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
închisoare sau că închisoarea a fost transformată în cămin. Totuși, nu era deloc murdar acolo și nici nu aveai senzația de întuneric apăsător. Prin ferestrele deschise se auzeau radiourile, iar perdelele erau de culoare bej ca s\ nu poat\ fi decolorate de soare. Cărarea pavată ducea până în fața clădirii centrale a căminului, o clădire cu un etaj. Parterul era ocupat de cantină și de o baie mare, comună, cu toate facilitățile necesare, iar la etaj se aflau săli de cursuri, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
s\ p\l\vr\geasc\, la soare. După cincisprezece minute de plimbare am simțit că m-am încins și mi-am scos cămașa de bumbac, rămânând în tricou. Naoko și-a suflecat mânecile bluzei de trening până la cot. Bluza se decolorase probabil de la spălat și aveam impresia că am mai văzut-o îmbrăcată cu ea, dar nu-mi aminteam exact. Posibil să fi fost doar o impresie, pentru că nu am cum să țin minte prea multe amănunte din vremea aceea. — Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
problema era doar să înfiereze opoziția, preocupată de soarta bogătașilor. Sfânta mânie proletară din glasul său a ridicat sala în picioare. Iar analiștii au avut imaginea plastică a viitorului PSD roșu aprins, după ce, de bine de rău, Năstase îl mai decolorase. La Bârlad, unde s-a deplasat tot ca președinte al României la o expoziție, Iliescu a dezvoltat pe banii publici comparația dintre PSD-ul cel bun și opoziția care a dus țara de râpă. Și a încheiat fără echivoc: „Eu
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
sprijin consistent după victoria în alegeri, printr-un specialist, pentru a mă ajuta să pătrund în tainele administrației locale. Pe vremea aceea (1992) corespondența era prin fax și, lipsit de experiență, n-am știut că hârtia de fax (role) se decolorează în timp și că după 2-3 ani scrisul dispare. Așa se face că toată corespondența din acea perioadă s-a pierdut și regret mult că nu am documentele nașterii unor mari prietenii. O mulțime de vizite oficiale au urmat după
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
pînă la ZeCe : traficul de droguri, Prostituția, exploatarea copiilor, sIDa, analfabetismul. Viața mea începe să capete un sens, gîndi domnul Busbib contemplînd ansamblul celor zece puncte de pe foaia de hîrtie. își mai turnă încă o jumătate de ceașcă de cafea, decoloră lichidul negru cu puțin lapte și îl îndulci cu jumătate de linguriță de zahăr. acum era momentul să-și aprindă o țigară. extrase din pachet primul marlboro al zilei și trase adînc primul fum în plămîni. oare ce merita pus
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
o dâră de parfum ― țin minte asta fiindcă Laura avea parfumuri fine, curioase într-un azil ― dar n-am apucat să-i văd fața. Câțiva bătrâni se plimbau sau stăteau pe trepte la soare. Toți îmbrăcați în halate vișinii, uzate, decolorate de prea mult spălat. Un câine, pripășit probabil, jigărit ca vai de el, alb și cu o pată neagră între urechi, moțăia lipit de trepte, scheunând când îl lovea cineva cu piciorul. Nimeni nu se sinchisea de mine. Din ghereta
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
întunericul tulbure din cameră, fără ca Marta să apară. Nerăbdător, m-am dat jos din pat, am căutat ușa, dibuind, și am ieșit afară pe trepte. Cerul era încă plin de stele, cu câțiva nori în direcția bălții, unde noaptea se decolora prevestind zorile. Prin urmare, visasem că ploua. M-am așezat pe scară să aștept și căutam cu privirea pe cer Carul Mare, când am auzit o tuse de bărbat în spatele casei. N-a fost nevoie decât de câțiva pași ca să
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
de sus până jos, pe care le remarcasem prima oară când sosisem la azil, aceleași dosare pline de praf și aceeași lumină care pătrundea prin fereastra largă, aurind mobila vopsită grosolan. Numai că până și amintirile despre această încăpere se decoloraseră parcă, arătau ca niște fotografii uitate, găsite întîmplător într-un sertar, despre care nu mai știi ce să crezi; sânt ale tale sau nu? M-am ridicat de pe scaun și apropiindu-mă de unul din pereți mă întrebam dacă nu
