851 matches
-
de cercetare textuală. Ceea ce intenționăm să dezvoltăm pe parcursul acestei cercetări este, prin urmare, un studiu interdisciplinar, de foarte mare generalitate, însă, având ca obiectiv central poetica Anei Blandiana, pornind de la încercarea prealabilă de a stabili o legătură între neomodernitate și deconstrucție, având în centru importanța majoră pe care cele două curente o acordă limbajului, precum și capacității acestuia de a construi noi realități, printr-o reconsiderare a unor realități existente deja. Considerăm că studiul nostru este important atât prin analiza stilistica a
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Blandiana pe care o plasăm, de altminteri, în centru, ca element demonstrativ al formulărilor anterioare teoretice, cât și prin readucerea în discuție și prin încercarea de clarificare a unor concepte esențiale de istorie și de teorie literară. 1. Introducere în deconstrucția canonului Ca primă problemă a demersului nostru, tema deconstrucției este, totodată, una de mare actualitate, având o importanță esențială, în înțelegerea riguroasă a fenomenului postmodernist 1 căruia îi este atribuită, implicând o reconsiderare a textului printr-o reinterpretare de substanță
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ca element demonstrativ al formulărilor anterioare teoretice, cât și prin readucerea în discuție și prin încercarea de clarificare a unor concepte esențiale de istorie și de teorie literară. 1. Introducere în deconstrucția canonului Ca primă problemă a demersului nostru, tema deconstrucției este, totodată, una de mare actualitate, având o importanță esențială, în înțelegerea riguroasă a fenomenului postmodernist 1 căruia îi este atribuită, implicând o reconsiderare a textului printr-o reinterpretare de substanță a acestuia. Ea constituie, astfel, una "dintre principalele forme
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
textului printr-o reinterpretare de substanță a acestuia. Ea constituie, astfel, una "dintre principalele forme de analiză filozofică și literară, derivată din operele publicate în anii '60 de către filozoful francez Jacques Derrida"2. Cu alte cuvinte, ceea ce Derrida înțelege prin deconstrucție este o reconstrucție a textului, dându-i o altă interpretare, printr-o analiză profundă, de substanță, fără a-i respecta vechiul sens, oferit de normele tradiționale. Prin urmare, este preferabil să luăm termenul nu în sensul de a distruge ceva
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de normele tradiționale. Prin urmare, este preferabil să luăm termenul nu în sensul de a distruge ceva, de a desface, de a demola, ci, mai ales, în acela de a analiza structurile sedimentate, care formează elementul discursiv al propriei gândiri. Deconstrucția este, în chip aproximativ, o analiză a structurilor conceptuale binare, pe care nu le conștientizăm întotdeauna ci doar prin intermediul analizei de tip deconstructivist și care sunt, totuși, permanent prezente și active în gîndirea metafizică și, în cele din urmă, în
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
o analiză a structurilor conceptuale binare, pe care nu le conștientizăm întotdeauna ci doar prin intermediul analizei de tip deconstructivist și care sunt, totuși, permanent prezente și active în gîndirea metafizică și, în cele din urmă, în orice gândire. Astfel, sarcina deconstrucției sau a reconstrucției interioare ar consta în "alegerea conceptelor celor mai problematice și manipularea lor ludică în limbaj"3. Deconstrucția canonului tradițional nu ar implica, conform lui Derrida, neapărat demolarea, în profunzime, a acestuia, (și, implicit, negarea tradiției, ca în
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
care sunt, totuși, permanent prezente și active în gîndirea metafizică și, în cele din urmă, în orice gândire. Astfel, sarcina deconstrucției sau a reconstrucției interioare ar consta în "alegerea conceptelor celor mai problematice și manipularea lor ludică în limbaj"3. Deconstrucția canonului tradițional nu ar implica, conform lui Derrida, neapărat demolarea, în profunzime, a acestuia, (și, implicit, negarea tradiției, ca în anumite compartimente ale modernității, precum cunoscutele mișcări de avangardă: dadaismul și suprarealismul) cât, mai degrabă, o schimbare de semnificație, în virtutea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
compartimente ale modernității, precum cunoscutele mișcări de avangardă: dadaismul și suprarealismul) cât, mai degrabă, o schimbare de semnificație, în virtutea a ceea ce se deconstruiește, o recontextualizare a vechiului în nou. Având convingerea legitimității demersului nostru, ne propunem să explicăm ce reprezintă deconstrucția, prin prisma intimei sale legături cu deconstructivismul, curent manifestat, cu precădere, în filozofie și în arhitectură, dar și în studiile culturale și literare. Un periplu, în acest sens, printre definirile și clasificările făcute de teoreticieni, istorici și critici literari, cu privire la
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
