54,634 matches
-
în explicații sociologice care derivă națiunile și naționalismul din condițiile socio-politice ale modernității, folosind o metodă ce utilizează date din lumea recentă și contemporană. În toate orientările amintite s-au formulat definiții ale naționalismului. Combinând elementele moderniste cu cele ale definițiilor postmoderne, Smith 9 definește naționalismul drept "mișcarea ideologică pentru obținerea și menținerea autoguvernării și independenței în numele unui grup ai cărui membri consideră că ea constituie o "națiune" reală sau potențială". Și, realizând o sinteză a tuturor orientărilor pe care le-
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
că un intreg" (conform Dicționarului Academiei Spaniole Regale); ansamblul cetățenilor a caror suveranitate colectivă instituia statul că "un intreg indivizibil" (după John J. Lalor (ed.), Cyclopedia of Political Science, 1889). Analizând încercările de definire a națiunii, Hobsbawm 12 constată existența definițiilor obiective (care privesc națiunea prin elemente precum teritoriu, apartenența etnică, cultura, limba, istorie) și a celor subiective, în două variante: colectivă (în maniera lui Renan, ce definește națiunea că un "plebiscit zilnic") și individuală (în maniera marxiștilor austrieci, pentru care
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
fiind "o stare de a fi". Principiile națiunii sunt considerate a fi cele ale "legăturilor ancestrale și culturii autentice". În fond, pe aceste două direcții s-au desfășurat dezbaterile pe tema națiunii. Un modernist precum Hobsbawm observa că, în majoritatea definițiilor din secolul al XIX-lea, elementul etnie nu era văzut ca fiind esențial pentru că o comunitate să fie socotita drept o națiune. El are în vedere sensul pe care l-a impus Revoluția franceză, citându-l pe Maurice Block 14
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
își recunoaște identitatea în istoria, gloria și sacrificiile comune - fapt la care trebuie să adăugăm că o istorie comună este de regulă doar într-o anumită măsură reală, fiind mai degrabă o istorie imaginata, construită". În aceeași direcție putem aminti definiția națiunii dată de către David Miller 19, în concepția căruia există cinci caracteristici ale națiunii că și comunitate: este constituită din credințe împărtășite și angajare reciprocă; extinsă de-a lungul istoriei; cu caracter activ; legată de un anumit teritoriu și diferențiată
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Sophia lui Isus Christos și Faptele lui Petru) și 3) cele 13 codice găsite în decembrie 1945 la Nag Hammadi, aflate astăzi în proprietatea muzeului copt din Cairo. În ciuda dificultății de care se izbește încercarea de a da gnosticismului o definiție precisă, o trăsătură distinctivă recunoscută de specialiști se regăsește chiar în termenul din care se trage numele curentului: gnosis. Se poate considera drept gnostic orice credincios care are convingerea că misterul divin poate fi descifrat printr-o cunoaștere inițiatică, printr-
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
frumusețea efemeră și în spectacolul reprezentării diurne. Dacă sfîrșitul sec. XVIII și începutul sec. XIX păstrează încă ambiguitatea icoană-portret, dacă reprezentarea sumară și poza statică se împletesc involuntar și naiv cu efortul de particularizare somatică și, uneori, chiar cu încercarea definiției psihologice, mijlocul și sfîrșitul sec. XIX operează o separație semnificativă, deși nu categorică, între cele două tendințe majore. Pictura de șevalet și, ceva mai tîrziu, sculptura - acest gen ca și necunoscut în spațiul postbizantin și în sfera de influență a
"Te făcuși vornic, mișele" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10545_a_11870]
-
Principala problemă care se pune este legată de capacitatea de comprehensiune, de înțelegere din punct de vedere psihologic, înțelegere care să fie legată doar de abilitățile empatice, de transpunere în psihologia celuilalt . Din perspectiva acestei chestiuni, au fost date diverse definiții empatiei și anume: R. Dymond spune că empatia este un proces care presupune un ,,transport” prin intermediul imaginației în gândirea, sentimentele sau acțiunile altora (R. Dymond, „Personality and Empathy”, în Journal of Consulting Psychology, no 14, 1950; apud. R. Gherghinescu, Anotimpurile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
simți trebuințele, aspirațiile, frustrările, bucuriile, supărările, anxietățile, durerile, foamea altora, ca și cum ar fi ale lui proprii” (K. B. Clark, ,,Empathy. A Neglected Topic în Psychological Research”, în American Psychologist, vol. 35, 1980; apud R. Gherghinescu, op. cît., p. 28). Toate definițiile anterior enumerate au în comun transpoziția în psihologia altuia prin intermediul căreia apare un anumit tip de înțelegere atitudinala. Prin transpunerea cuiva în situația unei alte persoane, in viata de zi cu zi, este evident că persoana respectivă dobândește acel mod
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
