759 matches
-
elemente de studiu. Legată de caracterul experimental al fizicii este și învățarea prin analogie și modelare, în care accesul la fenomen și la proces este mediat spre a fi astfel mai facil. Ca știință exactă, fizica recurge permanent la raționamentul deductiv și la cel inductiv, elevii trebuind să-și perfecționeze și învățarea prin deducție, ca și cea prin sinteză inductivă. Sistematizarea și structurarea logică a elementelor de conținut determină și învățarea ierarhică a cunoștințelor de fizică, în care elevul urmează să
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
pedagogică, în măsura în care se dispune de materialele necesare și se evită analogiile negative. II.3.5. Învățarea prin deducție Deducția este forma principală de raționament, în care gândirea operează exclusiv în planul conceptelor, iar concluzia decurge ca necesitate din premize. Raționamentul deductiv stă la baza construcției tuturor demersurilor științifice, iar materiile școlare, mai ales cele corespunzătoare științelor exacte, folosesc mult acest raționament. Ca formă fundamentală de raționament, deducția servește în școală, mai întâi la matematică, începând cu clasele primare. Învățarea prin deducție
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
și fenomenelor; noțiunile fizice care descriu aceste obiecte și fenomene, prelucrarea mintală a informațiilor furnizate de lumea exterioară, se obține în planul conceptelor. Procesul de gândire permite ca, pornind de la anumite premize, să se obțină în mod univoc, prin raționament deductiv, concluziile ce se impun cu necesitate. Ca bază a raționamentului științific, inclusiv de fizică, alături de alte forme de învățare se folosește și cea prin deducție, deoarece legile, relațiile cantitative, dependențele funcționale dintre parametrii fizici, se obțin în general prin raționament
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
concluziile ce se impun cu necesitate. Ca bază a raționamentului științific, inclusiv de fizică, alături de alte forme de învățare se folosește și cea prin deducție, deoarece legile, relațiile cantitative, dependențele funcționale dintre parametrii fizici, se obțin în general prin raționament deductiv. Alături de ceilalți profesori din școală, cel de fizică trebuie să urmărească permanent ca elevii să asimileze corect această formă logică de învățare, ce facilitează însușirea materialului, dovedit fiind că memorarea unei informații cu sens, înțelese de elev, este mai stabilă
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
formă logică de învățare, ce facilitează însușirea materialului, dovedit fiind că memorarea unei informații cu sens, înțelese de elev, este mai stabilă în timp, având o reactualizare promptă. Pe măsură ce elevii își însușesc conținutul fizicii, ei folosesc tot mai mult raționamentul deductiv și constată că teoriile fizice au la bază fie un model simplificat, fie o serie de aproximări ale fenomenelor studiate, toate acestea obținute prin prelucrarea adecvată a materialului experimental. Apoi prin raționament, inclusiv cel deductiv, se obțin relațiile cantitative și
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
folosesc tot mai mult raționamentul deductiv și constată că teoriile fizice au la bază fie un model simplificat, fie o serie de aproximări ale fenomenelor studiate, toate acestea obținute prin prelucrarea adecvată a materialului experimental. Apoi prin raționament, inclusiv cel deductiv, se obțin relațiile cantitative și legitățile clasei de fenomene studiate; concluziile teoretice sunt validate sau infirmate prin confruntarea lor cu datele experimentale, teoria și practica fiind puternic corelate, la toate nivelele de cunoaștere. II.3.6. Învățarea prin sinteză inductivă
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
de la particular spre general și consideră că o proprietate dovedită pe câteva exemplare ale unei mulțimi de obiecte, poate fi, în anumite condiții, atribuită și celorlalte elemente ale mulțimii date. Acest tip de raționament, deși mai puțin riguros decât cel deductiv, este mult folosit în științele experimentale, inclusiv la fizică; aceasta deoarece experimentatorul este constrâns să ia în studiu un număr redus de încercări și prelucrări cerute de investigarea respectivă. Raționamentul inductiv este mai puțin riguros și eficient decât cel deductiv
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
deductiv, este mult folosit în științele experimentale, inclusiv la fizică; aceasta deoarece experimentatorul este constrâns să ia în studiu un număr redus de încercări și prelucrări cerute de investigarea respectivă. Raționamentul inductiv este mai puțin riguros și eficient decât cel deductiv întrucât trecerea de la particular la general comportă riscul erorii, această generalizare fiind acceptată în lipsă de ceva mai bun. În învățarea școlară a fizicii, raționamentul inductiv este asociat metodelor intuitive de învățare și cunoaștere, prin care elevii observă fenomenul prezentat
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
