611 matches
-
-locuri unde mai demult se creșteau albinele. La Vatra, locul este situat lângă Iepărie și Dealul țiganului, expus la soare și ferit de vânturi, având o vegetație bogată. La Baranca, locul este între Pâdurea Pușcașu și Cetățuie. Terenul a fost defrișat de pădure și este folosit ca arabil. Prutul-râu ce constituie hotarul natural dintre comuna Hudești și Ucraina. Grecii îl numeau Poras sau Piretus (Herodot), iar romanii l-au numit Hierasus sau Gerasus (Ptolemeu) și Porata (Arvino Marcelini), iar în limba
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
curtea Ion Franc Nu departe de centrul comunei Hudești, pe drumul asfaltat ce duce către satul Alba pe partea stângă se află parcul dendrologic și curtea boierului Ion Franc. Acest parc este situat în apropierea livezii boierești care a fost defrișată de-a lungul timpului. în parc mai pot fi văzute, pe lângă brazii și stejarii seculari, unele specii de molid, de pini, de thuia, de salcâm galben, mesteceni, carpeni și alți arbori și arbuști ornamentali, aduși de departe și plantați aici
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
populației orașelor, a marilor tîrguri și a satelor din luminișuri (pădurea constituind un refugiu mai sigur decît văile) care cunosc o dezvoltare remarcabilă datorită unei mai mari securități și dinamismului lor economic. Pămînturile abandonate sînt adesea acelea care au fost defrișate datorită presiunii demografice anterioare și care nu sînt nici cele mai productive, nici cele mai bine așezate. Concentrarea ocupațiilor pe pămînturile cele mai bogate, utilizarea încă intensă a plugului și generalizarea creșterii vitelor, sursă de îngrășămînt, au ameliorat, de altfel
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Cei de pe aici se ocupau cu plutăritul. Scoteau din păduri lemnele cu boi puternici și le duceau la apa Mureșului, unde făceau plute și, primăvara, când se umflau pâraiele și Mureșul, le duceau până la Reghinul Săsesc și mai departe. Pământul defrișat de păduri le era oferit pentru pășuni și fânețe. Așa cred că și-au Întins pământurile cei care s-au statornicit atunci aici. Să fi fost pe la Începutul secolului al XVIII-lea sau poate mai târziu. Aceste povestiri, sau poate
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
o suprafață de teren din fânațul alodial (...) al hotarului satului Lăzarea, cedând jelerilor săi: Vasile Cotfas și Ioan Dobreanu. Se spune că fondatorii satului, Vasile Cotfas și Ioan Dobreanu, la 1712 s-au angajat față de stăpânul feudal al locului să defrișeze pădurea dimprejur, creându-și loc arabil și pășune. Informația este luată și de Ioan Lăcătușu din lucrarea citată, În cartea Românii din Covasna și Harghita (2012). Despre Cetatea din Coasta Rusului, vorbește și Cariolan Suciu ca fiind un vechi punct
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
care poartă numele unuia dintre cei mai mari poeți români, venise aici de pe Filpea, iar strămoșii lui trăgîndu-se de undeva de la câmpie de răul administrației austro ungare.Cumpărase un petic de pămînt de la un armean din Gheorghieni,probabil pentru a defrișa pădurea de pe el, iar apoi a rămas acolo pe Filpea mutânduse maia să i se piardă urma.Dintre cele trei fete ale lui : Ioana,Maria și Anuța, primele două vin În Zăpode, Iona având o invaliditate (era șchioapă de un
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
străinilor, ruși sau turci, o fi luat drumul bejeniei. Pe patru buturugi rămase după tăierea copacilor și-au construit un bordei. Nevastă și-o fi găsit el În satele vecine și a adus-o aici, la munte, la poalele Făgetului. Defrișând ceva pădure pentru lemne de construcție și de foc, s-a creat un ochi de pădure. La astfel de ochi, un fel de luminiș, slavii i-au zis prelucă. Cu timpul cuvântul devine toponim, numind un loc anume. Și cuvântul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
colonie în ziua aceea, a dat raportul: Domnule inspector, colonia Galda, cu 80 de deținuți prezenți, la ordinul dumneavoastră. Numărându-ne, inspectorul s-a răstit la Stan: Cum 80, când eu văd doar 50? Restul sunt la o lucrare de defrișat pădurea în punctul Roica din masivul Trascăului, i-a replicat Stan. Vreau să merg să-i văd acolo. Poftiți, i-a răspuns Stan, fără să clipească, dar e cam departe... Cât de departe? Cam 50 de kilometri. Unul să se
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