parțial, în civilizația așa-zis „modern-contemporană”. Aici, în cartea lui DAN SANDU, se semnalează, cu o subtilitate amară, elemente reiterate (ba, chiar hiperbolizate!), în prezentul „contemporan”, ale unei „civilizații” pe care doar fraierii o mai considera ca fiind „definitiv revoluta”... ...Definiția pentru Samsara sau samsara : “ciclul de reincarnări sau renașteri din hinduism, budism, jainism, și alte religii înrudite cu acestea. Termenul de „samsara” este strâns legat de noțiunile de „avidya” și „karman”. Samsara desemnează circuitul existenței în lume pe baza formulei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cine trăiește finitudinea și ajunge în ipostaza de poet, cuvantul trebuie să fie geneză ființei. Dar, oare, se observă că suntem în spațiul intelectului, sub soarele viu al amiezii spiritului și vieții, unde legile sunt trasate și făcute prin litera definiției și a necruțătorului trebuie!? Intermezzo 1. Pentru Marian Barbu, 2004 este un an de coliziuni. Să ne imaginăm un copac ajuns la maturitatea deplină și încărcat cu fructe. Cu rădăcinile întinse prin pământ, aidoma cât coroanei, care extrag seva, o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
sînt mărturia omului în ceea ce privește existența lui Dumnezeu și nu doar a lumii". Această tendință către nelimitarea divină, către o libertate ce-și află sorgintea în ecuația subiectivă, intimă, a fiecărui artist cu opera sa poate fi coroborată și cu celebra definiție kantiană a frumosului drept "ceea ce place în mod universal fără concept". Dimensiune capitală a vieții religioase, sacrul se manifestă în cîmpul estetic prin înzestrarea obiectelor cu sensuri pe care nu le posedă lumea profană, cu o aură ocultă. Se instituie
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
care s-a produs doar atunci cînd "șefii" au socotit că e cazul, și a avut caracterul unei "dări afară", am reintrat în condiția obișnuită oricărui compatriot. Cu două circumstanțe agravante: una, legată de statutul meu de intelectual, suspectabil prin definiție, a doua, mult mai serioasă, ținînd de propria-mi biografie. Îngăduiți-mi, aici, o paranteză. În urmă cu circa trei ani am aflat, cu stupoare, dintr-o culegere de acte din arhivele Securității, publicate de Teșu Solomovici, de existența unui
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
Românul e un angajat... dezangajat Pe vremuri, se zicea că muncim de frică. Acum muncim (cînd muncim...) de rușine? Concluziile mele sugerează că da: muncim de rușinea celorlalți, cel puțin în sectorul de servicii în care muncim pentru ceilalți, prin definiție. Personal, asta nu îmi ridică probleme etice. În ultimii ani asistăm în Vest la o evoluție a relațiilor de muncă ideale din firme spre relații mai personale - deci, avem vîntul în pupa. Modelul fordist axat pe diviziunea strictă a muncii
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
Principala problemă care se pune este legată de capacitatea de comprehensiune, de înțelegere din punct de vedere psihologic, înțelegere care să fie legată doar de abilitățile empatice, de transpunere în psihologia celuilalt . Din perspectiva acestei chestiuni, au fost date diverse definiții empatiei și anume: R. Dymond spune că empatia este un proces care presupune un ,,transport” prin intermediul imaginației în gândirea, sentimentele sau acțiunile altora (R. Dymond, „Personality and Empathy”, în Journal of Consulting Psychology, no 14, 1950; apud. R. Gherghinescu, Anotimpurile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
simți trebuințele, aspirațiile, frustrările, bucuriile, supărările, anxietățile, durerile, foamea altora, ca și cum ar fi ale lui proprii” (K. B. Clark, ,,Empathy. A Neglected Topic în Psychological Research”, în American Psychologist, vol. 35, 1980; apud R. Gherghinescu, op. cît., p. 28). Toate definițiile anterior enumerate au în comun transpoziția în psihologia altuia prin intermediul căreia apare un anumit tip de înțelegere atitudinala. Prin transpunerea cuiva în situația unei alte persoane, in viata de zi cu zi, este evident că persoana respectivă dobândește acel mod
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
parțial, în civilizația așa-zis „modern-contemporană”. Aici, în cartea lui DAN SANDU, se semnalează, cu o subtilitate amară, elemente reiterate (ba, chiar hiperbolizate!), în prezentul „contemporan”, ale unei „civilizații” pe care doar fraierii o mai considera ca fiind „definitiv revoluta”... ...Definiția pentru Samsara sau samsara : “ciclul de reincarnări sau renașteri din hinduism, budism, jainism, și alte religii înrudite cu acestea. Termenul de „samsara” este strâns legat de noțiunile de „avidya” și „karman”. Samsara desemnează circuitul existenței în lume pe baza formulei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cine trăiește finitudinea și ajunge în ipostaza de poet, cuvantul trebuie să fie geneză ființei. Dar, oare, se observă că suntem în spațiul intelectului, sub soarele viu al amiezii spiritului și vieții, unde legile sunt trasate și făcute prin litera definiției și a necruțătorului trebuie!? Intermezzo 1. Pentru Marian Barbu, 2004 este un an de coliziuni. Să ne imaginăm un copac ajuns la maturitatea deplină și încărcat cu fructe. Cu rădăcinile întinse prin pământ, aidoma cât coroanei, care extrag seva, o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ci un act<footnote Pr. Prof. Ilie Moldovan, Darul sfânt al vieții și combaterea păcatelor împotriva acestuia, Edit. Institutului Biblic și de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române, București, 1997, p. 43. footnote>. Consultând Dicționarul explicativ al limbii române, găsim următoarea definiție dată avortului: avort = întrerupere accidentală sau provocată a gravidității înainte ca fătul să poată trăi în afara organismului matern<footnote Academia Română, Institutul de lingvistică Iorgu Iordan, Dicționarul explicativ al limbii române, Ediția a II-a, Edit. Univers Enciclopedic, București, 1998, p.
