23,548 matches
-
mai puțin ieftine constituie universul acestei poezii. Ci mai degrabă contrariul lor, adică discreția, finețea, profunzimea și, mai ales, nota cu adevărat distinctivă a poeziei autentice: harul poetic". Observ aici o contradicție: între ghilimelele ironice aplicate "așa-zisului Ťoptzecismť" și definirea lui destul de exactă. Or, dacă poetica generației '80 a fost cristalizată și apoi exploatată, nu văd sensul relativizării ei de către Mihai Ursachi, care se exprimă - e adevărat - ca un poet, nu ca un critic literar. A scrie despre versurile Marianei
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
a asimilat și a dezvoltat în cel mai înalt grad experiența marilor sale modele. Iar aceasta până târziu spre mijlocul veacului trecut. Romantismul de tip verdian și tentația realismului de natură veristă se constituie la Cilea în mijloace prețioase, utile definirii unui discurs de un impresionant dinamism muzical dramatic. Pe de altă parte, nu poți să nu observi faptul că toate marile personalități ale muzicii italiene de secol XIX, de început de secol XX, de la Rossini la Verdi și Puccini manifestă
O capodoperă puțin cunoscută la noi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8792_a_10117]
-
pe mutilările de tot felul, pe handicapul emoțional pe care îl are. El nu poate fi salvat. Textul lui Bernhard este decupat cinematografic de regizor. Momente de non-verbal alternează cu acelea în care verbul este pus pe un tron al definirii mesajului despre creație și creator, despre întunericul vieții. Galgoțiu optează pentru cinicul morbid. Vîntul, valsul, poeticul, luminile FABULOASE făcute de regizor, tăcerile grele, zborul pescărușilor aduc pe scenă ceva din fiorul lui Fellini, din rigoarea lui Vlad Mugur, din neliniștea
Pavilionul de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8791_a_10116]
-
teritoriu permanent deschis unor noi explorări, menite să descopere elemente neștiute, să completeze și să nuanțeze datele cunoscute, să rectifice pe cele perpetuate eronat, să scoată la lumină manuscrise inedite, scrisori, documente oficiale și particulare etc., toate acestea contribuind la definirea mai exactă a unei personalități creatoare, la înțelegerea mai aprofundată a operei sale. Să ne amintim numai faptul că, timp de peste două decenii, până la rușinoasă ei privatizare, Editura Minerva a publicat, în prestigioasa colecție de "Documente literare", un număr enorm
Contribuții de istorie literară by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8812_a_10137]
-
mod de abordare a textului literar, în învățămîntul de toate gradele, cu speranța că el își va croi drum și în critica literară. Căci, în ciuda aparaturii, ce poate apărea uneori sofisticată, autoarea reușește performanța de a clasiciza întregul sistem prin definirea componentelor sale și prin limpezirea structurilor ce-l alcătuiesc. Contribuția e dublă: la nivel teoretic și la cel aplicat, acesta cuprinzînd întreaga evoluție a descrierii, de la cronicari la postmodernii optzeciști. Cunoașterea textelor, alegerea și analiza acestora sînt remarcabile, iar lectura
Prozatorii români şi descrierea by Paul Miclău () [Corola-journal/Journalistic/9878_a_11203]
-
viziune închegată asupra profilului intelectual și moral al lui Mihail Sebastian, așa cum se conturează acesta din reacțiile la orientările spațiului cultural în care se mișca, din lecturile ce i-au amprentat evoluția, din gusturile literare, dar și din preocuparea pentru definirea profilului noii generații și, implicit, a locului său în cadrul acesteia. Generatia '27 a fost, de departe, cea mai controversată generație din cultura română, a cărei receptare a oscilat și continuă să oscileze între superlativ și contestare vehementă, atitudini provocate, printre
Nonconformistul Mihail Sebastian by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9890_a_11215]
-