locali, foști „panduri” din divizia Tudor Vladimirescu, turnători ai Securității, proaspăt promovați în munci politice și de propagandă din sat (unde este pădure fără uscături?), cum că numai colectiva poate să aducă bunăstarea în casele tuturor, cum că ei se <<defrișează>> zilnic în mijlocul poporului pentru a-l lămuri asupra binefacerilor muncii în colectivă, etc. Zadarnic a încercat tata să-i lămurească că <<defrișează>> înseamnă tăierea pădurilor. Ei o țineau pe-a lor, motivând totodată că întârzierea înființării colectivului se datorează chiaburilor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pădure fără uscături?), cum că numai colectiva poate să aducă bunăstarea în casele tuturor, cum că ei se <<defrișează>> zilnic în mijlocul poporului pentru a-l lămuri asupra binefacerilor muncii în colectivă, etc. Zadarnic a încercat tata să-i lămurească că <<defrișează>> înseamnă tăierea pădurilor. Ei o țineau pe-a lor, motivând totodată că întârzierea înființării colectivului se datorează chiaburilor care nu vor să și vadă averea pierdută și trecută <<în mâinile celor ce muncesc>>, dar mai ales lui Neculai Busuioc și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Culegerea de eseuri Elucubrații (1999), definită, în prezentarea făcută de Alexandru Paleologu, ca o carte ce echivalează cu „un act de curaj pentru că înăuntrul ei sunt demolate mituri și anulate eroisme, sunt puse sub semnul întrebării faime considerate definitive, sunt defrișate dileme răsărite în punctele critice ale culturii umanității, sunt puse la zid prostia îndoctrinată și impostura mediocrității, sunt revelate perspective alarmante și, nu mai puțin, pentru că în ea sunt incluse confesiuni de o sinceritate «fără gardă»”, va aborda, de asemenea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288732_a_290061]
-
corăbii, de la verdele gri închis al molidului la strălucirea orbitoare în razele de soare, de o blândețe câteodată neobișnuită a brazilor arginti în adierea vântului, care era pe deplin stăpânul, indiferent de anotimp, acestei localități răsfirată pe văile și colinele defrișate de primi coloniști veniți aici din Austria superioară, în anul 1773. Acești primi coloniști au fost aduși aici ca tăietori de lemne. Ei au pus bazele actualei așezări denumită pentru prima oară Steier-Dorf, în amintirea ținutului natal Stiria. Au venit
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
primi coloniști veniți aici din Austria superioară, în anul 1773. Acești primi coloniști au fost aduși aici ca tăietori de lemne. Ei au pus bazele actualei așezări denumită pentru prima oară Steier-Dorf, în amintirea ținutului natal Stiria. Au venit să defrișeze pădurea seculară, dar în compensație în locul pomilor tăiați au plantat o mare diversitate de pomi fructiferi care s-au acomodat perfect la clima de munte, lăsând loc de pășune și de construcții de case, transformând astfel acest loc într- un
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
de tip goruneto-făgete, pentru ca pe măsură ce înălțimea lor scade treptat spre sud și sud-est, pădurea de fag-paltin-gorun și însoțitorii obișnuiți să devină tot mai bogată în stejar, carpen, tei, arțar, ulm, gârniță și numeroși arbuști, respectiv tot mai poienită și mai defrișată în favoarea culturilor agricole. Sunt modificări ce reflectă tranziția climatică în această direcție de la un climat mai umed și mai răcoros de tip central-european spre climatul mai cald și mai secetos de tip est-european. Cu alte cuvinte, în Colinele Tutovei surprindem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
pădurea asigură, mai bine-zis o făcea pe când era hegemonă, o tamponare a regimului hidric, atât prin evapotranspirația care se adaugă apei din atmosferă provocând ploi dese dar scurte, cât și prin stocarea apei de la ploi mai abundente și frânarea viiturilor. Defrișând un versant, obținem rezultatul ca o ploaie banală chiar să poată genera o viitură care capătă viteză, nefiind frânată de vreun strat vegetal, și care ajunge să măture totul În cale, chiar dacă nu poate și Îneca Într’o inundație. Prin
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
profesor de un adevărat maestru? Profesorul este cel care-ți dă cunoașterea; maestrul este cel care te-ajută s-o cauți și s-o folosești. Profesorul lucrează cu rețete recurente și structuri algoritmice ale cunoașterii; maestrul caută alte drumuri și defrișează euristic noi probleme. Pedagogul comun are tendința de a desfigura realul și a-l turna În tipare, ducând explicația până la cele mai mici amănunte și „până la capăt”; maestrul reconfigurează realul În concordanță cu o forță dislocantă interioară ce ne face
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
Dumnezeu poate smulge poleiala noastră de satisfacție de sine Și autoamăgire Și ne poate ajuta să facem față slăbiciunii noastre prin puterea Lui. Douăsprezece avantaje ale suferinței fizice și ale încercărilor vieții Energia spirituală a suferinței se vădește atunci când ea defrișează pe tărâmul egoismului din noi. Suferința este un act pozitiv și nicidecum o înfrângere. Cel pe care ea îl asaltează nu cedează ci luptă cu ea, însă nu doar pentru a o învinge sau a o alunga, ci mai ales
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