sens, avem în vedere trei aspecte ale canonului sau trei tipuri de canon: canonul epistemologic, canonul textual lingvistic și canonul ideologic. Apoi, fără să dăm impresia unei îndepărtări de la obiectivul principal al cercetării noastre, ne propunem să "înțelegem" ce reprezintă deconstrucția atât în context literar, cât și la nivelul științelor umaniste în general 4, oprindu-ne asupra identificării câtorva dintre atributele literaturii în viziunea deconstructivistă, precum și asupra raportului pe care îl stabilește literatura cu marele curent al deconstructivismului. Toate aceste concepte
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
autorității culturale, se restructurează în permanență, odată cu anumite coordonate de ordin istoric, ideologic sau estetic, schimbându-și trăsăturile de la o epocă la alta. Și cum rolul acestei discuții este acela de a veni în completarea unei definiții oferite ideii de deconstrucție, necesară pentru spațiul alocat în capitolele ulterioare, în care se încearcă o încadrare a poeticii Anei Blandiana în acest model de analiză, pornim de la ideea conform căreia: "Canonul trebuie înțeles ca relație dintre cititor ca individualitate și scriitor cu ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
care înnobilează trecutul, așa cum fiecare dintre marii autori conferă prin valoarea lor sens și valoare tradiției care le-a preconizat venirea"19. De asemenea, Istoria literaturii române a lui Ion Negoițescu 20 reprezintă, în raport cu viziunea lui Călinescu, "un stadiu al deconstrucției printr-o revizuire totală a celei dintâi în timp ce Istoria lui Călinescu se fundamentează pe continuitate, Negoițescu se raportează la categorii majore ale modernității europene și la scriitorii ce au reușit o sincronizare aproximativă a tendințelor acesteia"21. În sfârșit, Istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
o rețea de referințe textuale, (...) fiecare așa-zis "termen simplu" e marcat de urma altui termen"46. Păstrând această definiție pe care Ioana Em. Petrescu o preia de la Derrida, în demersul nostru ulterior o adăugăm alteia, care urmărește să definească deconstrucția textului, prin cuvintele lui Bernard Pautrat, drept un mijloc de "înțelegere a textului, ca un ansamblu de semnificanți, lipsiți de un semnificat originar, un mod de a traduce, la nivel textual, ideea absenței fundamentului"47. 1.2. Deconstrucția canonului 1
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
să definească deconstrucția textului, prin cuvintele lui Bernard Pautrat, drept un mijloc de "înțelegere a textului, ca un ansamblu de semnificanți, lipsiți de un semnificat originar, un mod de a traduce, la nivel textual, ideea absenței fundamentului"47. 1.2. Deconstrucția canonului 1.2.1. Conceptul de deconstrucție DEX-ul vine cu propria definiție pentru deconstrucție: "Deconstrucție s.f. (< fr. déconstruction, engl. deconstruction). Mod de abordare critică a posibilităților limbii de a exprima semnificații coerente, clare, finite, pornind de la analiza intrinsecă a
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Bernard Pautrat, drept un mijloc de "înțelegere a textului, ca un ansamblu de semnificanți, lipsiți de un semnificat originar, un mod de a traduce, la nivel textual, ideea absenței fundamentului"47. 1.2. Deconstrucția canonului 1.2.1. Conceptul de deconstrucție DEX-ul vine cu propria definiție pentru deconstrucție: "Deconstrucție s.f. (< fr. déconstruction, engl. deconstruction). Mod de abordare critică a posibilităților limbii de a exprima semnificații coerente, clare, finite, pornind de la analiza intrinsecă a noțiunilor și textelor, cu scopul de a
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
textului, ca un ansamblu de semnificanți, lipsiți de un semnificat originar, un mod de a traduce, la nivel textual, ideea absenței fundamentului"47. 1.2. Deconstrucția canonului 1.2.1. Conceptul de deconstrucție DEX-ul vine cu propria definiție pentru deconstrucție: "Deconstrucție s.f. (< fr. déconstruction, engl. deconstruction). Mod de abordare critică a posibilităților limbii de a exprima semnificații coerente, clare, finite, pornind de la analiza intrinsecă a noțiunilor și textelor, cu scopul de a evidenția contradicțiile, inconsecvențele, impreciziile, inconsistența acestora. Obiectivul principal
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ca un ansamblu de semnificanți, lipsiți de un semnificat originar, un mod de a traduce, la nivel textual, ideea absenței fundamentului"47. 1.2. Deconstrucția canonului 1.2.1. Conceptul de deconstrucție DEX-ul vine cu propria definiție pentru deconstrucție: "Deconstrucție s.f. (< fr. déconstruction, engl. deconstruction). Mod de abordare critică a posibilităților limbii de a exprima semnificații coerente, clare, finite, pornind de la analiza intrinsecă a noțiunilor și textelor, cu scopul de a evidenția contradicțiile, inconsecvențele, impreciziile, inconsistența acestora. Obiectivul principal al
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
s.f. (< fr. déconstruction, engl. deconstruction). Mod de abordare critică a posibilităților limbii de a exprima semnificații coerente, clare, finite, pornind de la analiza intrinsecă a noțiunilor și textelor, cu scopul de a evidenția contradicțiile, inconsecvențele, impreciziile, inconsistența acestora. Obiectivul principal al deconstrucției este contestarea capacității conceptelor, argumentelor și discursurilor metafizicii occidentale (de la Platon la Heidegger) de a exprima și a elucida adevărul. Inițiată de filozoful francez Jacques Derrida, deconstrucția a condus la apariția deconstructivismului. (Notă: Definiția este preluată din Dicționarul enciclopedic ilustrat
