391 matches
-
radicală, pe jocuri de limbaj, pe provocare și reversibilitate. Retorica excesului, caracteristică darului, de exemplu, este una care s-a constituit într-o adevărată strategie discursivă și în textele care vor urma acestor stadii inițiale. În această direcție, Mike Gane decriptează o tensiune între simbolic și semiotic, tensiune care ar subîntinde întreaga organizare teoretică baudrillardiană, ce se verifică și pentru textura lucrărilor sale mai târzii. Astfel, "matricea de bază a teoriei este articulată pe opoziția dintre culturile simbolice și cele semiotice
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
conturat ca bază a politicilor radicale o politică a dorinței pe care, de altfel, mai târziu a criticat-o aspru (ca în Oublier Foucault) așa cum au făcut Deleuze și Guattari sau Lyotard, totuși această abordare este importantă, deoarece poate fi decriptată ca simptom al despărțirii sale de modernitate, precum și de discursurile, rațiunile și codurile ei dominante. Deleuze și Guattari în L'Anti-Œdipe426 și Lyotard în Economie libidinale au criticat modernitatea, alcătuind o filosofie afirmativă a dorinței (în sensul vitalismului nietzschean și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Jacques Derrida transformă deconstrucția într-o modalitate generală de receptare și lecturare a majorității textelor, în timp ce Jean Baudrillard nu consideră seducția o grilă generală de interpretare, ci o inserează în scrierile sale alături de alte operații discursive. De asemenea, dacă Derrida decriptează mecanismul deconstrucției, dezvoltând componentele sale, Baudrillard nu descrie vreun mecanism unic al seducției, ci mai degrabă consecințele sale. Chiar dacă Herman Parret descoperă o logică a seducției, aceasta este în special aplicabilă etapei estetice și interpretării date de Baudrillard Jurnalului seducătorului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
evident sau discret prin care, independent de ceea ce vrem să exprimăm sau de felul în care exprimăm, se anunță evenimentul că aceea ce este scris aparține literaturii, iar cel care citește acel lucru citește literatură". Prin această poziție, M. Blanchot decriptează atitudinea lui Barthes de a vedea în literatură o "instituție" care constrânge prin regulile sale, transformând scriitura într-un spațiu al unei "libertăți limitate". Oprindu-se asupra aceleiași probleme, Angeles Sirvent Ramos preferă o interpretare deschisă asupra literaturii și a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
așază sub semnul unei "fatalități a modernității noastre, și căreia noi nu-i cunoaștem decât latura deprimată, din care americanii au făcut un eveniment, care este, poate, într-adevăr, evenimentul sfârșitului istoriei" (Jean Baudrillard, Paroxistul indiferent, p. 70). 505 Vidich decriptează chiar o tentă eshatologică în comparația întreprinsă de Baudrillard "Cartea este scrisă într-o tonalitate eshatologică ce se referă la un dezastru iminent atribuibil Statelor Unite, drept nucleu canceros pentru întreaga lume civilizată" (Arthur Vidich, "Baudrillard's America: Lost in the
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
remarcat faptul că la data realizării „Dicționarului geografic al județului Bacău” (1895), Ortensia Racoviță consemnază aceeași tradiție a împărțirii administrative a orașului în „patru subîmpărțiri, secții sau culori”. Semnificațiile ce se ascund în spatele acestor structuri administrative urbane sunt greu de decriptat. Una dintre ipoteze ar putea să ia în calcul corespondentul din zona socio-economică pentru fiecare dintre aceste culori. Cu alte cuvinte, fiecare culoare ar putea oferi indicii asupra statutului social al locuitorilor din respectivele cartiere. O astfel de compartimentare administrativ-comunală
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
organizată la Dharamsala, pentru studenții și dascălii Universității din Ohio. Cu această ocazie, participanții au asistat la felul cum călugării tibetani utilizează meditația și rugăciunea pentru victimele unor traume, precum prizonierat și torturi (apud Akers et al., 2007). Pentru a decripta și alte valențe pozitive ale practicii meditative în disiparea eventualelor inhibiții persistente, vom arăta că astăzi, ea nu trebuie confiscată de nici o religie, fiind accesibilă oricărei persoane, indiferent de vârstă, gen, apartenență culturală, nivel de școlaritate etc. Conform observației subtile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de vedere afectiv, iar dacă la baza acestei inițiative se plasează considerente medicale, impactul lui dureros poate persista îndelung. Portretul supraviețuitorului unui avort a fost realizat din perspectiva unei noi grile interpretative, de C. Sonne (2000), din dorința de a decripta cauzalitatea subtilă a sângerosului masacru, care s-a consumat în data de 20 aprilie 1999, la Liceul Columbine din Littleton (SUA), când doi adolescenți (David Harris și Dylan Bennet Klebold) au ucis cu arme automate, în cantina școlii, la o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
