1,050 matches
-
Ici, colo, o mînă prietenă strecoară prietenului prin crăpăturile zidurilor cîteva foi de revistă sau un manuscris pentru a fi tălmăcit sau tipărit într’o țară neîncercuită. Cu astfel de mijloace, cunoașterea crezului unuia, a muncii altuia devine muncă de deducție”. Citînd un articol din revista de teatru modern rusesc Prozenia („Doi Regisori“ de Gregor Kostonjev), artistul român îl recuperează în contul constructivismului pe Tairoff, opunîndu-l lui Meyerhold: „Rămîne deci Tairoff, creatorul teatrului dinamic și constructiv. Meyerhold, creatorul teatrului stilizat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
bănuitor. - Cu medicul. A ieșit tocmai Înainte ca dumneata... Îl cercetă cu privirea. - Parcă ai fi văzut o fantomă. - N-ai plecat la Plymouth? reluă el sec, desprinzînd cu o strîmbătură perfuzia. - Văd că ți-ai recuperat toate facultățile de deducție, comandante. Privirile li se Încrucișară și rămaseră ațintite una În alta, la fel de orgolioși și unul, și celălalt, plini de acea ironie de care știau să se folosească spre a-și masca emoțiile pe care refuzau să le admită. - Ce s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Scuze, Guido, am un apel pe altă linie. Te sunt mai târziu În dimineața asta, bine? — Mulțumesc, Riccardo, repetă el, dar Înainte să poată adăuga: „Apreciez asta“, legătura se Întrerupse. Secretul reușitei poliției se afla, Brunetti știa bine, nu În deducții sclipitoare sau manipularea psihologică a suspecților, ci În simplul fapt că ființele umane au tendința să presupună că nivelul lor de inteligență e norma, standardul, și să acționeze conform acestei presupuneri. Din cauza asta, cei stupizi erau prinși cu ușurință, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
în ultimele patru părți vom reconstitui, pornind de la o serie de schițe, explicația lui Freud asupra fenomenelor de masă. Sinteză și încoronare a muncii înaintașilor, dar cu un punct de pornire absolut nou, opera lui Freud le transformă ipotezele și deducțiile în sistem. La drept vorbind, este singura explicație a acestei psihologii de care dispunem. Deci o putem considera clasică. Partea întîi ȘTIINȚA MASELOR Capitolul I Masa și individul I Dacă mi-ați cere să numesc cea mai importantă invenție a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
La acestea se mai adaugă un element: deznodămîntul în favoarea romanului de familie, biruitor al complexului familial, este echivalent cu victoria spiritualității asupra senzualității. Cea din urmă este cunoscută prin evidența simțurilor, prima este însă o creație a spiritului, bazată pe deducție și observație. Legendele și excepțiile lor furnizează diverselor popoare elementele de care au nevoie pentru a-și explica de ce se compun din două clase de indivizi și pentru a justifica existența contrastului dintre ei. Capitolul III Inventarea unui popor I
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ele mai mult decît niște ilustrări de idei, așa cum se ilustrează uneori cu ajutorul diapozitivelor, al desenelor și al filmelor niște idei care în lipsa lor ar rămîne abstracte și schematice. Există însă idei care se impun prin puterea lor de simplă deducție. Într-adevăr, dacă orice religie se supune unei interdicții de gîndire, atunci ea trebuie să fie croită după modelul logicii lui "ca și", cea a iluziilor noastre. Din momentul în care oamenii îi dau ascultare, ei trebuie să facă la
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
putea continua să-i expun ipotezele care-i privesc în egală măsură pe omul de știință și pe cel de acțiune în relațiile lui cu masele. Se cuvine să ne oprim aici din mai multe motive. Mai întîi pentru că, urmărind deducțiile ei, ne simțim aruncați prea departe de căile normale ale științei. Imediat trebuie să ne punem niște întrebări: Dacă această critică se îndepărtează atît de mult de știință, la ce bun să mai reînviem morții? La ce bun să vrei
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
49 , ceea ce face ca manifestările fenomenului de repliere identitară să se intensifice. Revenind la autorul citat mai sus, subliniem că acesta pornind de la cele cinci elemente considerate că reprezintă cumulativ identitatea personală și polemizând într-un fel cu ideile și deducțiile unui alt specialist în domeniu 50, arată că în opinia acestuia din urmă identitatea colectivă este, mai mult decât identitatea personală, o problemă de grad și că, în același timp, și colectivitățile umane au propriile identități și că, fără îndoială
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
adică a aspectelor dinamice și globale ale personalității; modificarea substanțială a raportului dintre munca fizică și intelectuală; sporirea elementului de creativitate în muncă; înlocuirea raționamentului individual prin algoritmi sau reguli de luare a deciziilor; sporirea solicitării funcțiilor intelectuale superioare (raționament, deducție, analiză, capacitate de anticipare, capacitate de a lua decizii); sporirea considerabilă a volumului de informații relevante emise, recepționate, prelucrate și evaluate; intelectualizarea muncii, creșterea cantității și calității cunoștințelor profesionale; accentuarea tendinței de formare a echipelor de muncă, cu un grad