retribuția bănească... și cadrele deveniseră la un moment dat serviciul personal. Circulația reală a cuvîntului era demonstrată, oricum, de prezența derivatului cadrist, înregistrat de DEX-S cu aceeași (evident falsă) mențiune (semnalînd utopia modificării limbii prin decrete) - și cu o definire destul de neutră: "funcționar în serviciul de cadre al unei instituții sau întreprinderi". Sensul depreciativ (legat de dosarele politice și de securitate), mai evident la adjectivul corespunzător ("obiceiuri cadriste") a fost bine reprezentat în limbă la începutul anilor '90, tinzînd apoi
"Cadrul" si "cadrele" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9968_a_11293]
-
patru workshop-uri, studenții masteranzi și-au prezentat proiectele elaborate în echipă pe cel puțin două din cele patru activități de consiliere. Proiectele premiate conțin idei noi, creative, materiale publicitare cu conținut și formă deosebit elaborate, sunt bine structurate sub aspectul definirii obiectivelor, acțiunilor, resurselor utilizate. (*Proiectele de consiliere individuale și pe echipe se păstrează în arhiva proiectului). Proiectele de consiliere elaborate de studenți și supervizate de specialiști au fost implementate prin activitățile proiectului cu promoția 2010 și 2011 de elevi. Prezentăm
TREI INSTRUMENTE DE ORIENTARE ȘI CONSILIERE PROFESIONALĂ. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2375]
-
o independență (ne)așteptată, ies în stradă, apar la televiziune, servesc ca suport pentru exprimarea artistica. Progresele medicinii împing umanul dincolo de limite care păreau de neclintit. Transplantul de organe condamnă particularul - în mod normal, părțile corpului participă, fără echivoc, la definirea noastră - la un general abstract și statistic. În plus, modificările genetice la om2, de neconceput acum câteva decenii, reprezintă o tentație, rezultat al cercetărilor entuziaste, încurajate și finanțate de guvernele țărilor occidentale. Omul se îndepărtează de corp, îl alungă, îl
Despre corp și alte năluciri by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/8945_a_10270]
-
decât în istoria politică, socială, economică, pentru că inflația de bunuri simbolice e foarte mare. Problema etică a limitelor imitației și ale preluărilor în cultură s-a pus târziu și s-a legiferat și mai târziu. Ea depinde de statuarea și definirea a cel puțin două realități obiective: proprietatea intelectuală și conceptul de autor. O istorie a plagiatului nu se poate face, în mod corect, fără o istorie a legiferării proprietății intelectuale și nici fără o istorie a noțiunii de autor. Alexandru
Plagiatul universal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9140_a_10465]
-
în deceniul șapte, la intersecția a două tendințe: una a gestului exploziv, a expresiei seduse de propria ei vitalitate și de conștiința proaspătă a libertății - a cărei consecință era un expresionism lirico-abstract - și una a rigorii în construcția imaginii, a definirii formale și a dubitațiilor morale, de regăsit într-un figurativism bizar și ușor halucinat. într-una din lucrările care aparțin acestei perioade, cele două tentații formale sînt chiar exprimate simultan: în registrul de sus al imaginii, în zona ei aeriană
Marin Gherasim și albumul unei generații by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9148_a_10473]
-
înlocuirea pesticidelor toxice, reducerea dozelor folosite și extinderea folosirii de biopreparate și substanțe chimice biodegradabile cu remanenta redusă; ... m) perfecționarea metodelor și procedeelor de amenajare a pădurilor cu funcții multiple și de estimare a masei lemnoase pentru producția industrială; ... n) definirea și instituirea unui sistem de control al factorilor de influență negativă asupra dezvoltării fondului forestier și factorilor de mediu; ... o) extinderea cooperării internaționale în vederea conservării și ocrotirii pădurilor. ... Capitolul 6 Participarea tuturor oamenilor muncii, a întregii populații la conservarea și
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
