21,810 matches
-
1.1. activează pe piată/piețele relevante ale produsului; 7.1.2. activează pe piețe învecinate pieței/piețelor relevante ale produsului (de exemplu, activează pe piețe ale produsului sau serviciului care reprezintă substitute parțiale sau imperfecte pentru acelea incluse în definirea pieței relevante a produsului). Acești agenți economici trebuie identificați chiar dacă ei vând produsele sau prestează serviciile în cauză în alte arii geografice decât acelea în care operează părțile acordului, înțelegerii notificate. Indicați numele, atributele de identificare, produsele fabricate și aria
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157909_a_159238]
-
ale produsului și geografică. Capitolul III Piața relevanță (se va completa doar în cazul operațiunilor de asociere cooperative pentru care se solicită o procedură accelerată) Secțiunea a 11-a Piața relevanță Se vor aplica Instrucțiunile emise de Consiliul Concurenței privind definirea pieței relevante. Piața relevanță a produsului cuprinde toate acele produse/servicii care sunt considerate de consumatori că interschimbabile sau înlocuibile, datorită caracteristicilor, prețurilor și utilității date acestora. Următorii factori sunt, de regulă, considerați relevanți pentru determinarea pieței relevante a produsului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157909_a_159238]
-
la intrare sau a preferințelor consumatorilor, diferențele semnificative între cotele de piață deținute de către agenții economici sau diferențele semnificative de preț dintre ariile învecinate, precum și costurile de transport. 11.1. Analiza părților notificatoare asupra pieței relevante 11.1.1. Explicați definirea pieței/piețelor relevante ale produsului care, în opinia dvs., trebuie să constituie baza analizei notificării de către Consiliul Concurenței. Motivați și explicați cum ați luat în considerare la definirea pieței factorii menționați anterior. 11.1.2. Explicați definirea pieței/piețelor relevante
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157909_a_159238]
-
11.1. Analiza părților notificatoare asupra pieței relevante 11.1.1. Explicați definirea pieței/piețelor relevante ale produsului care, în opinia dvs., trebuie să constituie baza analizei notificării de către Consiliul Concurenței. Motivați și explicați cum ați luat în considerare la definirea pieței factorii menționați anterior. 11.1.2. Explicați definirea pieței/piețelor relevante geografice care, în opinia dvs., trebuie să constituie baza analizei notificării de către Consiliul Concurenței. Motivați și explicați cum ați luat în considerare la definirea pieței factorii menționați anterior
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157909_a_159238]
-
1.1. Explicați definirea pieței/piețelor relevante ale produsului care, în opinia dvs., trebuie să constituie baza analizei notificării de către Consiliul Concurenței. Motivați și explicați cum ați luat în considerare la definirea pieței factorii menționați anterior. 11.1.2. Explicați definirea pieței/piețelor relevante geografice care, în opinia dvs., trebuie să constituie baza analizei notificării de către Consiliul Concurenței. Motivați și explicați cum ați luat în considerare la definirea pieței factorii menționați anterior. 11.2. Piața/piețele relevante ale produsului și geografice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157909_a_159238]
-
luat în considerare la definirea pieței factorii menționați anterior. 11.1.2. Explicați definirea pieței/piețelor relevante geografice care, în opinia dvs., trebuie să constituie baza analizei notificării de către Consiliul Concurenței. Motivați și explicați cum ați luat în considerare la definirea pieței factorii menționați anterior. 11.2. Piața/piețele relevante ale produsului și geografice Definirea pieței produsului 11.2.1. Indicați categoriile de produse și/sau servicii care sunt în mod direct sau indirect afectate de acordul notificat. 11.2.2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157909_a_159238]
-
pieței/piețelor relevante geografice care, în opinia dvs., trebuie să constituie baza analizei notificării de către Consiliul Concurenței. Motivați și explicați cum ați luat în considerare la definirea pieței factorii menționați anterior. 11.2. Piața/piețele relevante ale produsului și geografice Definirea pieței produsului 11.2.1. Indicați categoriile de produse și/sau servicii care sunt în mod direct sau indirect afectate de acordul notificat. 11.2.2. Indicați categoriile de produse și/sau servicii care sunt, în opinia părților notificatoare, substitute
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157909_a_159238]
-
11.2.1. Produsele astfel identificate trebuie ordonate în funcție de gradul lor de substituibilitate, incepand cu cel mai apropiat substitut. Explicați în ce mod ați luat în considerare în efectuarea acestei liste de produse și/sau servicii substituibile factorii relevanți pentru definirea pieței relevante a produsului, precum și ordonarea lor din punct de vedere al substituibilității. Definirea pieței relevante geografice 11.2.3. Indicați ariile geografice în care activează părțile acordului notificat. 11.2.4. Explicați modul în care părțile produc și vând
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157909_a_159238]
-