40, ea a avut un caracter preponderent armat, dar în timp a continuat aproape exclusiv în formă culturală (Ibidem, pp. 116-118). 87 Ibidem, p. 130. 88 Ibidem, p. 124. 89 Ibidem, p. 121. 90 "În anii '70-'80 au fost defrișate circa 12.000 hectare de fâșii silvice protectoare, arate mai mult de 80% din totalul suprafeței republicii, practicată pe larg și fără nici un suport științific chimizarea solurilor. Drept urmare a erorilor comise în anii experimentului moldav, 700.000 de hectare sau
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
diminuare a taxelor seniorale, eliminare a corvezilor, îngrădire a pămînturilcr cedate gratuit, scutire de taxe pentru mulți ani, libertate personală acordată șerbilor etc. Cistercienii, cărora regula le interzice să perceapă redevențe fixe în bani și servicii, își lucrează singuri pămînturile defrișate hambarele -, cu ajutorul doar al fraților converși (lais) și a lucrătorilor salariați, ceea ce implică pentru ei obligația de a-și procura bani, deci de a-și vinde produsele și de a se specializa (vii, stîne). Defrișările se află la baza nașterii
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
sa septentrională, o presiune crescîndă din partea germanilor. Marii vasali ai împăratului au luat conducerea unei mișcări de colonizare care, în a doua jumătate a secolului al XII-lea, cunoaște un spectaculos progres. Albert Ursul ocupă Brandenburgul în 1150, organizează țara, defrișează pămînturile și pune bazele unor orașe (Havelberg, Brandenburg). Henric Leul, duce de Saxonia și Bavaria, cucerește Lubeck-ul de la Adolf de Holstein (1158), apoi colonizează Mecklenburg și Pomerania occidentală. Teritoriile supuse slavilor sînt de îndată ocupate de coloniști veniți din Franconia
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
inchizitoriale și ideile dogmatice 59. În acest sens trebuie să continuăm. Să continuăm să ironizăm doxa intelectuală, această jumătate de măsură a teoriei. Să rezistăm la ordine. Să refuzăm supunerea față de gândirea corectă intelectuală. În acest domeniu, să continuăm să defrișăm în jurul individualismului modern: acela al unui individ rațional care se domină și domină lumea, logică "economică", dacă despre asta este vorba, persoana pluralistă se hrănește tocmai din diversitatea sa, din preconștientul profund și chiar din presentimentul colectiv. Acest lucru este
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
un număr tot mai mare de specii de animale. Vasta pădure siberiană are un rol semnificativ în asigurarea circuitului global al carbonului și oxigenului, iar pierderea pădurii ar putea afecta grav echilibrele în acest circuit. Cca.90% din pădure este defrișată prin tăieri-ras, terenurile dezgolite de vegetație rezultate fiind vulnerabile în fața unor procese de eroziune, alunecări etc. Materialul erodat este adesea transportat în râuri unde are astfel loc o colmatare intensă. Multe râuri siberiene pe care se realizează transportul materialului lemnos
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
eliminate aproape complet (Irlanda, Marea Britanie). Aproximativ jumătate din suprafețele acoperite cu păduri de foioase au fost transformate în terenuri cu alte utilizări, în principal în terenuri agricole. În Europa, încă din perioada romană, suprafețe importante din pădurea temperată au fost defrișate în scopul obținerii unor terenuri agricole, fie pentru cultura plantelor, fie pentru creșterea animalelor. În Evul Mediu despăduririle au afectat de asemenea spații forestiere extinse, lemnul fiind folosit în mare măsură drept combustibil, dar și la construcția fortificațiilor multor orașe
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
prin diverse „formule”, în curricula optimizate în SUA, Canada și Europa. (Unele reforme de această natură au fost anticipate încă din anii ’70. Dificultăți au întâmpinat și întâmpină încă discursurile „liberale” referitoare la homosexualism și lesbianism.) Personalitățile proeminente care au „defrișat” și au „bătătorit” acest domeniu pot fi considerate: Anthony Appiah (1985); Henry Luis Gates, jr. (1985); Cameron McCarthy (1993); Warren Crichlow (1993); William H. Watkins (1993); Asa Hilliard (1990); Cheikh Anta Diop (1993); Yosef ben Jochannan (1993); Chancelor Williams (1993
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
față de natură. însă responsabilitatea omului pentru ocrotirea mediului înconjurător este atât individuală, dar mai ales colectivă: protecția naturii angajează colaborare și sprijin reciproc pe plan local, județean, național și mai ales internațional. Construind fabrici și uzine , dezvoltând orașele și transporturile, defrișând pădurile pentru a folosi lemnul și a mări suprafețele agricole, aruncând nepăsători în apă și în aer cantități mari de deșeuri toxice omul a stricat echilibrul natural existent în mediul înconjurător, așa încât, uneori, și-a pus în pericol însăși viața
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Arseni Simona () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92816]