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
un sistem logic compact, elaborat inițial de B. Russell (1872-1970) și A. Whitehead (1861-1947) în Principia Mathematica (1903), înțeles ca model exemplar al oricărui sistem matematic, ordonat prin câteva axiome (termenii primitivi indemonstrabili, dar adevărați prin convenție) și reguli de deducție a propozițiilor logice. Gödel susținea că „în orice clasă de formule necontradictorii există propoziții indecidabile”, ceea ce echivalează cu a spune că orice sistem formal poate conține propoziții adevărate ce nu sunt nici demonstrabile, nici rejectabile. Existența astfel a unor enunțuri
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
nedeterminarea orizontului intențional al acesteia 3. Prin urmare, cunoașterea euristică nu este integral categorială. Arhitectonica cunoașterii propusă de Imm. Kant în Critica rațiunii pure nu poate sta în picioare. Polanyi leagă eșecul proiectului fundaționist al modernității, care mizase pe algoritmul deducției până la un terminus ad quem (compus din enunțuri de bază) de modelul experienței vizuale. Pe urmele lui Wittgenstein 4, el sugerează că, așa cum lucrurile aflate în câmpul vizual nu descoperă principiul sau mediile vizibilității (extern, intern) și nici măcar existența unui
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
a cărții lui John Milbank, care analizează rădăcinile liberalismului economic în stufoasa îngemănare de idei teologice, la cumpăna dintre secolele XIV-XVI. Interpretarea faptului social a exercitat în această perioadă mai curând un rol epistemologic, prin practica observației empirice și a deducției logice. Astfel, imaginea totalității sociale avea să fie derivată din conceptul voluntarist de individualitate (validat ca atare doar de „teologia seculară”), peste care se suprapun miturile asistențialismului providențial. Ca replică la această versiune a științei sociale britanice, intelectualii continentali vor
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
o parte, este vorba despre examinarea mizelor politice, militare, diplomatice, economice, sociale, culturale, tehnice și etice ale securității și apărării europene. Pe de altă parte, trebuie respectate modelele științifice și în plan militar, deoarece acestea oferă rigoare în raționamente și deducții logice în reproducerea faptelor observate din timpul conflictelor. După cum se știe, epistemologia este și opera oamenilor de știință, aici fiind incluși și cercetătorii din domeniul securității și apărării naționale și europene. "Alături de această epistemologie, istoria științelor s-a orientat (...) în
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
vreunul dintre modele a existat în formă pură, ci am precizat în mod expres că ele nu pot fi utilizate pentru a descrie un tipar din istorie. Modele au fost concepute teoretic, fiind derivate în principal din ideea failibilității prin deducție logică, fără a fi totuși complet lipsite de perspectivă istorică. Cu siguranță, o societate organică și un mod tradițional de gândire au precedat societatea închisă și gândirea dogmatică. întreaga schemă a avut o anumită relevanță în momentul istoric în care
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
cerințe informaționale și până la procesele administrative, care produc respectivele informații. Limitele în aval sunt date de procesele de bază, iar cele în amonte sunt determinate de resursele disponibile, inclusiv de resursele de timp. Procesele administrative cuprind, în concepția lui Delville, deducții, informații, reguli de inferență și decizii. Metodologia în forma „aval-amonte” nu detaliază procesele decizionale. Pentru fiecare proces de bază se construiește câte o fișă de analiză, cuprinzând date referitoare la subsistemul care execută procesul analizat, cerințele informaționale, procesele de bază
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
press (presă, dulap, tipografie), pentru descrierea clasei de elevi, evaluată de un observator independent, și termenul beta press pentru descrierea modului în care este perceput mediul clasei din interior, de către un coparticipant, elev. Rosenshine (1970, 1980) face distincția între măsurarea deducției de „slabă” calitate și a deducției de „bună” calitate a clasei de elevi. Etalonul deducției de slabă calitate abordează fenomene specifice, explicite (ex.: numărul întrebărilor elevilor), pe când etalonul deducției de bună calitate cere celui în cauză să emită o judecată
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
clasei de elevi, evaluată de un observator independent, și termenul beta press pentru descrierea modului în care este perceput mediul clasei din interior, de către un coparticipant, elev. Rosenshine (1970, 1980) face distincția între măsurarea deducției de „slabă” calitate și a deducției de „bună” calitate a clasei de elevi. Etalonul deducției de slabă calitate abordează fenomene specifice, explicite (ex.: numărul întrebărilor elevilor), pe când etalonul deducției de bună calitate cere celui în cauză să emită o judecată de valoare despre înțelesul și natura