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
se sprijini de acoperișul cabinei șoferului. DÎndu-și seama de prăpastia care Îl despărțea acum pe Jim de ceilalți deținuți, doctorul Ransome se duse și se așeză pe bancă lîngă el. Lumina prăfuită a soarelui și lunga călătorie de la Shanghai Îi decoloraseră pistruii lui. În ciuda pieptului și a picioarelor puternice, era mult mai obosit decît crezuse Jim. Din rana inflamată de pe fața lui ieșea sînge și puroiul Începea să i se adune În jurul ochiului. Se Înclină și Îi făcu loc soldatului japonez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de sîrmă, Jim simți aerul apăsîndu-l. Alergă pe pista de zgură, cămașa zdrențuită fîlfîindu-i pe umerii osoși, ca rufele spălate de pe sforile dintre barăci. În plimbările lui neîncetate prin lagăr, Jim Învățase să recunoască fiecare piatră și buruiană. Un semn decolorat de soare, pe care erau vopsite grosolan cuvintele cu vorbele „Regent Street“ era bătut În cuie pe un stîlp de bambus, lîngă potecă. Jim Îl ignoră, așa cum făcea și cu celelalte semne asemănătoare pe care era scris „Piccadilly“, „Knightsbridge“ și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
vedere clară a Întregului lagăr. Ca de obicei, ședea pe priciul lui, supraveghindu-i pe soldații japonezi din afara casei paznicilor, În timp ce primea ultimul raport de la Demarest, vecinul lui de cămăruță și principalul lui acolit. Cămașa lui cu mîneci lungi era decolorată, dar frumos netezită. După ce Jim spăla și usca toate cămășile, Basie le Împăturea Într-un pachet compact, În stil origami și le punea sub salteaua pe care dormea, de unde ieșeau cu o dungă, ca de la magazinul universal. Deoarece Basie se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
a lagărului. Pete de scuipat luminau praful din jurul ghetelor rupte ale soldaților. Răcorindu-și furia de ani de zile față de foștii paznici, femeile scuipau printre sîrme, strigînd și rîzÎnd. O belgiancă Începu să urle În japoneză, rupînd bucăți de pînză decolorată din mînecile rochiei de stambă și aruncîndu-le la picioarele soldaților. Jim se agăță de cărucior, trăgînd de mînere, cînd domnul Maxted, obosit, Încercă să se așeze pe scîndura de lemn. Băiatul nu se simțea legat de femeile care scuipau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Sprijinindu-se de umărul domnului Maxted, Jim trecu În revistă cu privirea sutele de bărbați și femei care zăceau pe iarba caldă. CÎțiva deținuți stăteau pe vine pe pămînt, cu fețele lor arse de soare dar palide, ca o piele decolorată de pe care s-a dus vopseaua. Se uitau la mașini, temători față de măștile lor strălucitoare, cu aceeași privire bănuitoare ca a țăranilor din Hungjao care se uitau de pe orezăriile lor la Packard-ul părinților săi. Jim goni muștele de pe gura și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
să fie ocupat imediat. În fața Blocului G se uită la pămîntul ars, la urmele lăsate ani de zile de roțile de fier ale cărucioarelor pentru mîncare, ce arătau direcția spre bucătărie. Stătu În ușa camerei lui, puțin surprins văzînd tăieturile decolorate din reviste, prinse de perete deasupra priciului lui. În ultimul moment, Înainte de a se alătura marșului, doamna Vincent rupsese perdeaua cămăruței sale, satisfăcîndu-și o nevoie mai veche de a ocupa Întreaga cameră. Frumos Împăturită, perdeaua stătea sub priciul lui Jim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
pune ceva la cale, răspunse el. Și i-ai văzut rana aia? S-a lovit de o ușă pe dracu’. Cineva l-a bușit. Ea privi spre ușă. — Prea speriat să declare? — Probabil. Dar asta nu e treaba noastră. Mocheta decolorată de pe scări se termină la etajul de mijloc; mai sus, erau doar trepte goale din lemn care scârțâiau și gemeau pe măsură ce le urcai. Erau trei uși la ultimul etaj. Una din ele ducea la mansarda comună, una era a celuilalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]