631 matches
-
cordon, am remarcat un cap blond foarte familiar ițindu-se dintre niște sâni demni de Iepurași. M-am uitat În jur frenetic după un aparat foto, sperând, rugându-mă ca cineva să-i facă o poză lui Philip cu nasul În decolteul fetei ăleia și s-o afișeze În toate ziarele din oraș pentru ca, În sfârșit, spre marea mea fericire, s-o termin cu el. Era ciudat să-l văd Într-o relație atât de intimă cu o fată la atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
luându-mi mâna și conducându-mă spre lift. Mergeam fără efort În sandalele mele D & G Împrumutate și mă simțeam foarte feminină Într-o fustă care-mi atingea genunchii și Într-un cardigan ușor din cașmir, care lăsa la vedere decolteul exact cât trebuie. Era la fel cum spuneau tot timpul toate Harlequin-urile: deși nu ne mai văzuserăm de luni Întregi, aveam senzația că nu trecuse nici măcar o zi. —Și eu, am reușit să spun; m-aș fi mulțumit doar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
luminat de spoturi minuscule, care confereau o tentă și mai grotescă grotescului. Decorul scenei se voia o variantă a piramidelor, confecționată din carton lucios. Mesele aveau margini fluorescente, chelnerițele erau niște mulatre foarte albe, în niște costumașe de tigroaice cu decolteuri ample, iar întregul local mirosea a carne prăjită în baie de ulei. Când Danny se apropie de bar, stomacul îi începu să chiorăie și își dădu seama că nu mai mâncase de douăzeci și patru de ore. Cu toată efectele de lumini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
vreunul din tipii de pe-aici l-ar fi putut cunoaște... vreau să zic îl cunoaște pe Marty Goines? — Pot să-ntreb. — Fă-o. Nu te deranjează? Femeia dădu ochii peste cap, desenă în aer semnul dolarului și arătă spre decolteu. Danny își simți mâinile strângând marginea tejghelei și mirosi alcoolul de azi-noapte, care i se evapora prin piele. Era cât pe ce să explodeze, dar își aminti că era pe teritoriul municipalității și pe lista neagră a șefului. Se căută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
comitat obișnuia odinioară să șutească mașini de prin Kern și Visalia, dar nu pomenea niciodată nimic despre asta când era ridicat ca suspect pentru furtul vreunei automobil. — Piese sau o afurisită de mașină întreagă? Janice își scoase un șervețel din decolteu și îl frământă în mâini. — Tapiserie, zise ea. — La oraș sau la comitat? — C-cred că la comitat. Secția San Dimas... Danny se strâmbă. San Dimas avea cea mai dură echipă de detectivi din LASD. În ’46 ofițerul de serviciu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
saxofonul alto, de vreo două săptămâni. Un clovn într-o tunică purpurie, de amiral, auzise că Healy cânta într-un club privat din Watts, unde albilor li se permitea să cânte dacă erau băieți salon și nu puneau laba pe decolteurile negreselor. Buzz traversă și continuă să interogheze, apropiindu-se de partenerul său. Încă trei „Ha”-uri și Mal veni în pas alergător spre el. — Am vorbit cu un gagiu care l-a văzut pe Coleman săptămâna trecută la Bido Lito
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
reci de ploaie s-ar întrece să mă scape iar în vis nu mi-ar fi teamă să deschid metamorfoze te-aș căuta cât ține timpul florile de tuberoze iubire la dagherotip când febra estompează metafora din mine și-n decolteul zilei plutesc arar cocori când somnul priveghează cutia de comori atunci e ceasu-n care călătoresc spre tine precum o cavalcadă ieșită dintr o ramă c-un vis de bătălie și-același tresărit așa întinde toamna povești în răsărit iar frunzele
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
cer să nu mă mai înveți frumos Și lasă-mă să cânt pe al meu glas Că veșnicia mea e chiar pe dos Și vreau să țip, să râd, să plâng atât cât fac aici popas. Parfum de miere-n decolteu Cântă parfumul mierii-n corcoduș Ca îngerii în bucuria primăverii Aromizând un vis în faptul serii Să-mi fac în palma ta culcuș. Oglinzi în ploaia caldă, picurată, Multiplică un chip rotund Ca mugurii ce-n sân ascund Albul turnat
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