anterior, am alocat o analiză atotcuprinzătoare programului „Spring Grove”, destinat bolnavilor neoplazici terminali, nu este cazul să mai revenim. Ceea ce trebuie să reținem este că, metodele de inducere ale unei stări transpersonale sunt oportunități care pot ajuta ființa umană să decripteze noi adevăruri despre marele examen al vieții care este moartea. Frecventarea unor ateliere de profil, pe ruta sa ontogenetică, asigură treptat coagularea unei viziuni realiste despre moarte, ceea ce îl ajută pe om să-și poată asuma senin și demn toate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
căreia s-au ridicat marii diplomați de carieră, numai și prin ținuta lor rasat elegantă impunînd înaltelor cancelarii. Cu care alții ar fi putut fi schimbați aceia?! De fapt, corolarul cu schepsis al celor doi invitați era unul ușor de decriptat: doar ceuașism-iliescianismul a fost în stare să producă diplomați profesioniști. Aha! Dacă n-am ști că înșiși protagoniștii serii se îndoiau de candidul lor raționament, atunci naivitatea ne-ar menține în mentalul pe care chiar ei, și-ai lor, ni
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
marcante” ale societății „multilateral dezvoltate”, pe dimensiunea extensiunilor extreme din punct de vedere uman și comunitar. Astfel, fenomenul recluziunii În pușcării și al reeducării este pus Într-o nouă lumină prin referințe precise (Adrian Neculau), revoltele atipice sunt reevaluate și decriptate din perspectiva prezentului (Ruxandra Cereseanu), actul interzicerii avorturilor e rememorat cu toate consecințele lui la nivel personal și social (Lavinia Betea), afacerea „Meditația transcendentală” este radiografiată ca fiind o adevărată răfuială față de intelectuali și un motiv contrafactual (Adrian Neculau). Ultima
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ales cu ajutorul activității mecanismelor sale cognitive. Relația, dependența organism-mediu este reciprocă, bidirecțională printr-o adaptare permanentă cu ajutorul unor circuite de retroacțiune. Individul care are un anumit comportament atinge un anumit nivel de performanță. Feeback-ul extern, relativ la această performanță, este analizat, decriptat prin intermediul unor procese cognitive care se numesc anticipări ale consecințelor acțiunilor noastre, soluții ale problemelor, așteptări în legătură cu o anumită acțiune... Atunci când aceste mecanisme cognitive sunt dereglate, pentru motive ce pot fi foarte diverse, comportamentul este perturbat datorită acestor distorsiuni cognitive
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Ionescu Stăniloae ne permite să coroborăm informațiile și surprinde drama unei familii care Își pierde un membru În universul concentraționar și este părăsită de unii apropiați (pp. 257 și urm.). CÎteodată sensul unor afirmații este neclar sau nu poate fi decriptat. Vorbind despre șicanele la care a fost supus la Institutul Teologic din Sibiu nepotul profesorului Dumitru Stăniloae (Dumitraș), Lidia Ionescu Stăniloae afirmă că, „din păcate, Încet, Încet au ieșit la iveală animozități care au Început să-i facă viața amară
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pe dos" a politicii. Absurdul activităților sale diurne și nocturne poate fi eclipsat de interpretarea într-o cheie alegorică ce servește rechizitoriului antipoliticianist. Urmuz este foarte apropiat aici de Caragiale din perioada de debut, autor al Cronicelor fantastice, ușor de decriptat ca alegorii. Ismail apare astfel ca o variantă de "Sinecord"57, în primul rând întrucât este "compus din ochi, favoriți și rochie"58, așadar, la propriu deficitar de organul afectivității, și apoi prin alte atribute comportamentale care corespund locuitorilor din
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
trece totul." Grotowski 28, în clarviziunea sa, va sublinia contradicția efectuată de Artaud în analiza asupra teatrului balinez, care nu ține seama de faptul că semnele, în teatrul oriental, sunt codificate riguros, atât de bine, încât spectatorul le poate imediat decripta. O asemenea practică nu este transportabilă în Occident, unde nu există un ansamblu de semne recunoscute din punct de vedere cultural de un anumit grup social, ci unde fiecare artist utilizează propriul său sistem de semne, a căror interpretare riscă
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
cabinet. Aceasta deoarece studiind semnificațiile obiectificate textual, așa cum au fost acestea codificate scriptic în cultura materială a unei comunități, metoda analizei de conținut presupune mai degrabă logica de cercetare a unei "sociologii de arhivă", ale cărei eforturi analitice urmăresc să decripteze climatul socio-cultural prevalent în epoca temporală investigată, sau, mai modest, să elucideze relații specifice între anumite fenomene socio-culturale. În contrast flagrant cu sociologia de fotoliu, axată pe emiterea de speculații de o abstractitate fără o minimă tangențialitate empirică, de tipul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]