786 matches
-
de cultură. Ce tip de critic este Andrei Pleșu ? El nu e propriu-zis un comentator, un exeget ; e un interpret, dar nu în sensul de hermeneut, ci în acela de artist, de interpret al unei partituri. Iată ce spune el, deconspirându se, în câteva rânduri din textul consacrat lui Goethe : „Histrionismul înalt e în același timp mai modest și mai pretențios. El nu vrea să obțină pur și simplu succesul, ci să-și modifice ambianța. Așadar țelul său nu este să
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
sugestia verbului grecesc), Însoțit de „o mulțime” Înarmată cu săbii și ciomege. Săbiile erau ale soldaților romani, fără doar și poate, ciomegele (literal: „lemnele”), ale iudeilor trimiși de Sinedriu. În fine, ucenicul le dăduse consemn aliaților săi: Isus va fi deconspirat printr-un sărut. După acest sărut, plin de afecțiune, soldații pun mâna pe Rabbi. Acesta nu-i spune absolut nimic lui Iuda. Se lasă arestat În vreme ce ucenicii Îl părăsesc, luând-o la fugă. Unctio Bethaniae declanșează drama Patimilor. La Marcu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
și Simon Magul, descrisă În Faptele apocrife ale lui Petru, dar cu sens inversat: aici creștinul e biruit de iudeu. Povestea continuă. Isus se retrage cu apostolii, dar Iuda, camuflat Într-o tunică asemănătoare cu a lor, Îi urmărește, Îi deconspiră pe toți (apostolii se ascundeau!), apoi Îl prinde pe Isus și-L duce În fața Sinedriului. Isus e lapidat, apoi răstignit În batjocură de un cotor imens de varză (sic!). Bănuind că leșul va fi furat de ucenici, cu intenția de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
de 5 ani. Îi cunosc preferințele, și știu că adoră lucrurile inedite. Am tot chibzuit asupra darului pe care să i-l fac, care să-l surprindă și să-i și placă, în același timp. Deși au insistat, n-am deconspirat „unchilor” darul pe care urma să-l fac nepotului meu și al lor. La aeroport, am ajuns cu trei ore mai devreme. Timpul a trecut repede. Preferând ruta Otopeni Viena Narita, am zburat cu „Austrian Airlines”, făcând escală la Viena
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Ilustratele cu monumente arhitectonice erau consi derate obscene și școlarii le pri veau pe sub bănci, în schimb toți trimiteau acasă, din concediu, ilustrate cu femei goale etc. Așa se-ntîmplă și-n Tinerețile, unde orice procedeu de „înfrumusețare“ literară este persiflat, deconspirat cu silă. Cartea nu are, inten ționat, construcție, fraza nu are stil (uneori enervează prin eterne gerunzii și infinitive), tot ce-ar putea fi frumos, măreț, etic, romantic etc. Își are reversul său în această mare deri ziune. Mulți critici
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
va fi primit la „Steagul roșu”, ar face o figură aparte. Are nerv, are fler, o anume agilitate a condeiului. Totul e să reziste, căci, am observat, cînd e contrazis ceva mai tare, se dă repede după preopinent. *Sergiu îmi deconspiră (abia acum cînd e certat cu „Nebunul”) aranjamentele „consiliului restrîns” la care au participat G., Sp., Cs. și el. Primul dintre aceștia le-a fluturat (momeală tentantă) ideea („intră în atribuțiile mele”, i-a asigurat) de a transforma astfel schema
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Dr. Dr. h. C. Julius Zimberlan și texte din Freud și Roger Bacon. Cu asemenea autori, a fost floare la ureche să demonstreze că, deși în acte I. R. era trecut drept impotent, în visele lui S. S., I.R. s-a deconspirat ca un adevărat Don Juan. Și a mai arătat maestrul cu opt martori cum că S.S. era profund frustrat că nu a pus niciodată alcool în gură, așa că de multe ori se purta ca un bețiv ordinar. Iar în legătură cu ura
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
celebrului caz Rom J. Rominger și, respectiv, cele din Dosarul 2UHT2356, în aceeași zi și la aceeași oră: astfel afluența valurilor de amatori să asiste se împărțea în două, devenind ceva mai ușor de controlat. Din păcate, nu vom putea deconspira lucrările din Sala II, ele fiind clasificate, dar vom pune concluziile noastre într-un seif sigur, de unde, peste doar treizeci și opt ani, când cazul va putea deveni public, le vom arăta întregii lumi în toată grozăvia lor. Ceea ce putem
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
o inspecție, plantoanele Pușcașu, Livinschi și Bărgăoanu adunau din camere hârtiile, creioanele și instrumentele de tortură, pe care le înapoiau după vizită. Într-una din zile, în mai 1951, Avădanei însuși a fost cel care a luat tot ce putea deconspira acțiunea lor-alte dovezi că nu toți oficialii erau la curent cu ceea ce se întâmpla. Încet-încet, Popa 'Țanu' și-a scos toți oamenii de încredere la munci de răspundere în penitenciar, dar și în ateliere, după ce a discutat în prealabil cu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