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
termenul beta press pentru descrierea modului în care este perceput mediul clasei din interior, de către un coparticipant, elev. Rosenshine (1970, 1980) face distincția între măsurarea deducției de „slabă” calitate și a deducției de „bună” calitate a clasei de elevi. Etalonul deducției de slabă calitate abordează fenomene specifice, explicite (ex.: numărul întrebărilor elevilor), pe când etalonul deducției de bună calitate cere celui în cauză să emită o judecată de valoare despre înțelesul și natura evenimentelor din clasa de elevi (ex.: gradul de amiciție
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de către un coparticipant, elev. Rosenshine (1970, 1980) face distincția între măsurarea deducției de „slabă” calitate și a deducției de „bună” calitate a clasei de elevi. Etalonul deducției de slabă calitate abordează fenomene specifice, explicite (ex.: numărul întrebărilor elevilor), pe când etalonul deducției de bună calitate cere celui în cauză să emită o judecată de valoare despre înțelesul și natura evenimentelor din clasa de elevi (ex.: gradul de amiciție profesor - elevi). De aceea, comparată cu deducția slab calitativă, deducția de calitate este implicată
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
explicite (ex.: numărul întrebărilor elevilor), pe când etalonul deducției de bună calitate cere celui în cauză să emită o judecată de valoare despre înțelesul și natura evenimentelor din clasa de elevi (ex.: gradul de amiciție profesor - elevi). De aceea, comparată cu deducția slab calitativă, deducția de calitate este implicată mai mult în semnificația psihologică pe care o au evenimentele din clasă pentru profesori și pentru elevi. Fraser și Walberg (1981) scot în evidență câteva avantaje prin care măsurările de percepție utilizând „hârtia
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
întrebărilor elevilor), pe când etalonul deducției de bună calitate cere celui în cauză să emită o judecată de valoare despre înțelesul și natura evenimentelor din clasa de elevi (ex.: gradul de amiciție profesor - elevi). De aceea, comparată cu deducția slab calitativă, deducția de calitate este implicată mai mult în semnificația psihologică pe care o au evenimentele din clasă pentru profesori și pentru elevi. Fraser și Walberg (1981) scot în evidență câteva avantaje prin care măsurările de percepție utilizând „hârtia și stiloul” sunt
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
o carte cu 100 de pagini, fiecare cu câte 10 rânduri a câte 10 cuvinte; această carte conține 10 000 de cuvinte. Bineînțeles, nu toate aceste sunt noi și, în plus, credem că cele noi sunt înțelese prin degrabă prin deducție, plecând de la alte cuvinte din frază, iar apoi sunt „adăugate” în memorie. Ceea ce este valabil în privința lecturii și a achiziției de cuvinte este în egală măsură valabil în cazul ascultării, mai ales în cazul micuților care nu știu să citească
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
apropiindu-se de acea metis întruchipată de Ulise și înțeleasă ca inducție fondată pe detalii semnificative”117. Sunt mai multe observațiile pe care le suscită o asemenea poziție. Nu putem trece cu vederea faptul că acest tip de cunoaștere, opus deducției, se situează în opoziție cu cea științifică (logică sau matematică), identificarea unui individ sau reconstrucția unui eveniment făcându-se pe baza unor indicii discrete, marginale, recrutate dintr-o zonă periferică, situată la marginea percepției. Nu suntem departe de ipoteza lui
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
bagaj comprehensiv este inevitabil prezent în faza de analiză și interpretare calitativ-globalistă a unor date statistice. b. Referitor la intuiție, atât de asiduu invocată în viziunea comprehensiunii, ea reprezintă probabil un plus semnificativ față de procesele de cunoaștere numite clasic inducție, deducție, asociere, imaginație etc., ce nu este încă explicat psihofiziologic. Să nu uităm însă că și în științele mai tari se face apel la intuiție (vezi „intuiționismul” în matematică). Din acest punct de vedere, comprehensiunea nu poate fi nicicum opusă modelului
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
stabilității și globalității rezultă cronicitatea și generalitatea deficitelor depresive. Există trei diateze/predispoziții constituționale pentru depresia disperată: 1) stilul de atribuire intern-stabil și global al persoanei pentru evenimentele negative de viață considerate ca importante; 2) tendința generală de a face deducții iraționale în privința consecințelor negative ale evenimentelor negative; 3) tendința generală de a trage concluzii negative despre sine. Au fost identificate trei tipuri de inferențe pe care persoanele le pot face, aceste inferențe modulând măsura în care persoanele dezvoltă sau nu
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]