totul sau nimic“, ci există sub forma unui spectru de manifestări. La baza apariției fragilității sunt avute în vedere mai multe mecanisme: deficite hormonale, inflamația, stresul oxidativ, sarcopenia, neurodegenerarea, declinul fiziologic sistemic. Lipsa de consens în privința fragilității pledează pentru înlocuirea definirii în sens clasic (nosologic și nosografic) cu o „delimitare“ cu granițe foarte largi, lăsate deschise pentru alte contribuții și achiziții. Conceptualizarea fragilității ca stare de vulnerabilitate globală reprezintă un pas înainte în acest sens. Conceptul de fragilitate are calitatea de
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]
-
o stare de vulnerabilitate și prezintă prevalențe crescute ale dizabilităților, spitalizări frecvente, recuperare incompletă și rate crescute ale mortalității. Fragilitatea este în atenția medicilor începând din anii ’80. De-a lungul timpului au existat numeroase încercări de încadrare și de definire a fragilității: vârstnicul fragil este o persoană de peste 65 de ani care depinde de alții pentru efectuarea ADL ; vârstnici debilitați, care nu pot supraviețui fără ajutorul altora ; boli multiple ; stări cronice ; vârstnici care necesită spitalizare de lungă durată, din cauza unor
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]
-
prezența sindroamelor geriatrice (imobilitate, afectare mentală, instabilitate, incontinență) este considerată o complicație a fragilității. De asemenea, fragilitatea nu este o stare de tip „totul sau nimic“, ci există sub forma unui ansamblu de manifestări, situație care complică o dată în plus definirea conceptului de fragilitate. Descrierea acestui spectru al fragilității, care include profilul clinic al pacienților vârstnici fragili, precum și traiectoriile de evoluție și tipurile de prognostic, rămâne o temă de cercetare deschisă. Fragilitatea este considerată o consecință a declinului fiziologic multisistemic întâlnit
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]
-
sistemului biologic în ansamblul său. Această abordare reprezintă o încercare de integrare a efectelor îmbătrânirii biologice și ale bolilor și o poartă de trecere de la gerontologie la medicina geriatrică. Modalitățile de evaluare propuse sunt multiple, reflectând lipsa de consens asupra definirii fragilității. Unele instrumente de evaluare sunt centrate pe identificarea unui pattern clinic (fenotipul Fried) , altele cuantifică numărul de deficite (Frailty Index)sau folosesc impresia clinică globală (Clinical Frailty Scale), iar altele folosesc o abordare multidimensională (incluzând domenii ca mobilitatea, activitatea
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]
-
cu regularitate . În numele „spiritului geriatric“, actul medical ar trebui să fie condus după următoarele principii: funcția contează mai mult decât organul; cercurile vicioase trebuie prevenite/întrerupte; în caz de polipatologie, prioritizările se fac în beneficiul calității vieții. Cu privire la încercările de definire a fragilității ca sindrom sau ca boală, multitudinea definițiilor întâlnite în literatură, diferențele foarte mari de viziune între diferiți autori și lipsa de consens pledează pentru înlocuirea definirii în sens clasic (nosologic și nosografic) cu o delimitare cu granițe foarte
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]
-
de polipatologie, prioritizările se fac în beneficiul calității vieții. Cu privire la încercările de definire a fragilității ca sindrom sau ca boală, multitudinea definițiilor întâlnite în literatură, diferențele foarte mari de viziune între diferiți autori și lipsa de consens pledează pentru înlocuirea definirii în sens clasic (nosologic și nosografic) cu o delimitare cu granițe foarte largi, lăsate deschise pentru alte contribuții și achiziții. Conceptualizarea fragilității ca stare de vulnerabilitate globală reprezintă un pas înainte în acest sens. Fragilitatea își găsește un loc mai
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]
-