camerele în care urmau să fie torturați, stătea de vorbă cu oamenii lui din celule, dându-le indicații despre cei care vor veni acolo și cu privire la materialul pe care îl dețineau. De asemenea, îi amenința pe acoliți că, dacă vor deconspira acțiunea, vor fi omorâți și le indica ce fel de atmosferă să întrețină, cum să îi bată pe deținuți și să le facă un consult medical înainte pentru a vedea dacă nu suferă vreunul de inimă. După o perioadă în
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și Bogdanovici, însă organele de stat ar fi interzis activitatea ODCC, deoarece le părea cu totul suspectă. Țurcanu ar fi continuat acțiunea la Pitești începând cu luna aprilie 1949, iar după venirea celorlalți, aflând că acțiunea de la Suceava a fost deconspirată, ar fi hotărât să schimbe forma de activitate. Popa ar fi dus și el activitate 'teroristă și de diversiune' la Gherla. Scopurile, așa cum au fost recunoscute de Pafnutie Pătrășcanu, Voinea, Aristotel Popescu, Alexandru Popa și Mihai Livinschi, ar fi fost
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
un comportament legionar. În primăvara lui 1949, după condamnări, a condus 'reeducarea' și apoi ODCC-ul, pentru a induce în eroare autoritățile și a obține favoruri în detenție. La Pitești a schimbat forma de activitate, pentru că cea de la Suceava fusese deconspirată. Documentul recunoaște morțile lui Corneliu Niță, Eugen Gavrilescu, Gheorghe Șerban și Gheorghe Vătășoiu, dar și a lui Bogdanovici, 'care fusese expus unui regim de exterminare din cele mai groaznice'. În urma torturilor au murit câțiva deținuți, trei s-au sinucis, patru
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
informațiilor se făcea prin bătaie și că, înainte de începerea torturilor, stătea de vorbă cu oamenii lui din camere, dându-le indicații despre cei care vor veni acolo și ce material dețin. De asemenea, îi amenința pe acoliți că, dacă vor deconspira acțiunea, vor fi omorâți, după care le indica ce fel de atmosferă să întrețină, cum să îi bată pe deținuți și să le facă un consult medical înainte, pentru a vedea dacă nu suferă vreunul de inimă. După o perioadă
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de o săptămână într-o celulă separată. Desfigurat în urma bătăilor, a fost plimbat cu un sac pe cap prin mai multe camere atunci când deținuții se întorceau de la munca din atelier, ca să servească drept exemplu celor care ar fi încercat să deconspire acțiunea violentă. Rodas povestește că Țurcanu îl bătea de mai multe ori pe zi și nu îl lăsa să doarmă aproape deloc, astfel că nu își amintește toate chinurile la care a fost supus. În timp ce era bătut, un planton (Mărtinuș
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
torturat în camera 4-spital, format în marea majoritate din timișoreni. În mai 1950 a făcut parte din lotul transferat la Canal, dar returnat pentru că erau prea slăbiți și nu puteau munci. Printre deținuți s-a zvonit însă că Sebeșan a deconspirat acțiunea din Pitești și că acesta ar fi motivul real pentru care lotul nu a rămas în colonie, astfel că a fost torturat și la Gherla, unde a ajuns la începutul lui iunie. A fost bătut până i s-a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
la momentul începerii brutalităților, nu mai mult de 35-40 de kilograme. Rolul tuturor acestor restricții este evident: pe de o parte, slăbirea rezistenței fizice și psihice deopotrivă, pe de alta, prevenirea oricărei încercări de comunicare între deținuți, pentru a nu deconspira acțiunea. Acestea sunt, desigur, condițiile aplicate victimelor, întrucât cei din jurul lui Țurcanu se bucurau de un tratament cu totul diferit. În aceste condiții, atunci când seriile de victime erau transferate într-o celulă în care erau așteptate cu brațele deschise de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Smulgerea” din sânul familiei este resimțită ca o moarte, ritualul inițiatic provoacă, la civilizațiile primitive, plânsul jalnic al mamei, ca și când despărțirea ar fi definitivă. Jelirea celui plecat „Toată lumea să-l privească,/ Să-l prăjească, să-l căiască” (Plopi - Râbnița - Transnistria) deconspiră sensul iniți- atic, persoana familiară urmând să dispară pentru a fi înlocuită de erou. Resuscitarea și revenirea în planul mundan are nevoie însă de mijlocirea eros-ului, ca punct final al elevației ființei. Pustiul este labirintul inițiatic pentru mezina dintre
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
