738 matches
-
învățat, prezența intenționalității și a efortului voluntar. A F 4. Controlul și evaluarea rezultatelor reprezinră o modalitate de realizare a principiului participării active și conștiente a elevului în activitatea de predare, învățare, evaluare. A F 5. Conform principiului intuiției, demesul deductiv, prin intelect se realizează de la concret la abstract. A F 6. Continuitatea evidențiază articularea logică a conținuturilor asimilate în diferite momente temporale. A F 7. Principiul integrării teoriei cu practica exprimă necesitatea ca procesul de formare și însușire a noțiunilor
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
construită să fie validă. Acest tip de abordare cunoscut și ca "general comparativ" sau "model discontinuu" este utilizat în cazul studiului de față (STILES 1977, 94-95). Pentru construirea unui model general comparativ se utilizează analogii generale pentru a genera ipoteze deductive și concluzii cu un caracter generalizator (DAVID, KRAMER 2001, 43). Tipul de raționament logic care stă la baza acestei metode îl constituie deducția analogică. Aceasta are, prin definiție, un caracter generalizator conducând la construirea unor concluzii care stabilesc existența unor
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
și discuție. Studiul de caz se impune astfel ca una dintre cele mai active metode, de mare valoare euristică și aplicativă. În acest sens, ea poate să fie utilizată fie ca suport al cunoașterii inductive, fie ca baza unei cunoașteri deductive (Iucu, 2006). a) În prima ipostază, ea favorizează o confruntare directă cu o situație reală, autentică, cu un „caz de viață” reprezentativ și semnificativ pentru anumite stări de lucruri mai generale, proprii unui sector al cunoașterii sau al acțiunii practice
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
a timpului de instruire, ca elemente dominante ale organizării clasei de elevi din perspectiva unui management instrucțional, se realizează prin analiza următoarelor dimensiuni: sarcina - comună, diferențiată - cantitativ, calitativ; dirijarea instruirii - riguroasă, semiindependentă, independentă; timp - egal, diferențiat; stil de învățare - inductiv, deductiv, practic; motivație - extrinsecă, intrinsecă (Iucu, 2006). 5.4.1. Formele instituționale de organizare a instruiriitc "5.4.1. Formele instituționale de organizare a instruirii" Structurarea și organizarea activităților educaționale sunt privite, în analiza noastră, cu precădere din perspectiva învățământului superior
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
paradox (când faptele au un curs neașteptat). Textul jurnalistic se articulează prin unitatea externă dată de modul în care se realizează înlănțuirea paragrafelor și prin unitatea din interiorul fiecărui paragraf. În practică se conturează diverse modalități de înlănțuire a ideilor: * deductivă (de la general la specific); * inductivă (de la specific la general); * ordonare spațială; * ordonare cronologică; * ordonare combinată; Textul poate fi organizat: 1. secvențial (înlănțuirea unor unități narative cu importanță egală); 2. pe criterii de interes (fiecare temă reprezintă un nucleu în jurul căruia
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
comune a Uniunii Europene Prin această schemă se încearcă a demonstra existența unei legături între "acțiune" și "episteme", elemente care conduc la organizarea cunoașterii în problemele de securitate și apărare comună, din care să reiasă, pe de o parte, metodele deductive de interpretare a acestui domeniu, iar pe de altă parte, să se identifice noi forme de transformare conceptuală cu ajutorul științei. Este vorba despre critica epistemologică de tip constructivist a securității și apărării comune europene, în diferite paradigme, care presupune, atât
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
1966) sugerează că este nevoie de a ajusta ideile omului despre adevăr în raport cu experiența. Mai precis, se subliniază rolul alegerii, deliberării, judecății și interpretării realității sociale de către comunitățile științifice, singurele capabile să ofere un tip de convingere rațională prin modele deductive și inductive. Thomas Kuhn (1970), pragmatist al filosofiei științei, a jucat un rol important în dezvoltarea acestei concepții constructiviste. Apoi Karl Popper (1982) a subliniat rolul așteptărilor în dezvoltarea teoriilor științifice, contribuind la progresul constructivismului în relațiile internaționale. Dar să
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
criteriu de demarcație. S-a conturat o interacțiune între empirie și episteme sau între acțiune și reflecție care conținea diversitatea disciplinelor prin care se organiza cunoașterea: nu numai prin determinarea a priori a unui obiect pozitiv și a unei metode deductive, ci și prin identificarea de forme și stiluri în procesele de transformare reciprocă a experiențelor din știință. Critica epistemologică nu este o simplă reflecție asupra științei; ea devine instrument de progres științific în calitate de organizare interioară a fundamentelor științelor. Drept urmare, epistemologia
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