fac în palma ta culcuș. Oglinzi în ploaia caldă, picurată, Multiplică un chip rotund Ca mugurii ce-n sân ascund Albul turnat în soarta decupată. Și zarzărul cu ramurile pline, Cu brațele împletite-n jurul meu îmi scutură petale-n decolteu Șoptind mieros cu viers de tine. Scâncesc petalele pe ram De prea mult vis și mi-este greu... Albul o ia spre Empireu Și-n jos, din zarzăr, doar balsam. Picătura Ce ropot mă trece în seara tăcută... E ploaia
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
a spus el. Ăla era momentul în care ar fi trebuit să-l dau pe ușă afară. Nu mai era un joc. Era o chestie serioasă, de adulți, iar mie mi-era frică. Dar, în loc de asta, am ridicat mâna până la decolteu... după care am ezitat... și m-am oprit. La naiba! m-am gândit. Nu stau în picioare în propria-mi bucătărie și nici nu-mi scot rochia pentru plăcerea lui Luke Costello. —Sau vin eu acolo și ți-o scot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
și pe soția lui. Eu încercam să obțin un împrumut ca să-mi extind clădirea, când Chaquie a început să cânte „La mulți ani, domnule Președinte, cucușu“, de parc-ar fi fost Marilyn Monroe. își legăna posteriorul și-i arăta directorului decolteul... Am aruncat o privire către Chaquie. Chipul ei exprima numai oroare. Eram cuprinsă de un sentiment amestecat, de milă și bucurie. —...băuse toată după-amiaza. Dar când am întrebat-o dac-a luat ceva la bord, m-a mințit și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
au redus regimul alimentar al lui Lucille la de sistemul spartan la cel etiopian. Porumbeii din Central Park sunt mai bine hrăniți decât ea. — Vai, Claire, draga mea, arăți..., Lucille își încheie propoziția apăsându-și mâna încrustată cu bijuterii pe decolteul pistruiat și scheletic - presupun că acesta e un gest care ține loc de cuvinte, de orice adjectiv. Apoi își finalizează ideea: — Arăți exact ca mama ta. Stop cadru - oare Lucille chiar a spus ceea ce trebuia? În mod absolut șocant, Lucille
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
care ar trebui să conducă firma asta. Eu am coaie mai mari decât oricine de la Mather-Hollinger. Vivian a clipit înspre mine, de parc-ar fi uitat că stăteam chiar lângă ea. Apoi, după ce și-a ridicat sânii ca să-și umple decolteul, s-a repezit, din nou, în luptă, ca o furtună. — Vrei să dansezi? m-a întrebat o asiatică cu niște sâni uriași și cu politețe de școală generală. Nu, tocmai plecam, i-am răspuns și m-am îndreptat către garderobă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
ciripit ea. Vreau ceva simplu, am insistat eu pentru a șasea oară. notă de disperare mi se strecurase în voce. — Ca asta. Am despăturit o fotografie cu o rochie simplă, strânsă pe trup, cu o bordură delicată de mărgelușe, în jurul decolteului. O rupsesem din mormanul din ce în ce mai consistent de pornografii de nuntă pe care Lucille comandase să-mi fie livrate acasă, în fiecare săptămână. Era 3:00 p.m. și trecusem deja, cu viteza vântului, pe la Angel Sanchez, Carolina Herrera, Bergdorf, Saks și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
mai degrabă mamă și fiică decât mătușă și nepoată. Amândouă au părul scurt, umflat cu peria - deși al lui Kerry are șuvițe blonde ușor mai pronunțate decât al mamei -, amândouă au bluze aprins colorate, care le pun În lumină bronzul decolteului și amândouă râd. Pe blatul bufetului e o sticlă de vin alb, pe jumătate golită. — La mulți ani ! spun și o pup pe mama. În momentul În care dau cu ochii de un pachet frumos ambalat, mă cuprinde un mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
a mă întoarce acasă în autobuz și tramvai cu niște frumuseți gitane, a căror urmărire putea să-mi umple câteva minute din viață cu un orgasm gratuit... Pe locul de vis-à-vis, fata, descheiată la blană, și-a dat la vedere decolteul cu mai multe rânduri de lanțuri aurite deasupra bluzei, râzând cu buzele umezite la ce-i tot șoptea însoțitorul ei și bătând sonor cu inelele argintate de pe fiecare deget al mâinii în speteaza scaunului (pe vremuri, la Casa Scânteii, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
acum. Sunt lăsată singură cu toate aceste comori. Sunt lăsată cu coșmarurile mele. Am ajutat la ieșirea din ou a revoluției tale! se aude ea țipând. Se trezește noaptea și stă pe întuneric. O transpirație rece i se prelinge în decolteu. Are spatele ud. Țipetele ei se târăsc pe pardoseală și se înfig în pereți. Mao nu o mai anunță pe unde e. Membrii personalului său o evită. Când încearcă să le vorbească, se arată nerăbdători, de parcă i-ar ține ostatici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