dezvolta ancheta în jurul social-democrației europene. Vom analiza morfologia extraparlamentară a acesteia, precum și politicile sale de ocupare a forței de muncă și de luptă împotriva șomajului. Pentru a duce la bun sfîrșit acest proiect, am folosit, pe de o parte, metodele deductivă, calitativă și cantitativă. Pe de altă parte, am adunat date documentare, am purtat discuții centrate pe subiect și am făcut trimiteri la literatura academică. 1.1. Despre interesul studiului partidelor europene Abordarea fenomenului partinic european ne duce cu gîndul la
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
moralei de politică, respingerea științei politice ca studiu al "atmosferei epocii", folosirea conceptelor pentru care trebuie precizată semnificația alegerii, pericolul sensului comun, depășirea aparențelor, pericolul anacronismului și adoptarea unei atitudini științifice. 1.3.1. Metodele 1.3.1.1. Metoda deductivă plecînd de la cadrele conceptuale Metoda noastră este, în esență, deductivă, în sensul că "pune accent pe ideea de a trage concluzii din principiile de bază printr-un proces de analiză conceptuală și de reflecții"56. Am hotărît să facem față
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
epocii", folosirea conceptelor pentru care trebuie precizată semnificația alegerii, pericolul sensului comun, depășirea aparențelor, pericolul anacronismului și adoptarea unei atitudini științifice. 1.3.1. Metodele 1.3.1.1. Metoda deductivă plecînd de la cadrele conceptuale Metoda noastră este, în esență, deductivă, în sensul că "pune accent pe ideea de a trage concluzii din principiile de bază printr-un proces de analiză conceptuală și de reflecții"56. Am hotărît să facem față acestei provocări teoretice alegînd cadrul conceptual dintre diferitele tipuri de
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
confruntării sistemului nostru de ipoteze, căci "coroborarea poate și "să vină de sus"; adică dinspre ipotezele sau teoriile mai înglobante, care implică ipoteza dată, cu care alte fapte se coroborează independent"66. Cu alte cuvinte, este vorba despre coroborarea teoretică deductivă, al cărei principiu este sprijinit de Carl Hempel. Rezultatul testării unei ipoteze îi poate fi favorabil sau nefavorabil. În cazul în care-i este favorabil, avem de-a face cu o "coroborare mai mult sau mai puțin probantă"67. Dintr-
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
nu e descoperită încă. Adevărul că luna și schimbă fața de 4x12 [ori] pe an era exact în anticitate fără ca cineva să fi descoperite legile generale ale lui Galilei, din care aceste schimbări s-ar fi putut esplica în mod deductiv. Era un adevăr câștigat pe cale inductivă, prin esperiență. [... ] ["DACĂ NU PRICEPEM CEVA"] 2267 Și, dacă nu pricepem ceva, să zicem mai bine că nu pricepem, decât să-i dăm o esplicare falsă. ["LINIA E COMPUSĂ DIN PUNCTE?... "] 2255 Linia e
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
divinația inductivă sau artificială, constând în interpretarea semnelor divine (forme indirecte de manifestare a divinității pe baza deprinderii formate și perpetuate prin observație și experiență, care duseseră la constituirea unei arte divinatorii, oionistiké (téchne)"55. Împărțirea divinației în două categorii (deductivă și intuitivă) este de origine greco-romană și a făcut carieră în timp, fiind invocată de numeroși antropologi, etnologi și specialiști ai fenomenului religios. Clasificarea platoniciană a fost apoi preluată și a rezistat până în zilele noastre. Cele mai importante lucrări 56
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
substantivul pe care îl determină sau complementul de verb, pentru a nu se desface legătura dintre părțile principale de propoziție și cuvântul pe care îl determină. Când informația esențială este transmisă preponderent verbal avem de-a face cu o strategie deductivă prin care o noțiune este însușită grație punerii în ecuație cu alte noțiuni cunoscute, care-i împrumută sensul; totodată conținutul se delimitează mai clar prin exemple de contrast. Important este ca noi să reușim să stabilim o corelație justă între
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
noțiune este însușită grație punerii în ecuație cu alte noțiuni cunoscute, care-i împrumută sensul; totodată conținutul se delimitează mai clar prin exemple de contrast. Important este ca noi să reușim să stabilim o corelație justă între comunicarea verbală Ăstrategia deductivă) și aprecierea cu exemple Ăstrategia inductivă), în cadrul fiecărei lecții. Astfel, după ce și-a însușit cunoștințele teoretice despre pronumele personal, după ce a înțeles regulile scrierii formelor neaccentuate, după multe exerciții, supunându și scrisul mai mult timp controlului direct al conștiinței, elevul
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
trei i, am efectuat exerciții variate. Modalitatea adoptată a fost dirijarea frontală permanentă care constă în exerciții întocmite de învățător într-o ordine și dozare bine gândită. Elevii primesc indicații cu privire la modul de lucru, apoi își modelează acțiunile după raționamentul deductiv al conducătorului. În astfel de lecții folosesc exerciții tradiționale și structurale, soluții de descoperit prin investigație personală, situații problemă. Am folosit jocul didactic pentru că acesta oferă elevului posibilitatea să caute soluții, să descopere regulile învățate făcând exerciții de scriere, iar