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cu scopul de a evidenția contradicțiile, inconsecvențele, impreciziile, inconsistența acestora. Obiectivul principal al deconstrucției este contestarea capacității conceptelor, argumentelor și discursurilor metafizicii occidentale (de la Platon la Heidegger) de a exprima și a elucida adevărul. Inițiată de filozoful francez Jacques Derrida, deconstrucția a condus la apariția deconstructivismului. (Notă: Definiția este preluată din Dicționarul enciclopedic ilustrat, Editura Cartier, 1999 DEI.)"48. Inițiatorul deconstrucției, Jacques Derrida, a explicat, în mai multe rânduri, termenul de deconstrucție, legându-l mai mult de ideea de analiză profundă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
discursurilor metafizicii occidentale (de la Platon la Heidegger) de a exprima și a elucida adevărul. Inițiată de filozoful francez Jacques Derrida, deconstrucția a condus la apariția deconstructivismului. (Notă: Definiția este preluată din Dicționarul enciclopedic ilustrat, Editura Cartier, 1999 DEI.)"48. Inițiatorul deconstrucției, Jacques Derrida, a explicat, în mai multe rânduri, termenul de deconstrucție, legându-l mai mult de ideea de analiză profundă a unui text, decât de ideea în sine de demolare a textului, prin interpretarea care i se atribuie. Conform lui
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
a elucida adevărul. Inițiată de filozoful francez Jacques Derrida, deconstrucția a condus la apariția deconstructivismului. (Notă: Definiția este preluată din Dicționarul enciclopedic ilustrat, Editura Cartier, 1999 DEI.)"48. Inițiatorul deconstrucției, Jacques Derrida, a explicat, în mai multe rânduri, termenul de deconstrucție, legându-l mai mult de ideea de analiză profundă a unui text, decât de ideea în sine de demolare a textului, prin interpretarea care i se atribuie. Conform lui Derrida, ar fi, astfel, preferabil, să luăm termenul de deconstrucție, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de deconstrucție, legându-l mai mult de ideea de analiză profundă a unui text, decât de ideea în sine de demolare a textului, prin interpretarea care i se atribuie. Conform lui Derrida, ar fi, astfel, preferabil, să luăm termenul de deconstrucție, nu în sensul de a distruge ceva, de a desface, de a nimici, ci în acela de a analiza, în profunzime, nu superficial, structurile sedimentate, care formează elementul discursiv al propriei gândiri. Legat de această idee, în volumul 8 al
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
mai degrabă, decât o nouă înțelegere a istoriei intelectuale), această etichetă a fost, (în aceste țări), ferm atașată la o școală condusă de Derrida, mai degrabă spre surprinderea și amuzamentul lui. Așa cum este utilizat de către membrii acestei școli, termenul de deconstrucție, pe termen lung, se referă, în primul rând, la modul în care unele caracteristici accidentale ale unui text poate fi văzute ca trădând, subminând, mesajul pretins a fi esențial"49. La modul general, deconstrucția reprezintă, conform lui Derrida, efortul de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de către membrii acestei școli, termenul de deconstrucție, pe termen lung, se referă, în primul rând, la modul în care unele caracteristici accidentale ale unui text poate fi văzute ca trădând, subminând, mesajul pretins a fi esențial"49. La modul general, deconstrucția reprezintă, conform lui Derrida, efortul de a redescrie ca important ceea ce metafizica a considerat ca secundar. Deconstrucția este, în consecință, filosofia care nu spune nimic. Astfel, în loc de "moartea filosofiei", Derrida preferă să vorbească despre o limită, plecând de la care filosofia
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
în care unele caracteristici accidentale ale unui text poate fi văzute ca trădând, subminând, mesajul pretins a fi esențial"49. La modul general, deconstrucția reprezintă, conform lui Derrida, efortul de a redescrie ca important ceea ce metafizica a considerat ca secundar. Deconstrucția este, în consecință, filosofia care nu spune nimic. Astfel, în loc de "moartea filosofiei", Derrida preferă să vorbească despre o limită, plecând de la care filosofia a devenit posibilă și s-a definit ca "epistemé", funcționând în interiorul unui sistem de constrângeri fundamentale, de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
funcționând în interiorul unui sistem de constrângeri fundamentale, de opoziții conceptuale în afara cărora ea devine impracticabilă. Acesta este spațiul în care se pune problema "spunerii" și "a voinței-de-a-spune", de unde și mărturisirea scopului lui Derrida: scrierea sa încearcă "să-nu-vrea-să-spună-nimic"50. După Derrida, deconstrucția ca principiu fundamental al analizei textului este "descoperirea contradicției interioare a textului, identificarea sensurilor reziduale, dorminde, sau rămase ca moștenire din practicile discursive vechi, întărite în limbă în forma stereotipurilor gîndirii și transformate (inconștient) de către autor în clișee"51. Refuzând
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]