cu cel mai apropiat substitut. Explicați în ce mod ați luat în considerare în efectuarea acestei liste de produse și/sau servicii substituibile factorii relevanți pentru definirea pieței relevante a produsului, precum și ordonarea lor din punct de vedere al substituibilității. Definirea pieței relevante geografice 11.2.3. Indicați ariile geografice în care activează părțile acordului notificat. 11.2.4. Explicați modul în care părțile produc și vând produse și/sau servicii în fiecare dintre ariile geografice identificate. De exemplu, produc local
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157909_a_159238]
-
1.1 activează pe piată/piețele relevante ale produsului; 12.1.2. activează pe piețe învecinate pieței/piețelor relevante ale produsului (de exemplu, activează pe piețe ale produsului sau serviciului care reprezintă substitute parțiale sau imperfecte pentru acelea incluse în definirea pieței relevante a produsului). 12.1.3. activează pe piețele din avalul sau din amontele pieței relevante a produsului. Acești agenți economici trebuie identificați chiar dacă ei vând produsele sau prestează serviciile în cauză în alte arii geografice decât acelea în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157909_a_159238]
-
se aplică producției și comerțului cu produsele menționate în art. 1 din prezentul regulament. Articolul 24 Statele membre și Comisia își comunică reciproc orice informație necesară pentru aplicarea prezentului regulament și respectarea angajamentelor internaționale referitoare la cereale. Modalitățile care permit definirea informațiilor necesare, precum și modalitățile de comunicare și difuzare a acestor informații sunt stabilite în conformitate cu procedura prevăzută în art. 25 alin. (2). Articolul 25 1. Comisia este asistată de un comitet de gestionare a cerealelor (denumit în continuare "comitet"). 2. Dacă
jrc6178as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91350_a_92137]
-
din anexa I la prezenta directivă și un certificat de omologare de tip a autovehiculelor în baza anexei VI la respectiva directivă, astfel încât omologarea de tip să poată fi informatizată; întrucât ultimele progrese înregistrate în domeniul tehnologiei motoarelor fac necesară definirea mai explicită a procedeelor de testare, îndeosebi în cazul autovehiculelor grele, în măsura în care e vorba de fiabilitatea și repetarea unor astfel de teste; întrucât prevederile prezentei directive sunt în conformitate cu avizul Comitetului pentru adaptarea la progresul tehnic stabilit de Directiva 70/156
jrc2992as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88147_a_88934]
-
a cercetărilor experimentale și/sau a experienței obținute de la construcțiile similare precedente. 2.5. Managementul calității 2.5.1. În vederea realizării unei structuri care corespunde regulilor și ipotezelor considerate la proiectare trebuie luate măsuri de management al calității lucrărilor privind definirea cerințelor de siguranță, precum și măsuri organizatorice și de control în stadiile de proiectare, execuție și funcționare a clădirii. 3. PRINCIPIILE PROIECTĂRII LA STĂRI LIMITĂ 3.1. Elemente generale 3.1.1. Trebuie facută distincția între stările limită ultime și stările
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246181_a_247510]
-
definițiilor prevăzute la articolul 2 pentru a asigura o aplicare uniformă a prezentei directive în Comunitate; (c) alinierea terminologiei și a formulării definițiilor din prezenta directivă la cele din actele comunitare ulterioare privind entitățile reglementate și alte aspecte conexe; (d) definirea mai precisă a metodelor de calcul prevăzute în anexa I, pentru a lua în considerare evoluția piețelor financiare și a tehnicilor prudențiale; (e) coordonarea dispozițiilor adoptate în temeiul articolelor 7 și 8 și al anexei II pentru a încuraja o
jrc5653as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90823_a_91610]
-
nevoia de a realiza o armonizare mai aprofundată în ceea ce privește: * includerea societăților de administrare a investițiilor în sfera de aplicare a supravegherii consolidate la nivelul grupului, * selectarea și aplicarea metodelor privind rata de adecvare a capitalului propriu, prevăzute în anexa I, * definirea tranzacțiilor semnificative din interiorul grupului, a concentrării semnificative a riscurilor, a supravegherii tranzacțiilor în interiorul grupului și a concentrării riscurilor prevăzute în anexa II, în special în ceea ce privește introducerea unor limite cantitative și a unor cerințe calitative în acest scop, * intervalele la
jrc5653as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90823_a_91610]
-
de afaceri. În ambele metode, totuși, variațiile în volumul de lucru efectuat pe oră se reflectă ca variații de preț, și nu ca variații de productivitate. Metoda tarifelor orare se aplică cel mai bine la un nivel foarte detaliat, prin definirea cât mai amănunțită a produselor și făcând distincție între diferitele tipuri de muncă. Stabilirea de prețuri reprezentative. În aceste metode, în special în domeniul serviciilor prestate către întreprinderi, societățile producătoare sunt invitate să selecționeze unele din produsele lor pe care
jrc5581as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90751_a_91538]
-
de asigurare și a fondurilor de pensii 3.5.1. Servicii de intermediere financiară măsurate indirect (SIFMI) Întrucât nu există preț sau cantitate direct observabilă care să fie cu adevărat reprezentativă pentru producția SIFMI din punct de vedere pur teoretic, definirea unei metode A adecvate pentru SIFMI pare a fi, în prezent, imposibilă. Prin urmare, metodele de măsurare a SIFMI la prețuri constante trebuie să fie bazate pe convenții, la fel ca metodele de măsurare a SIFMI la prețuri curente. Până în