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
gravidității înainte ca fătul să poată trăi în afara organismului matern<footnote Academia Română, Institutul de lingvistică Iorgu Iordan, Dicționarul explicativ al limbii române, Ediția a II-a, Edit. Univers Enciclopedic, București, 1998, p. 78. footnote>. S-au dat o sumedenie de definiții avortului, în diferite dicționare. Mai redăm doar una: avort = întrerupere a sarcinii în urma expulsiei spontane sau provocate a fătului din cavitatea uterină înainte ca acesta să poată trăi în afara organismului matern<footnote Dicționar enciclopedic, ediția a V-a, revizuită și
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
spre apofatic, semnalizat de marcajele apofatice grigoriene, cum ar fi întunericul și diversele expresii oximoronice: mireasa se află într-o stare de perfecțiune, dar încă la chiar începutul călătoriei sale; ea cunoaște prin necunoaștere; înțelege prin înțelegerea credinței ceea ce prin definiție nu poate fi niciodată înțeles. Mai mult, vedem cum dorința, atrasă și amplificată se mută nu numai în întunericul apofatic, dar chiar dincolo de gândurile care par corecte pentru uniunea prin credință cu Preaiubitul. Într-adevăr, înțelegerea incomprehensibilă a uniunii prin
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
pentru că o astfel de persoană s-a avântat în nedeterminat și în infinit. Dorința după Dumnezeu este satisfăcută permanent și totuși niciodată satisfăcută, pentru că satisfacerea dorinței duce la o și mai mare sau mai înflăcărată dorință după Dumnezeu. Astfel avem definiția spiritului creat: „Dorința eternă de a poseda mai deplin frumusețea înseamnă poate perfecțiunea (τελειότης) naturii umane”<footnote Ibidem, col. 301C. footnote>. Aceasta este o definiție destul de dinamică. Deocamdată este suficient să înțelegem că infinitatea spiritului creat se opune inevitabil infinității
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
dorinței duce la o și mai mare sau mai înflăcărată dorință după Dumnezeu. Astfel avem definiția spiritului creat: „Dorința eternă de a poseda mai deplin frumusețea înseamnă poate perfecțiunea (τελειότης) naturii umane”<footnote Ibidem, col. 301C. footnote>. Aceasta este o definiție destul de dinamică. Deocamdată este suficient să înțelegem că infinitatea spiritului creat se opune inevitabil infinității materiei, care reprezintă infinitatea numărului, a goliciunii (κένωμα καὶ οὐδέν), a timpului și, prin acestea, a finitului însuși, așa cum se opune el infinitului necreat, „care
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
burueni al literelor noastre; nu se ară, nu se sapă din răsputeri, nu se plivește... Oare cîți din candidații la bacalaureat vor fi simțit parfumul arhaic din slova cronicarilor noștri, ca o livănțică moartă între chilimuri bătrînești?... La filosofie, iarăși, definiții, formule și clasificări în vid. Un candidat sau o candidată poate diserta mulțumitor despre judecăți sau sentimentul estetic, dar dacă-i ceri să le aplice la un text ce-l are sub ochi, tace ori răspunde cu anul și locul
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
pe care îl capătă acest dialog; «a avea stil» nu înseamnă a-l adopta (s.n. - O.G.), ci a accede la el ca mod deplin de manifestare a singularității tale ca artist.”<footnote Ibidem, p. 197. footnote> Și atunci, chiar dacă definiția stilului în formularea lui Leonard B. Meyer îi conține pe amândoi compozitorii, pe Bach și pe Beethoven, în fapt este vorba despre două accepțiuni diferite ale fenomenului stilistic și care necesită formulări separate pentru a le releva specificul într-un
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Bach și pe Beethoven, în fapt este vorba despre două accepțiuni diferite ale fenomenului stilistic și care necesită formulări separate pentru a le releva specificul într-un mod corespunzător. Cu alte cuvinte, pentru fiecare compozitor trebuie elaborată și aplicată o definiție specifică a accepțiunii termenului „stil”, în concordanță cu epoca în care a trăit și a compus, spre exemplu, Bach sau Beethoven. Este firesc să nu-i putem aplica lui Bach definiția lui Buffon - „Stilul este omul” -, deoarece, în cazul lui
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]