baza reprezentărilor simbolice ale cunoașterii umane; el exprimă capacitatea spiritului uman de a elabora și transforma reprezentările inteligibile ale fenomenelor de disonanță-consonanță și de a oferi răspunsuri inteligente la problemele care trebuie rezolvate. Abandonând conformitatea de tip formal din logica deductivă formalizată (calitatea formei este "suficientă" pentru a stabili adevărul), specifică principiului rațiunii suficiente, principiul acțiunii inteligente pune în aplicare toate resursele de raționare dialogică atâta timp cât ele sunt reproductibile și se permite construirea de cunoștințe valabile în care modelatorul este investit
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
ale lui Petre Andrei și Ștefan Zeletin, propuneau un model al Școlii românești, adaptat după cel francez. Principiile pedagogice ale celor doi autori erau derivate dintr-o filosofie pozitivistă, al cărei element principal era credința În rațiune și În metoda deductivă 15. Zeletin critica În mod particular faptul că, Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, principalul scop al sistemului românesc de educație fusese să producă birocrați, care să poată ocupa numărul mare de poziții create În noile instituții ale Regatului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
of Iași. From the perspective of the research strategy, given the nature of the topic and, in relation with the methodological aspects of the aimed approach, we emphasize the fact that, in general, we used a mix of research strategies: deductive, inductive, comparative, casuistic, and our analysis manner was predominantly qualitative on five chapters. In the introductory chapter, "Research-development-innovation market. Theoretical approach" we clarify the central concepts of our work: the market of knowledge, the theory of economy based on knowledge
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
care se ocupă de segmente ale sistemului politic, cum sunt partidele sau Parlamentele, sunt în general mai relevante pentru perspectiva comparată decât, să spunem, analizele dedicate ideologiilor. Comparația prin tipuri ideale și prin tipologii empirice Există două tipuri de tipologii: deductive și inductive. Abordarea deductivă constă în construirea unor tipuri abstracte. Max Weber este reprezentantul clasic al acestei metode. Arta de a construi tipuri ideale implică o cunoaștere profundă a realității și o mare capacitate de sinteză. Tipologia lui Max Weber
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
segmente ale sistemului politic, cum sunt partidele sau Parlamentele, sunt în general mai relevante pentru perspectiva comparată decât, să spunem, analizele dedicate ideologiilor. Comparația prin tipuri ideale și prin tipologii empirice Există două tipuri de tipologii: deductive și inductive. Abordarea deductivă constă în construirea unor tipuri abstracte. Max Weber este reprezentantul clasic al acestei metode. Arta de a construi tipuri ideale implică o cunoaștere profundă a realității și o mare capacitate de sinteză. Tipologia lui Max Weber referitoare la cele trei
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
că este nevoie de un alt concept, care să poată fi operaționalizat în cercetarea empirică prin măsurarea graduală a noțiunii de încredere. Așadar, întrebările corecte sunt: câtă încredere, a cui, în ce domeniu? Se pot da multe exemple de tipologii deductive, începând cu Aristotel. Cele mai multe dintre ele rezistă încă în literatura de specialitate (Tonnies: comunitate și societate; Durkheim: solidaritate mecanică și organică; Redfield: societăți rurale și societăți urbane; Parsons a sugerat și el câteva tipologii fecunde, dar extrem de abstracte). Dar în
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
orelor astrale" ale economiei, se simte lipsa unei gîndiri strategice, în special la nivelul guvernelor, aceste "ficțiuni prin care fiecare gîndește că poate trăi pe cheltuielile celorlalți" (Fr. Bastiat). Gîndirea strategică nu poate să se dezvolte în cadrul strîns al logicii deductive (Morin), ansambliste (Castoriadis), pe care epistemologia occidentală a transformat-o într-un instrument absolut de cunoaștere. Ingineria socială și artefactul politic nu sînt cele mai recomandabile instrumente de politică economică. Managementul economic trebuie să integreze noi mijloace: spiritul, contextul, timpul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
la actualizarea textuală la fel cum gândea el, autorul, și să se manifeste din punct de vedere interpretativ la fel cum el însuși s-a manifestat din punct de vedere generativ"4. Dacă pentru semioticianul italian acest joc proiectiv și deductiv între autor și cititor reprezintă o dimensiune intrinsecă a receptării textelor literare, explicabilă și justificabilă prin nivelul de generalitate și de abstractizare pe care se situează teoreticianul, pentru Elvira Sorohan, care se plasează la nivelul lecturii concrete, același joc complementar
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
prin care individul se desprinde de materialul concret, putându-se axa pe abstracțiuni. Pe lângă operarea nuanțată cu clase de obiecte și cu relațiile dintre ele (stadiul anterior), se naște acum posibilitatea operațiilor cu operații. Aceste achiziții permit câștigarea dimensiunii ipotetico - deductive a gândirii, ceea ce are ca urmare inversarea raportului între planurile gnoseologice. Dacă până acum, drumul cunoașterii ducea obligatoriu de la real către posibil, acum posibilul devine categoria supraordonată. Drumul gândirii de la posibil către real este deschis, realul fiind una dintre variante