jrc5581as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90751_a_91538]
-
perioade succesive. Pentru producția de piață, onorariile sau tarifele orare (vezi secțiunea 2) sunt metode B. Sectorul necomercial al cercetării și dezvoltării îl reprezintă serviciile colective (vezi ESA 95, pct. 3.85). Vezi secțiunea 3.13 privind CPA 75 pentru definirea metodelor A, B și C în cazul serviciilor colective. 3.12. CPA 74 - Alte servicii prestate în special către întreprinderi 3.12.1. CPA 74.11 - Servicii juridice Pentru servicii de tip standard care sunt destinate în special gospodăriilor, cum
jrc5581as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90751_a_91538]
-
producției nu este reprezentativă, este vorba de o metodă C. Servicii colective Majoritatea serviciilor din diviziunea 75 a CPA sunt servicii colective. Clasificarea metodelor este în general identică cu cea a serviciilor individuale, cu două mari excepții, datorate dificultăților în definirea producției serviciilor colective: - metodele bazate pe intrări sunt de tip B în cazul serviciilor colective, - utilizarea indicatorilor de volum constituie o metodă B. Utilizarea unui indicator de volum unic pentru toate intrările nu este o metodă B: dacă se utilizează
jrc5581as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90751_a_91538]
-
perspectivele tuturor deținătorilor de interese din piață, astfel încât să poată deveni un vector de aliniere a tuturor resurselor relevante pentru promovarea serviciilor în bandă largă în România. Documentul a fost structurat în 5 componente principale, conform direcțiilor majore de analiză: ● definirea conceptului de comunicații electronice în bandă largă și prezentarea beneficiilor anticipate ale dezvoltării serviciilor de comunicații în bandă largă; ● analiza situației actuale în România; ● definirea principiilor generale și a obiectivelor strategice; ● elaborarea planului de acțiune; ● identificarea necesarului și a opțiunilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213833_a_215162]
-
în România. Documentul a fost structurat în 5 componente principale, conform direcțiilor majore de analiză: ● definirea conceptului de comunicații electronice în bandă largă și prezentarea beneficiilor anticipate ale dezvoltării serviciilor de comunicații în bandă largă; ● analiza situației actuale în România; ● definirea principiilor generale și a obiectivelor strategice; ● elaborarea planului de acțiune; ● identificarea necesarului și a opțiunilor de finanțare. În faza de elaborare a opțiunilor strategice și de definire a măsurilor de intervenție prioritare au avut loc consultări cu principalele autorități competente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213833_a_215162]
-
ale dezvoltării serviciilor de comunicații în bandă largă; ● analiza situației actuale în România; ● definirea principiilor generale și a obiectivelor strategice; ● elaborarea planului de acțiune; ● identificarea necesarului și a opțiunilor de finanțare. În faza de elaborare a opțiunilor strategice și de definire a măsurilor de intervenție prioritare au avut loc consultări cu principalele autorități competente și au fost luate în considerare sugestiile și recomandările colectate din piață în etapa de colectare a informațiilor. Prezenta strategie este fundamentată pe baza datelor din Analiza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213833_a_215162]
-
raport asupra ofertei de servicii de comunicații în bandă largă (Roland Berger 2006) și a celor furnizate de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) referitoare la acoperirea cu rețele de comunicații electronice în bandă largă. I.1. Definirea conceptului de comunicații în bandă largă Broadbandul, dincolo de definiția sa lexicală sau tehnică, indiferent de mediul de transmisie (cablu, unde radio, fibră optică) sau de viteza pe care i-o atribuim, definește gradul de conectare în rețea pe care îl
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213833_a_215162]
-
bandă îngustă. Pentru monitorizarea dezvoltării disponibilității accesului în bandă largă este necesară însă completarea definiției generale cu indicatori cantitativi ce pot fi schimbați gradual în funcție de modificarea caracteristicilor cererii la nivelul utilizatorului final, dar și în funcție de oferta de aplicații și servicii. Definirea uniformă și definitivă a comunicațiilor în bandă largă este îngreunată de aspecte precum dinamismul inovației tehnologice, nivelul diferit de dezvoltare pe paliere diverse, nivelul de acoperire cu rețele de infrastructură, precum și diferența înregistrată în ceea ce privește popularitatea aplicațiilor. Luându-se în considerare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213833_a_215162]
-
nu beneficiază de acces la conexiuni în bandă largă. Tabelul 1 Figura 1: Procentul de populație fără acces la conexiuni în bandă largă: Astfel, luând în considerare informațiile din tabelul de mai sus și faptul că trebuie să existe o definire exactă a zonelor în care accesul la serviciile de comunicații electronice în bandă largă este limitat din diferite circumstanțe, vom defini zona dezavantajată din punctul de vedere al accesului ca fiind orice localitate cu cel mult 10.000 de locuitori
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213833_a_215162]