cere reamintit că hipotrofiile, atrofiile, înlocuirile parenchimurilor „nobile“ cu țesut conjunctiv sau cu alte structuri degenerative (amiloid etc.) determină declinul multifuncțional, insuficiențele pluriviscerale. Bătrânețea la vârstele mai avansate este în întregime o stare de fragilizare progresivă, făcând și mai dificilă definirea unui „sindrom“. Evaluarea fragilității conține aspecte care sunt incluse în evaluarea geriatrică complexă, pe care medicul geriatru o efectuează cu ocazia luării în îngrijire a vârstnicului, de exemplu: starea de nutriție, mersul și echilibrul, riscul de cădere, evaluarea stării mentale
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]
-
Magda Dragu Încadrat în tiparul teoretic al ficțiunii muzicalizate, concept la a cărui clarificare și definire participă 1, romanul Zadarnică e arta fugii, de Dumitru }epeneag, primește deschiderea spre cultura anglofonă. (Vain Art of the Fugue, traducere Patrick Camiller, Editura Dalkey Archive Press, USA, 2007). Scris în română între anii 1969 și 1971, publicat în franceză
Succesul unei traduceri by Magda Dragu () [Corola-journal/Journalistic/9263_a_10588]
-
Pavel Șușară O evaluare, oricît ar fi ea de succintă, a relației artistului cu spațiul urban trebuie să pornească, inevitabil, de la circumscrierea și definirea celui din urmă. Pentru că Orașul este cu totul altceva decît supradimensionarea simplă și mecanică a unei forme de locuire preexistente. Altfel spus, Orașul nu este doar un sat mai mare, o așezare cu o mai accentuată desfășurare pe verticală, în
Artistul și Orașul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9318_a_10643]
-
într-o incertitudine a rezolvării. Autorul chiar sugerează că narațiunea ar fi realizată din perspectiva lor, din moment ce romanul se deschide cu această însemnare: "Alimut mi-a povestit întâmplările, Kera a stăruit să le scriu". Critica literară a folosit frecvent, în definirea romanului, două noțiuni nepotrivite, după părerea mea: a numit romanul lui Zaharia Stancu fie o epopee, la modul general, fie, mai concret, o Odisee. Nu e nici una, nici alta. Nu e o epopee, pentru că narațiunea sau conflictul nu au nimic
Călătorie spre necunoscut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9355_a_10680]
-
să se încazarmeze și să intre în patul procustian al unei unice formule de sensibilitate lirică? Să le cerem să fie, cu toții, organici și postexpresioniști, viscerali, biografiști, apocaliptici? Milenariști? S-ar zice că mă contrazic: propun un termen (ultimul) pentru definirea unei generații, pledând totodată pentru folosirea lui cu anumite nuanțe. Dar nu: termenul respectiv, tocmai el, mi se pare suficient de elastic și acoperitor, o umbrelă potrivită semantic și ca dimensiuni. Să nu uităm că vorbim despre o poezie scrisă
Milenarism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9376_a_10701]
-
rândul lor, sunt împărțite în mai multe secțiuni. În prima parte discutăm aspectele generale legate de problemele de gestionare a bunurilor comune și prezentăm o serie de soluții la acestea. În secțiunea 1.2 introducem noțiunea de bunuri comune, prin definirea acestora și diferențierea lor față de alte categorii de bunuri. În 1.2.2 discutăm un exemplu paradigmatic de bun comun, anume pășunea lui Hardin (1968). În secțiunea 1.2.3 discutăm cele două soluții clasice propuse pentru soluționarea problemelor bunurilor
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
aceasta este privită de mai mulți indivizi nu face receptarea ei de către un alt individ imposibilă sau mai puțin plăcută. Așadar, în clasificarea lui Samuelson o operă de artă este un bun de consum colectiv. A doua clasificare relevantă pentru definirea bunurilor comune îi aparține lui Musgrave (1959), care face o distincție între bunuri în funcție de posibilitatea excluderii indivizilor de la consumul acestora, obținând alte două categorii de bunuri: (1) în care excluderea e fezabilă și (2) în care excluderea nu e fezabilă
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]