asemenea unui animal călăuză în legende. Casa de pe cealaltă lume la care o conduce ghemul aparține Sfintei Sâmbete și aici fata va depăși probele consacrante. Strigoiul care o curtează pe fecioară în alt basm, ca întrupare a haosului anihilant, este deconspirat cu ajutorul unui ghem de lână care se desfășoară până la mormântul acestuia. Și anularea ghinionului poate fi făcută printr-un ghem, firul conținând în sine atât ideea de destin, de viață și moarte, cât și pe cea a abilității de folosire
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
misterelor și fata ieșită recent din cufundarea izolantă în mit. Transformarea ei constituie indiciul că și-a desăvârșit traseul ritual și a fost asimilată de natura sălbatică a ființei, ca depozitar al tuturor forțelor vitale. Nu întâmplător o voce feminină deconspiră alegoria vânătorii: „Strigă Leana, strigă tare:/ - Nu mi-l credeți, mari boieri,/ Că-i d-un mare prefăcut,/ Ș-are ibomnică greacă,/ Depărtată nouă zile;/ El se duce în trei zile,/ In trei zile pe trei cai:/ P-un’ se
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
atunci nu-i bine de tine. Orice ți s-ar întâmpla, ori peste ce ai da, tu să zici că ești holtei”. „Interdicția lăudăroșeniei” (V. I. Propp) indică faptul că ritualul inițiatic este în plină desfășurare și feciorul nu poate deconspira ființa divină circumscrisă prin el planului uman. Numele miresei este revelatoriu pentru funcția ei de reînnoire a universului, el conține un superlativ absolut al frumuseții și, în același timp, o închinare a hiperbolei estetice întru cosmos. Frumoasă pentru lume, prin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
că ajutorul supranatural cumulează adevărata forță victorioasă. Simpla dobândire a acestui sprijin năzdrăvan revelează însă valoarea neofitului, celor inapți nu li se arată nici drumul către sacru (surorile mai mari, frații care aleg direcții ale geografiei reperabile), nici maeștrii ce deconspiră misterele sacre, pentru că „între neofit și ajutorul său năzdrăvan există o legătură prestabilită”. Abilitatea eroului de a-și cunoaște perechea în plan mitic, de a primi legitimarea călătoriei sale sacre, formează adevărata tensiune narativă: „culminația basmului este atinsă în momentul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
di bălegar, cî acela ari trei inimi. Baba tocmai atunci intra ș-o auzit ceva cî pisica vorbe”206. Ca animal al microcosmosului domestic, pisica are acces la tainele păzite cu strășnicie de ipostaza monstruoasă. Martorul tăcut al activității casnice deconspiră neofitului identitatea reală a „mârțoagei”, care a cumulat vitalitatea celorlalți cai. Moartea felinei capătă o semnificație rituală, ea preia necesitatea sacrificiului inițiatic, pentru a asigura eroului armăsarul ce implică victoria. Sistemul de valori transmis feciorului respectă norma tradițională a cumpătării
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
apare colinda Nu te fată spăimântară: „Noi nu sîntem vânători,/ Vânători de-ai codri verzi/ Și vânatul l-am vânat/ Până-n curtea Mariei” (Oprea - Făgăraș). Numiți în orațiile de nuntă și „lipani”, vânătorii sunt din alaiul împăratului „mirel” și au deconspirat dualitatea totemică a miresei. Ce alt motiv ar avea fata să iasă cu o „vârstă de busuioc” în calea alaiului, dacă nu să-și apere secretul inițierii? Nu este, așadar, vorba de un vânat ce ascunde în pielea sa pe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
reveriei. Timpul lucrează și decorul familiar renaște în jocul livresc, în vreme ce comparația așază neobosit un azi lângă ieri: grădina ce era și grădina de acum, paradisul din vară și mormintele „de rugină”, între care hotar stă un „dar” adversativ, ce deconspiră, în cele din urmă, întregul peisaj ca fiind o pură figură a trecerii. Bucuria își schimbă semnul ușor și devine litanie, tipicuri și eresuri cărturărești abat de la curgerea lumii de-afară (Octombrie, Scrisoare). Vornicenii, Moneasa sunt aici Miorcanii și Florica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285582_a_286911]
-
ale lumii. Vom încerca să cunoaștem nu numai peisagii ci și oamenii într-o măsură oarecare”, scrie altcineva. Scrisoarea lui Grigore Negură către Alexandru Mânăstireanu care povestește fapte ale securității anilor 1949 este și un mare act de curaj care, deconspirate în 1972 puteau atrage alte consecințe pentru mărturisitori... Și apoi nu spunea profesorul Apostoleanu, într-o scrisoare, că tocmai citește o carte valoroasă - G.T.Kirileanu - Corespondență - Editura Minerva, 1977?... Iar după excursie, Senea Coșulschi relata la 12 decembrie 1979: Scrisorile
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]