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
aplice întocmai, fără nicio abatere, consecvent, în orice împrejurare. În formarea deprinderilor de scriere corectă am ținut seama în mod frecvent că operarea cu noțiuni abstracte, stabilirea de reguli care se realizează în învățământul modern, atât pe cale inductivă, cât și deductivă, înseamnă de fapt, trecerea gândirii elevilor de la stadiul reflectării concretului spre reflectarea abstractă generalizată. Ei compară, diferențiază, analizează, clasifică, sintetizează, generalizează, adică realizează diferite operații de gândire în cadrul exercițiilor date spre rezolvare, a exercițiilor joc, ale jocurilor didactice. În organizarea
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
întâmplător această parte începe cu o definiție, adică un enunț pe al cărui sens, unanim acceptat, se sprijină toată demonstrația ulterioară. Definiția, fundamentându-se pe un consens științific general, are un statut de probă irefutabilă în discursul polemic eminescian. Raționamentul deductiv ulterior este segmențial atașat definiției, prin conectori de consecință, de pildă "prin urmare", "dară" sau concluzivi: "astfel", "căci", "iată", "se vede că", asigurând coerența textuală și întărind silogismul. Această strategie discursivă o întâlnim foarte des în publicistica polemică la Eminescu
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
construită să fie validă. Acest tip de abordare cunoscut și ca "general comparativ" sau "model discontinuu" este utilizat în cazul studiului de față (STILES 1977, 94-95). Pentru construirea unui model general comparativ se utilizează analogii generale pentru a genera ipoteze deductive și concluzii cu un caracter generalizator (DAVID, KRAMER 2001, 43). Tipul de raționament logic care stă la baza acestei metode îl constituie deducția analogică. Aceasta are, prin definiție, un caracter generalizator conducând la construirea unor concluzii care stabilesc existența unor
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
se calculează pornind de la veniturile și cheltuielile gestiunii curente susceptibile de a se transforma imediat sau la termen, În fluxuri de trezorerie. Evaluarea capacității de autofinanțare pornind de la contul de rezultate se poate realiza cu ajutorul a două metode echivalente: metoda deductivă și metoda adițională. O reprezentare schematică privind determinarea CAF pe baza contului de rezultate este prezentată În figura 4.5: 222 Dragotă N., Considerații privind modul de calcul al soldurilor intermediare de gestiune și al capacității de autofinanțare În România
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
În România, Revista Finanțe. Bănci. Asigurări, nr. 6, iunie 2001, p. 23 326 Figura nr. 4.5 Determinarea capacității de autofinanțare Sursa: Vintilă G., Gestiunea financiară a Întreprinderii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997, p. 94 În cazul aplicării metodei deductivă, capacitatea de autofinanțare este calculată ca diferență Între veniturile Încasabile (corespunzătoare unor Încasări efective sau viitoare) și cheltuieli plătibile (corespunzătoare unor plăți efective sau viitoare). Această metodă pornește de la definiția logică a capacității de autofinanțare a firmei, obținută pe baza
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
EBE se adaugă toate veniturile susceptibile de a fi Încasate (de exploatare, financiare, excepționale) și se scad toate cheltuielile susceptibile a fi plătite. CAF = EBE + Alte venituri Încasate (fără venituri din cesiuni) - Alte cheltuieli plătibile (4.40) Prin urmare, metoda deductivă, denumită și „diferențială” sau „substractivă”223, arată modalitatea de constituire a capacității de autofinanțare. Pornind tot de la modul de calcul, unii autori mai denumesc această metodă „descendentă” sau „metoda scăderii”224. Într-un sistem bazat pe cascada SIG, capacitatea de
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
EBE, deoarece este influențată de amortizare, provizioane și impozitul pe profit. Din procedura de calcul se observă că aceste elemente sunt deductibile, iar ultimul care se scade este tocmai impozitul pe profit. În compensare, Însă, se poate spune că metoda deductivă cuprinde În calcul toate elementele care generează fluxurile de lichidități ale Întreprinderii. Prin limitele și avantajele lor, aceste două noțiuni (EBE și CAF) devin complementare și nicidecum exclusive. Astfel, pentru ca indicatorul calculat să aibă relevanță din punct de vedere al
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
fiecare persoană umană există o posibilă sursă a cunoașterii, lumina intelectului agent, prin care principiile universale ale întregii cunoas teri, cum ar fi principiul non contradicției sau principiul terțului exclus, sunt cunoscute în mod natural, fără a apela la procedee deductive sau inductive. Așadar, nu avem nevoie de o iluminare a intelectului pe parcursul desfășurării procesului de cunoaștere, ci este suficientă iluminarea inițială a intelectului. Pentru miza acestui volum, este necesar să clarific cum anume poate fi înțeleasă operația de iluminare și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]