grație, spectatorii din primele rânduri întrezăreau și minunatele vârfuri roz-pale ale pantofiorilor ei din mătase, simțindu-se cu totul răpiți de vraja acelor momente de revelații, până la ultimele note. În aplauzele frenetice, Nanone făcu o reverență, luă trandafirul din colțul decolteului și îl aruncă, întâmplător, ar fi putut să jure, chiar spre sofaua albastră. Generalul îl prinse din zbor, dovedind, în ciuda vârstei, reflexe rapide. Zâmbi și, înclinând ușor capul, îi căută privirea. Dar ochii primadonei trecuseră deja mai departe, spre fotoliul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
masă cu poziție privilegiată. Răsplata lui fusese o îmbrățișare. Julia îl lipise de pieptul ei amplu și-și împletise brațele goale în jurul lui. Cum Emilio abia dacă avea un metru și jumătate înălțime, privirea lui era la același nivel cu decolteul Juliei - un premiu atât de râvnit încât probabil că omul ar fi fost în stare să închidă tot restaurantul numai ca să-l obțină. Alison și Susan erau deja așezate la locurile lor. În mijlocul mesei stătea o sticlă de apă minerală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
împodobit cu o coroniță din flori albe. Fotografia era un portret, din care nu se observau decât capetele și umerii, așa că Alison nu vedea prea mult din rochie. Și-a dat însă seama că fusese crem și nu avusese un decolteu adânc. —Ăla e soțul meu, a spus Sofia urmărindu-i privirea. În cazul în care te întrebai cine e. Alison s-a uitat la ea. A fost soțul tău. Acum e soțul meu. Sofia a inhalat aerul printre dinți. — Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
adormit, pe care părea că vrea să i-l dispute doar un câine vagabond. Mai târziu trecu o mașină galbenă, și, pe urmă, o femeie îl chemă încetișor din pragul unei porți. Se apropie respectuos și rămase descumpănit văzându-i decolteul și fusta crăpată ce lăsa să se vadă un picior, dar ea fu și mai încurcată când lumina unui felinar îi îngădui să-l vadă bine. — Ce vrei? întrebă cu oarece timiditate. — Nu, nimic - se scuză prostituata. Te-am confundat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
asta, comentă Rachel. El e pentru o viață liniștită și urăște scenele. E deja foarte furios pe Linda pentru istericalele pe care le-a făcut. Își stinse țigara și se sculă În picioare, dezmorțindu-și brațele. În puloverul acela cu decolteu și colanții negri, arăta ca o panteră. — Vrei o ceașcă de ceai? Îmi adresă ea veșnica Întrebare. Da, te rog. Se duse În bucătărioară și puse ceainicul pe foc. — Te invidiez, să știi, spuse ea pe deasupra aburului care se Înălța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
că petrecerea era de la șase la nouă, așa că mi-am propus să ajung acolo la șapte și jumătate, ca să nu risc. Roșu, zisese ea. De fapt, chiar se Întâmpla să am o rochie de culoarea asta. Avea mâneci scurte, un decolteu pătrat și adânc și se termina la câțiva centimetri buni deasupra genunchilor. Dacă-o purtam cu dresul negru mat și ghetele cu șireturi și fermoare, n-ar arăta prea feminină. Tare aș fi vrut să știu cât de elegantă urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
o femeie alăptând, chiar și Noga, toți trei o privim concentrați, fără rușine, ca la teatru, atunci când nu încercăm să ne ascundem privirile, ci, din contră, să le nuanțăm, iar ea stă pe scena de pe canapea asemenea unei amazoane, cu decolteul rochiei adunat, dezgolind un sân singuratic și ferm, cu privirea ațintită asupra guriței copilului și fruntea umezită de sudoare. Sigur îți este sete, spun eu și îi întind o cană cu apă rece, ea bea cu înghițituri mari, iar mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
fost cumplit, eu privesc în jur, unde este, trebuie să îl văd, iar ea spune, l-au dus la nu știu ce control, îl vor aduce imediat înapoi. Ai încercat să îl alăptezi, întreb eu entuziasmată, privind spre sânul ei gol împungând decolteul halatului, și ea spune, nu chiar, așa ceva nu e de mine, apoi își acoperă protector sânii cu mâna. Este mai greu la început, zic eu, dar în câteva zile te vei obișnui, trebuie să încerci, iar ea oftează, ochii îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]