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
rolurilor sociale . Independența crescândă duce la primele gânduri privind identitatea. Preocuparea față de prezentarea de sine și rolurile de sex este mai mare decât cea pentru orientarea vocațională. Stadiul dezvoltării cognitive: debutul operațiilor formale. Crește abilitatea de analiză mentală, de testare deductivă a ipotezelor. Stadiul dezvoltării morale: tranziția către moralitatea cooperării. Crește posibilitatea de a gândi regulile drept înțelegeri mutuale flexibile. Regulile ”oficiale” sunt încă ascultate din respect față de autoritate sau din dorința de a-i impresiona pe ceilalți. Factori generali în
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
înaintea dorinței de succes (note bune, obținerea diferitelor forme de apreciere, prestigiu). III.2.5 Studiul documentelor școlare și al produselor activității. Am analizat sistematic lucrări de control, teze, compuneri, creații literare, desene, scrisori, portofolii pentru a obține în mod deductiv date asupra diferitelor procese și însușiri psihice. Astfel, având în vedere calitatea execuției, conștiinciozitatea în realizare, persistența în activitate, dorința de a desăvârși lucrarea am dedus nivelul de dezvoltare al intereselor, aptitudinilor speciale, al aspirațiilor profesionale, dorința de autorealizare care
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
un tip de comportament necesar într-o lume văzută ca o scenă și, în raport cu care, noțiunea de realitate nu ar avea nicio semnificație în contextul imaginilor, deoarece, în cazul lor, imaginarul ar înlocui realul 193. Însă, această poziție este, clar, deductivă, câtă vreme raționamentul pleacă dinspre imagini înspre realitate, punând în discuție ruperea imaginilor de această realitate pe baza unei oarecare autonomii a celor dintâi, în timp ce poziția descrisă anterior este, oarecum, inductivă, câtă vreme imaginile sunt doar o modalitate de a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
O diferență semnificativă ține de tiparul discursiv după care se organizează informația. Tiparul discursiv reprezintă modul de organizare și prezentare a datelor într-un text (scris sau oral), de obicei monologal. Există două tipare discursive fundamentale: tiparul inductiv și tiparul deductiv. Tiparul inductiv se bazează pe acumularea de date pentru formularea, în final, a unei concluzii (A+B+C+D→E). Tiparul deductiv se bazează pe exprimarea ideii generale, a tezei la începutul textului, urmând ca aceasta să fie detaliată ulterior
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
într-un text (scris sau oral), de obicei monologal. Există două tipare discursive fundamentale: tiparul inductiv și tiparul deductiv. Tiparul inductiv se bazează pe acumularea de date pentru formularea, în final, a unei concluzii (A+B+C+D→E). Tiparul deductiv se bazează pe exprimarea ideii generale, a tezei la începutul textului, urmând ca aceasta să fie detaliată ulterior în cadrul discursului (A→B+C+D+E). Următoarele două texte exemplifică, primul, tiparul inductiv, cel de al doilea, tiparul deductiv: În cea
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
E). Tiparul deductiv se bazează pe exprimarea ideii generale, a tezei la începutul textului, urmând ca aceasta să fie detaliată ulterior în cadrul discursului (A→B+C+D+E). Următoarele două texte exemplifică, primul, tiparul inductiv, cel de al doilea, tiparul deductiv: În cea mai mare parte, producția este asigurată de China. Nu suntem încă siguri de reacția Guvernului. Efectul reclamelor TV nu este în totalitate previzibil. Problemele ar trebui tratate cu oarecare precauție. Ar fi poate mai bine să mai așteptăm
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de către ascultător/cititor. Diferă însă locul din text unde cititorul găsește esențializată ideea centrală asupra căreia este solicitat să-și concentreze atenția: în cazul tiparelor inductive, atenția se concentrează la sfârșitul textului, acolo unde este formulată concluzia; în cazul tiparelor deductive, atenția se concentrează la începutul textului, acolo unde este formulată teza. Cultura japoneză, de pildă, preferă patternurile inductive, în timp ce cultura americană, pe cele deductive. Cele două tipare de discurs se asociază de obicei cu două stiluri distincte: stilul retoric (sofisticat
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
tiparelor inductive, atenția se concentrează la sfârșitul textului, acolo unde este formulată concluzia; în cazul tiparelor deductive, atenția se concentrează la începutul textului, acolo unde este formulată teza. Cultura japoneză, de pildă, preferă patternurile inductive, în timp ce cultura americană, pe cele deductive. Cele două tipare de discurs se asociază de obicei cu două stiluri distincte: stilul retoric (sofisticat, amplu, controlat, [auto]reflexiv, colectivist, respectând distanțele ierarhice, orientat spre autoexprimare și relația dintre interlocutori) și, la antipod, stilul utilitarist, non-retoric (clar, concis, sincer
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]